1,353 matches
-
turbulenței și apariția unor zgomote patologice suplimentare numite sufluri. Ruperea cordajelor tendinoase sau paralizia mușchilor papilari determină insuficiență valvulară și modificări de hemodinamică. De asemeni, în anemie scăderea vâscozității favorizează turbulența și apariția suflurilor. De exemplu, pentru inima stângă suflurile diastolice apar în stenoza mitrală și insuficiența aortică, iar cele sistolice în insuficiența mitrală și stenoza aortică, cu focarele și caracteristicile ascultatorii corespunzătoare. Stenoza mitrală reduce umplerea ventriculară, insuficiența mitrală și stenoza aortică afectează direct ejecția, iar insuficiența aortică permite refluarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
care îl primește. Diagrama presiune-volum este conceptual similară cu diagrama forță-lungime discutată în cazul mușchiului scheletic, cu cele două curbe care descriu tensiunea mecanică de repaus și pe cea totală la diverse lungimi ale mușchiului. In cazul de față curba diastolică este obținută măsurând presiunea telediastolică la diverse încărcări de volum, iar curba sistolică este de fapt expresia relației maximale forță-lungime, fiind obținută prin măsurarea vârfului de presiune sistolică obținut la încărcările de volum menționate și fără ejecție (valvele sigmoide sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
la încărcările de volum menționate și fără ejecție (valvele sigmoide sunt permanent închise prin aplicarea unei presiuni mari pe fața arterială. Ciclul cardiac (fig. 41) se descrie între două verticale (sistolă și diastolă izovolumică), legate printr-o fază de umplere (diastolică) și o fază de ejecție, care unește punctul de deschidere a sigmoidelor (situat pe sistola izovolumică și determinat de valoarea presiunii arteriale, care reprezintă post-sarcina împotriva căreia ventriculul pompează sângele) cu punctul de închidere a acestora (situat la intersecția diastolei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
de către reticulul sarcoplasmic. Creșterea adrenergică a frecvenței de descărcare a impulsurilor la nivelul nodului sinoatrial (efect cronotrop pozitiv) este de asemeni mediată de către β1 adrenoceptori și implică o mai rapidă scădere a permeabilității pentru K în cursul fazei de depolarizare diastolică spontană. Tot stimularea simpatică produce și creșterea excitabilității și vitezei de conducere în miocard (batmotrop/dromotrop pozitiv). Acetilcolina eliberată din terminațiile nervoase vagale scade frecvența de descărcare (fig. 42) la nivel sinoatrial (efect cronotrop negativ), prin creșterea permeabilității pentru potasiu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
fig. 42) la nivel sinoatrial (efect cronotrop negativ), prin creșterea permeabilității pentru potasiu a sarcolemei, mediată de activarea receptorilor muscarinici, care determină și o scădere a permeabilității pentru calciu. Creșterea efluxului de potasiu duce la hiperpolarizare, cu amplificarea polarizării maxime diastolice și scăderea pantei depolarizării spontane diastolice, ambele conducând la o întârziere în atingerea pragului de declanșare a potențialului de acțiune. Stimularea muscarinică determină și scăderea excitabilității fibrelor joncționale din nodul AV, crescând și mai mult întârzierea la acest nivel. Centrii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
cronotrop negativ), prin creșterea permeabilității pentru potasiu a sarcolemei, mediată de activarea receptorilor muscarinici, care determină și o scădere a permeabilității pentru calciu. Creșterea efluxului de potasiu duce la hiperpolarizare, cu amplificarea polarizării maxime diastolice și scăderea pantei depolarizării spontane diastolice, ambele conducând la o întârziere în atingerea pragului de declanșare a potențialului de acțiune. Stimularea muscarinică determină și scăderea excitabilității fibrelor joncționale din nodul AV, crescând și mai mult întârzierea la acest nivel. Centrii nervoși și reflexele implicate în reglarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
Pomparea ritmică determină variații ale presiunii arteriale conform cu fazele ciclului cardiac (fig. 40), astfel că apare un puls presional determinat de expulzia sângelui în aortă în timpul sistolei. Diferența dintre valoarea maximă (sistolică, Ps) de ~120 mm Hg și valoarea minimă (diastolică, Pd) de ~80 mm Hg este presiunea pulsului (diferențială), de ~40 mm Hg. Presiunea arterială medie este mai apropiată de valorile diastolice ~ ()/3~100 mm Hg, deoarece pe parcursul ciclului cardiac valoarea presiunii este mai mult timp la nivelul diastolic sau
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
sângelui în aortă în timpul sistolei. Diferența dintre valoarea maximă (sistolică, Ps) de ~120 mm Hg și valoarea minimă (diastolică, Pd) de ~80 mm Hg este presiunea pulsului (diferențială), de ~40 mm Hg. Presiunea arterială medie este mai apropiată de valorile diastolice ~ ()/3~100 mm Hg, deoarece pe parcursul ciclului cardiac valoarea presiunii este mai mult timp la nivelul diastolic sau apropiată de acesta (fig. 40, 43). Atenuarea pulsului de la aortă spre periferie se datorează căderii de presiune (ce însoțește curgerea împotriva unei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
