1,142 matches
-
când oare îl învățase lucruri de felul acela. Știința e un pericol pentru cei miopi la minte, mereu îngrijorați peste măsură. Dacă toți oamenii ar putea să accepte că lumea fizică și lumea metafizică nu numai că există, ci chiar dialoghează între ele, spre beneficiul amândurora, s-ar fi liniștit. Dar mă tem că va mai trece mult timp până a fi recunoscut ca gânditor de valoare; se vede că așa e scris în cartea Cerului. Cât de bine se exprima
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
pot greși; că numai Biserica este infailibilă; că teoria teologilor ruși moderni asupra autorității și asupra criteriului de adevăr în Ecclesia constituie o eroare primejdioasă; că, cel puțin, pe temeiul deciziilor Bisericii din timpul celor șapte Sinoade Ecumenice se poate dialoga cu oamenii de bună credință și cu pregătire teologică. Prezența teologului George Racoveanu și a revistei sale în peisajul interbelic erau salutare în măsura în care Biserica Ortodoxă era supusă unor provocări dintre cele mai diverse: de la duhul modernității care încerca să se
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
remarcă specială este modul în care este scrisă această carte. Autoarea însăși ni se prezintă ca personaj principal, aflat într-o conversație permanentă atât cu autorii analizați, cât și cu cititorii săi potențiali. Cartea este scrisă de un personaj care dialoghează continuu cu cititorii, vorbește mereu la persoana I singular, își comunică și transmite continuu propriile-i trăiri în procesul de metabolizare a ideilor importante formulate de diverși autori în domeniul criticismului retoric și al științelor comunicării, își expune și intercalează
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
un conflict, de a coopera, de a lucra în echipă, de a participa cu toată responsabilitatea și îbcrederea, capacitatea de a lua o decizie, de a alege cea mai eficientă variantă, a fi conștient de drepturi și responsabilități, de a dialoga, a fi pragmatic, organizator, a combina sentimentele identității și recunoașterii altor culturi. ► Competențe afective: de a avea atitudini de toleranță, de a accepta diversitatea intereselor, motivațiilor, emoțiilor, de a câștiga încrederea celorlalți, respectul, de a avea încredere și respect pentru
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
educaților, prin intermediul relațiilor interpersonale. Poate că acest aspect al muncii sale este mai dificil, dar mai relevant pentru competența sa managerială, decât doar predarea-învățarea în sine a disciplinei sale conform curriculumului. Monitorizarea clasei îl poate ajuta să devină lider efectiv dialogând cu educații asupra problemelor de înțelegere, circulând prin clasă și stabilind contacte individuale, analizând performanțele și dificultățile, analizând învățarea prin comunicare și colaborare, analizând alternanța metodelor. În plan practic însă, adesea educatorul uzează de autoritatea sa formală, în principal și
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
între două activități pedagogice complementare, cunoscând și cercetând din interior domeniul educației. El este și subiect al acțiunii și cercetător al calității acesteia, realizând și o legătură între practica profesională și cea a cercetării, a teoriei pedagogice, pendulând între ele, dialogând cu ambele, putând aduce chiar contribuții în acest sens (identifică noi aspecte, formulează noi ipoteze, verifică validitatea sau completează unor alte cercetări, nu numai ameliorând ad-hoc sau pe termen scurt starea problemei abordate). R. O'Brien (1998) o definește ca fiind
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
societate. Între obiectivele urmărite în acest sens se remarcă următoarele: respectul față de om ca valoare socială supremă; respectul față de valorile culturale și acceptarea diversităților culturilor; receptivitate la ideile și sugestiile altora; capacitatea de a dobândi contacte satisfăcătoare și de a dialoga; toleranță, acceptarea unor comportamente diferite; descurajarea agresivității și violenței; formarea spiritului critic și autocritic; protejarea florei și faunei. Profesorul Ștefan Bârsănescu propune constituirea unei „pedagogii a păcii” care trebuie să urmărească: educarea copiilor astfel încât aceștia să se debaraseze de impulsuri
Arta de a fi părinte by Geraldina Juncă, Ciprian Juncă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1392]
-
totuși să aibă efecte benefice, liniștindu-i pe toți cei care Își fac o imagine ideală și inaccesibilă despre cultură. E esențial să avem tot timpul În minte faptul că cititorii cei mai conștiincioși cu care ni se Întâmplă să dialogăm sunt mai Întâi, asemenea lui Montaigne, niște noncititori involuntari, inclusiv În ceea ce privește cărțile pe care Își imaginează cu bună credință că le stăpânesc. Ideea lecturii ca pierdere - indiferent că aceasta se petrece În urma răsfoirii cărții, a cunoașterii ei din auzite sau
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