minimă (diastolică, Pd) de ~80 mm Hg este presiunea pulsului (diferențială), de ~40 mm Hg. Presiunea arterială medie este mai apropiată de valorile diastolice ~ ()/3~100 mm Hg, deoarece pe parcursul ciclului cardiac valoarea presiunii este mai mult timp la nivelul diastolic sau apropiată de acesta (fig. 40, 43). Atenuarea pulsului de la aortă spre periferie se datorează căderii de presiune (ce însoțește curgerea împotriva unei rezistențe considerabile), precum și complianței vasculare. Arterele mari (aorta și ramurile sale) și arterele cu diametru mai mare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
în masa sanguină, cu o viteza de 0,5 m/s. Zgomotele Korotkof sunt produse la trecerea sângelui prin segmentul arterial comprimat cu manșeta pneumatică. In cazul metodei ascultatorii presiunea arterială maximă (sistolică) corespunde primelor zgomote detectate, iar cea minimă (diastolică) corespunde scăderii bruște a amplitudinii acestora (ambele sunt decelate în cursul scăderii treptate a presiunii externe aplicate). Prin metoda palpatorie se determină în mod similar presiunea maximă, corespunzătoare reapariției pulsului arterial (distal față de compresie) în cursul decompresiei lente. Dacă dispozitivul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
din domeniu. Nu orice creștere a presiunii arteriale peste valorile normale constituie hipertensiune arterială. In esență se poate considera că hipertensiunea arterială reprezintă prezența pe termen lung a unor valori presionale de peste 135 mm Hg sistolic și 90 mm Hg diastolic. Se poate considera că hipertensiunea arterială nu este o boală în sine, ci o condiție patologică ce evoluează spre complicații grave, însoțite de speranță de viață scăzută, dintre care menționăm insuficiența cardiacă, cardiopatia ischemică și rupturile vasculare (ce conduc la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
permit corelația funcțională dintre ventilația alveolară și perfuzia cu sânge a patului capilar pulmonar. Presiunile din vasele sanguine pulmonare Presiunile sunt foarte mici în circulația pulmonară. Presiunea medie în artera pulmonară este de aproximativ 15 mm Hg; presiunile sistolice și diastolice sunt de 25 mm Hg și respectiv, 8 mm Hg (fig. 80). Pentru menținerea unei presiuni scăzute arteră pulmonară și ramurilor sale au pereți foarte subțiri, ce conțin relativ puțin Fig. 80. Regimul presional (mm Hg) în circulația sistemică și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
celulele endoteliului vascular (18). Reducerea TA determinate de exercițiul fizic aerobic este adesea similară cu cea deter minată de utilizarea unui medicament antihipertensiv. Rezultatele unei meta analize importante arată reduceri medii de 3,8/2,6 mmHg ale TA sistolice/diastolice. Efectele hipotensoare s au dovedit asemănătoare la subiecții hipertensivi și la cei normotensivi, respectiv la cei supraponderali și la normoponderali (19) . Important în cazul hipertensivilor vârstnici este efectul hipotensor al exercițiului fizic de intensitate redusă, demonstrat a fi similar cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91966_a_92461]
-
anxioși. În 20% din cazuri putem avea semnele obiective ale șocului hipovolemic, cu tamponadă cardiacă în cazul rupturii în sacul pericardic. Aprecierea pulsurilor periferice la toate sediile de acces poate scoate în evidență inegalități sau lipsa pulsului. Prezența unui suflu diastolic în focarul de ascultație al aortei, poate decela o regurgitare aortică recent instalată. Prezența semnelor de șoc cardiogen, cu scăderea performanței cardiace poate apare în afectarea ostiilor coronare cu infarct miocardic consecutiv. DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL. Poate fi efectuat cu afecțiunile ce
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
coagulare legate de operație. Insuficiența cardiacă congestivă este un factor de mortalitate și morbiditate postoperatorie în chirurgia toracică [63], necesită evaluare aparte și, în formele avansate, exclude intervenția chirurgicală. Hipertensiunea arterială asociază un risc relativ modest, la valori ale TA diastolice mai mari de 110 mmHg. Reducerea prea agresivă a TA la pacienții hipertensivi poate determina ischemie miocardică [35, 123]. Tulburările de ritm și de conducere poartă un risc perioperator suplimentar doar dacă există o afecțiune cardiacă generatoare [146]. Fibrilația atrială
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
mari inspiratorii care creează presiuni mari negative, colapsul căilor respiratrorii distale și edem pulmonar [73]. Un alt element de gravitate este dat de compresia vaselor mari, îndeosebi de sindromul de venă cavă superioară, care poate duce la insuficiență cardiacă acută diastolică de aceea cateterul venos trebuie montat în sistemul cav inferior. Având în vedere riscurile, după evaluarea preoperatorie, în care imagistica are un rol hotărâtor (tomografia computerizată, examenul cu rezonanță magnetică) atitudinea anestezico-chirurgicală trebuie să fie nuanțată; dacă este vorba doar
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
Institute, la persoanele cărora li s-a stabilit o dietă cu puține grăsimi, constând zilnic În zece porții de fructe și legume proaspete, plus două de produse lactate bogate În calciu, s-a constatat o reducere a măsurătorilor sistolice și diastolice cu 5,5 mm și, respectiv, 3,0 mm. La cei cu hipertensiune reducerea a fost de două ori mai mare. Un studiu similar, efectuat pe persoane aparținând minorității naționale Yi din provincia Yunnan din China, a ajuns la aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
În condiții ideale, tensiunea arterială trebuie să fie 120/90. Prima cifră este tensiunea sistolică. Ea reflectă presiunea maximă exercitată de sânge asupra pereților arteriali atunci când inima se contractă și Împinge sângele În sistemul circulator. A doua cifră este tensiunea diastolică și reflectă presiunea minimă, atunci când inima se umple cu sânge. Mai este numită și tensiunea din starea de repaus. Tensiunea diastolică este mai semnificativă, deoarece inima și arterele se află, În cea mai mare parte a timpului, Într-o stare
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
sânge asupra pereților arteriali atunci când inima se contractă și Împinge sângele În sistemul circulator. A doua cifră este tensiunea diastolică și reflectă presiunea minimă, atunci când inima se umple cu sânge. Mai este numită și tensiunea din starea de repaus. Tensiunea diastolică este mai semnificativă, deoarece inima și arterele se află, În cea mai mare parte a timpului, Într-o stare de expansiune. Atunci când tensiunea arterială depășește 140/90, este vorba despre hipertensiune. Cu toate că tensiunea arterială ridicată nu este, În sine, ceva
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
și studii randomizate ale diverselor droguri antihipertensive. O metaanaliză a 61 de studii prospective ce au inclus aproximativ 1 milion de adulți a determinat că pentru fiecare scădere cu 20 mmHg a TA sistolice și cu 10 mmHg a TA diastolice s-a înregistrat o reducere la jumătate a ratei AVC și a mortalității [8]. Recomandările actuale susțin că la pacienții hipertensivi și cu stenoză asimptomatică, TA trebuie menținută sub 140/90 mmHg (clasă I, nivel A) [7]. La pacienții cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
pe sfigmogramă, apare un platou: „puls în platou”. Este caracteristic în stenoza aortică, dar poate fi întâlnit și în arterioscleroze. Alte tipuri de puls semnificativ semiologice sunt: a) pulsul dicrot - exagerare a undei dicrote fiziologice, când se palpează unda dicrotă, diastolică ca a doua pulsație; se întâlnește în febră tifoidă, anemii, dar poate fi constatat și la normali; b) pulsul anacrot - apare rar, când unda anacrotă se poate accentua foarte mult și devine palpabilă, întâlnindu-se în stenoza aortică. c) pulsul
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
șezând sau în ortostatism. Se întâlnește în caz de insuficiență cardiacă (în special insuficiență ventriculară stângă), cardiopatie ischemică, cardiopatie hipertensivă. e) pulsul bigeminat este caracterizat prin succesiunea alternativă a două unde de puls, separate între ele de o scurtă pauză diastolică, fiind întâlnit în caz de extrasistole bigeminate când se descriu trei timpi: undă pulsatilă normală, undă pulsatilă mică și pauza compensatorie. f) pulsul paradoxal - Kussmaul se caracterizează prin diminuare până la dispariție a pulsului în cursul inspirației. Se întâlnește în pericardita
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
sistemică); - tensiunea arterială pulmonară, care reprezintă regimul tensional arterial al circulației pulmonare. Uzual expresia „tensiune arterială” se referă de regulă la tensiunea arterială din circulația sistemică. Termenul clinic de tensiune arterială se referă la cele două valori extreme sistolică și diastolică, din acest punct de vedere se disting tensiune arterială sistolică corelată cu debitul sistolic ventricular stâng și tensiune arterială diastolică care depinde de rezistența arteriolară periferică. În clinică se determină obișnuit tensiune arterială sistolică și cea diastolică, această măsurătoare fiind
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
la tensiunea arterială din circulația sistemică. Termenul clinic de tensiune arterială se referă la cele două valori extreme sistolică și diastolică, din acest punct de vedere se disting tensiune arterială sistolică corelată cu debitul sistolic ventricular stâng și tensiune arterială diastolică care depinde de rezistența arteriolară periferică. În clinică se determină obișnuit tensiune arterială sistolică și cea diastolică, această măsurătoare fiind obligatorie la orice bolnav, ea făcând parte integrantă din examenul clinic. Valorile tensiunii arteriale se menționează obligatoriu în foaia de
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
extreme sistolică și diastolică, din acest punct de vedere se disting tensiune arterială sistolică corelată cu debitul sistolic ventricular stâng și tensiune arterială diastolică care depinde de rezistența arteriolară periferică. În clinică se determină obișnuit tensiune arterială sistolică și cea diastolică, această măsurătoare fiind obligatorie la orice bolnav, ea făcând parte integrantă din examenul clinic. Valorile tensiunii arteriale se menționează obligatoriu în foaia de observație. Există două metode mari de determinare a tensiunii arteriale: 1. metodele directe (intravasculare); 2. metodele indirecte
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]