de crezut să ajungă să coincidă. Dar obiectul dezbaterii depășește cazul unei singure cărți. Dialogul surzilor nu rezidă numai din divergența dintre cei doi autori despre care vorbește Martins, ci și din faptul că cele două părți prezente Încearcă să dialogheze plecând de la două mulțimi de cărți, sau, dacă preferați, de la două biblioteci distincte și opuse. Nu e vorba numai despre două cărți care sunt În joc, ci de liste de nume ireconciliabile (Dexter și Dexter, Grey și Grey), dat fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
general, e un monolog, care are eventual ecou în conștiința publicului, dar nu primește replici propriu-zise. Ce se întâmplă, însă, când poetul cade în lume și acordă un interviu? Intrerupt din rostirea în transă a discursului său și invitat să dialogheze, el riscă să-și piardă starea de grație și să dezamăgească"109. Referindu-se, în special, la perioada cenzurii, același critic literar redă, mărturii ale înseși Anei Blandiana, cu privire la manifestarea relației autor-cititor-popor: "Legătura dintre scriitor și poporul său nu este
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
nu, aceștia din urmă pot figura, în liste canonice sau în canoane curriculare, ei vor figura fără îndoială în istoria literaturii române sau în antologii cu diferite utilități, dar nu sunt autorii majori ai unei tradiții literare mature și putând dialoga cu alte mari figuri ale canonului universal; deci nu sunt insurmontabili, obsesivi sau universali". 18 George Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, București, Editura Fundației Regale pentru Literatură și Artă, 1941. 19 Vezi Gabriela Glăvan, op. cit., p. 31
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Iași Ștefan cel Mare, nerealizat din punct de vedere artistic din motive pe care nu le-am înțeles ... 5. Al doilea interviu, o piesă în care un reporter radio se compromitea grav prin mistificarea unor interviuri (răspunsurile celor cu care dialoga fiind modificate până acolo de unde putea obține "bun de tipar"). 6. Scenariul Fascinanta și eterna Românie după fragmente din piese de I.L. Caragiale și 7 interludii semnate Constantin Popa. Scenarii și adaptări • Livada cu... oameni scenariu după cele cinci mari
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
povestea unei generații și, pe de altă parte, faptul că timpul, în curgerea lui, a șters semnele distinctive ale unuia sau altuia. În zona personalității, însă, generalul se diluează, personajele devenind, cum spuneam, distincte și recognoscibile în această vastă narațiune dialogată cu umbre și lumini... Ca și la Cehov, al cărui "Salon nr. 6" este implicit evocat de "Salonul nr.6 bis", în piesa lui Constantin Popa există o doză considerabilă de duioșie în raport cu personajul. Autorul nu-și judecă eroii, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
supraveghetorul trebuie să se vadă sau nu? Scenografia trebuie să arate concret actul supravegherii? Conceperea acestui spațiu, scenografic vorbind, ca un spațiu-capcană, poate fi, într-adevăr, esențială, căci i-ar accentua natura, făcându-i vizibili, simultan, atât pe partenerii ce dialoghează, cât și pe individul din afară, sub „comanda” căruia aceștia se află: protagonistul este, de fiecare dată, răzbunătorul Gustav. Nu e de ajuns să știm că el îi aude și să-i „auzim” propriile reacții - lovituri cu bastonul în podea
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
prin apucare, pipăire, smulgere, împingere în scopuri practice; (5) limbajul semnelor: adică ridicarea câtorva degete pentru a indica o cantitate sau a semnala victoria. Cel mai celebru exemplu a două mâini întâlnindu-se ca emisari și executanți a două persoane dialogând se află în Crearea omului a lui Michelangelo (figura 105). Cele două mâini, întâlnindu-se în punctul de echilibru al picturii și prin urmare înzestrate cu o greutate compozițională decisivă, expun esența scenei; mâna lui Adam este încă fără vlagă
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
temperamentului tumultuos în avântul zborului, a chemărilor de depășire, sentimentul morții. În ultimele volume (1960-1974), poetul se confesează la modul romantic, speculativ și reflexiv, tot mai antrenat într-o mare dezbatere în care își ia ca martor propria conștiință sau dialoghează cu un personaj imaginar. Poetul apare într-o ipostază etică, moralizează didactic și reușește să revele doar cu intermitențe semnificația majoră, supra-istorică a momentului, sau nevoia de expansiune a eului spre origini, spre marea tradiție, poarta de intrare în universul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
prezenta un flux de sentimente ce se revarsă tumultuos, sonor și plastic. De-a lungul volumelor îl simțim uneori vlăguit și mai puțin realizat tehnic. "Priveam umilul pelican/ Și îmi păru icoana vie/ A-ntregului trecut uman/ De-ncătușată nostalgie." Alteori dialoghează cu moartea ca "orbul cu obrazul strâns legat" sau teribilul exod de epoci și apariții sumbre, turme nefericite, atrase de mirajul Mecăi. În general poemele sunt de dragoste ("Tauli"), cam prea lungi și cu prea multe și insistențe asupra manifestărilor
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
acestora În cetate. Vom exemplifica acest aspect prin prezentarea a două figuri exemplare: Socrate și Zarathustra. Atât Socrate, cât și Zarathustra sunt personalități care incarnează prezența și vocea Înțeleptului În cetate. Amândoi „vorbesc” cetățenilor, dar fiecare În felul său. Socrate dialoghează cu cetățenii, iar Zarathustra afirmă permanent. El predică, ține discursuri cetățenilor, lumii. Între cei doi există diferențe de atitudini, de metode și de scopuri. Adresându-se concetățenilor săi, Socrate caută să descopere și să-i Învețe adevărul, cultivând imaginea Înțeleptului
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
pentru victimele violenței domestice). De asemenea, putem menționa unele dezbateri radiofonice cu specialiști în domeniul violenței împotriva femeii. Un exemplu interesant și demn de menționat este emisiunea radiofonică dedicată în exclusivitate problematicii violenței domestice, organizată de un asistent social care dialoghează cu auditoriul. Revista Avantaje a promovat anumite discuții cu privire la violența împotriva femeii. De asemenea, Revista de Asistență Socială, încă de la debutul său, din 2002, a subliniat necesitatea unor analize specializate pentru combaterea și prevenirea violenței domestice, având în vedere amploarea
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
tema dominantă (și viziunea asupra ei). Prima este aceea a narațiunilor scrise în modul unui realism dur (Calul, La câmp, Înainte de moarte). Un țăran hotărăște să ucidă calul bătrân devenit o povară în curte. În drum spre locul de sacrificiu, dialoghează omenește cu el, apoi îl omoară și-l jupoaie de piele, supunându-se, astfel, pragmatismului lumii rurale. Nota lirică este totalmente absentă. E doar prezentarea rece, concentrată, a faptelor (Calul). Doi tineri ciobani, Stroe și Bâlea, surprind pe câmp o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
operei sale. Al doilea capitol este centrat pe noțiunea de terț inclus. Nivelurile de realitate sunt introduse în al treilea capitol, care abordează problema relației dintre subiect și obiect în abordarea transdisciplinară. În al patrulea capitol, Jung, Pauli și Lupasco dialoghează în jurul problemei psiho-fizice. Al cincilea capitol este centrat pe relația complexă dintre Stéphane Lupasco și Gaston Bachelard. Al șaselea capitol este consacrat raporturilor lui Lupasco cu lumea artei și, îndeosebi, relației lui Lupasco cu André Breton, Georges Mathieu și Salvador
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
și estului europene, Siberiei, Americii și într-un anumit sens Japoniei, unde se intersectează Extremul Orient și Extremul Occident. Europa, rămînînd fidelă ei înseși, înglobează în sine polaritatea orientală și polaritatea occidentală, determinînd astfel Vestul și Estul să interfereze, să dialogheze, să se cultive reciproc. Ce rămîne? O altă dificultate legată de definire: pe cînd stăpînea Lumea, Europa s-a împrăștiat în lume. În vreme ce europeniza lumea, a mondializat europenismul. Iată motivul pentru care ceea ce este specific european nu mai este exclusiv
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
parte a vieții tale care îi este străină. Nu se poate trăi fără afectivitate, fără valori sau mituri. Raționalitatea nu ne cere nicidecum să exorcizăm partea afectivă, mitologică, religioasă din noi înșine, ci ne cere să o înțelegem și să dialogăm cu ea. Spiritul rațional a fost și este universal. Grecia a creat discursul rațional. Europa a produs rațiunea dialogică, deopotrivă critică, constructivă și mitologică. În cuvîntul rațiune se regăsește partea cea mai bună și partea cea mai rea a culturii
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
simțit cu adevărat. (Dezvoltarea argumentului, ilustrarea lui) CONCLUZIE: În concluzie, cu toate că tocmai la vârsta adolescenței - când dilemele și in certitudinile ne asaltează, ne derutează - un jurnal șiar dovedi utilitatea, prea puțini dintre tinerii veacului XXI își fac timp pentru a dialoga cu ei înșiși în paginile unui jurnal. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte) Tema și viziunea despre lume dintrun text poetic studiat, aparținând simbolis mului: Lacustră de George Bacovia INTRODUCERE: Simbolismul Simbolismul, curent artistic cristalizat în ultimele două decenii ale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
originală, prin inovații stilistice și prozodice, prin limbajul unic care „atribuie cuvântului o forță cosmogonică și existențială“ (Al. George). - VARIANTA 8 SUBIECTUL I (30 de puncte) (Matei Vișniec, Ultimul Godot) 1. sinonime: himeră - iluzie, fantasmă; să vorbim - să comunicăm, să dialogăm 2. În replica selectată, punctele de suspensie au rolul de a reliefa discursul aluziv, mar când implicarea afectivă a personajului. În contextul discursului scenic, marchează gra fic un element paraverbal, pauza expresivă, conotând dezamăgirea, disperarea personajului. 3. [de când (e) lumea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]