1,683 matches
-
exemplul unui om de bine care va fi făcut atât pentru a alina suferința unei mari părți din umanitate" 34. Nota dominantă a acțiunilor pe care emigranții români le desfășurau în perioada 1848-1857 era încercarea de captare a sprijinului jurnaliștilor, diplomaților și liderilor politici europeni pentru susținerea problemei românești. Programul politic schițat în intervalul amintit, axat pe dobândirea sprijinului pentru Unirea Principatelor, reclama pentru realizarea lui toate energiile materiale și umane nu doar ale celor aflați în exil, ci și ale
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Flandra 255. La rândul său, consulul belgian la București, Jacques Poumay, consemna că voința unanimă este: "Unirea sub un prinț străin, singura combinație capabilă să asigure existența politică și prosperitatea Principatelor moldovalahe"256. Aceeași părere putea fi întâlnită și la diplomatul belgian la Constantinopol, Blondel von Cuelebroeck. Vizita sa la București și Iași (decembrie 1856-ianuarie 1857), precum și presupusele demersuri întreprinse în favoarea Contelui de Flandra și a cauzei Unirii provocau o puternică reacție la nivelul cercurilor diplomatice europene, fiind acuzat de faptul
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
de la abdicare, primul ministru Ion Ghica anunța pe consulul general al Belgiei la București, J. Poumay, dorința românilor de a avea în fruntea lor pe Filip de Flandra. Intuind opoziția pe care această propunere avea să o întâmpine la Bruxelles, diplomatul belgian raporta superiorilor săi hotărârea locuitorilor de la nordul Dunării de a face, prin alegerea lui Filip, un nou pas spre constituirea unui stat independent 292. În ciuda pledoariilor pe care le făcea amintitul diplomat, ce nu uita să amintească în rapoartele
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
nu se opresc aici. Chiar dacă în timpul audienței oferite lui I. Bălăceanu, trimis la Paris ca agent diplomatic, ministrul de externe Drouyn de Louys îi comunica imposibilitatea punerii în practică a punctului trei din rezoluția adoptată la 1857 de către Adunările ad-hoc306, diplomatul român nu se lăsa dezarmat. Dificultatea negocierilor politice din acest moment era dată și de existența unor atitudini diferite din partea unor lideri politici ai aceleiași țări. Un exemplu în acest sens era cel al Franței. Dacă autoritățile române știau că
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
moment era dată și de existența unor atitudini diferite din partea unor lideri politici ai aceleiași țări. Un exemplu în acest sens era cel al Franței. Dacă autoritățile române știau că împăratul Napoleon sprijinea unirea, dar și alegerea unui prinț străin, diplomatul francez amintit mai sus transmitea reprezentantului Austriei la Paris, R. Metternich, că o susținere reală avea doar perpetuarea unirii 307. Drouyn de Louys făcea parte dintre aceia care susțineau un prinț pământean, iar printre liderii politici pe care îi avea
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Basarab-Brâncoveanu308. Bine informat la rândul lui, reprezentantul Austriei Eder credea că, dacă Puterile Garante continuau să-și mențină opoziția față de aducerea unui domn străin, diferiți candidați ar încerca să provoace o răscoală a populației de la nordul Dunării. Din aceste motive, diplomatul austriac credea că în aceste condiții soluția cea mai bună rămânea instalarea de către Poartă a unui caimacan pe o perioadă determinată, care să permită desfășurarea unor acțiuni separatiste 309. În condițiile discuțiilor desfășurate în cadrul Conferinței de la Paris, rolul lui I.C.
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
St. Petersburg, "grija" față de crearea tuturor condițiilor pentru ca moldovenii să poată să-și exprime opțiunea în favoarea menținerii sau desfacerii Unirii Principatelor. Dorind să înlăture eventualele suspiciuni provocate de temerile sale, privind anumite presiuni ce s-ar putea face în Moldova, diplomatul rus arăta că, deși nu credea în forța manifestațiilor separatiste, înțelegea cauzele ce le-au declanșat 366. Concluzia care se putea trage din dezbaterile desfășurate la Paris era că, din dorința de a-și prezerva cât mai bine propriile interese
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
era cunoscută, dar pe al cărei sprijin credea că putea conta în deja anunțatul conflict cu Austria 388. Atent la sugestiile și mesajele care-i veneau din partea tuturor cercurilor diplomatice europene, Bismarck simțea de datoria sa să-l avertizeze pe diplomatul Goltz asupra faptului că, indiferent de ce informații primea în privința sensibilului subiect românesc și nu numai, din partea ministrului de externe francez, susținător al proiectului aducerii unui domn străin pe tronul Principatelor, el trebuia să vegheze doar la interesele Prusiei și să
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
că, din punctul său de vedere, soluția cea mai bună pe care trebuia să o adopte Prusia și care ar fi fost conformă cu interesele sale era de a-i trimite un protest lui Carol pentru plecarea sa în România. Diplomatul prusac nu era în acel moment singurul care susținea o asemenea idee; ambasadorul Angliei la Berlin, lordul A. Loftus, spusese la rândul său lui Bismark că regele Prusiei trebuia să-l dezavueze public pe Carol din cauza gestului său. Pentru liniștirea
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
conducerea domnilor Brătianu și Rosetti cu toate bandele lor românești"428. Ședința din 25 mai a Conferinței de la Paris evidenția din nou divergențele existente în cadrul diplomației. În timp ce Savfet Pașa cerea aproape obsesiv să i se permită restabilirea ordinii în România, diplomatul francez Moustier, dovedind o bună cunoaștere a stării de spirit ce exista în opinia publică românească, avertiza asupra dificultăților ce puteau să apară pentru guvernul otoman dacă acesta ar fi acționat unilateral împotriva guvernului român 429. Intențiile românilor erau exprimate
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
drepturile politice. Beneficiile acestor drepturi vor putea fi extinse la celelelate culte prin dispoziții legislative"577. Chiar dacă prevederile amintite nu erau luate prea curând în considerare de către clasa politică românească, din perspectiva drepturilor la care tindeau evreii mențiunea făcută de diplomatul francez era o importantă victorie pentru aceștia, măcar din perspectiva recunoașterii lor de către un important for internațional. După 24 ianuarie 1859, noile autorități aveau de rezolvat în condițiile menționate o nouă situație delicată, și anume soluționarea a ceea ce devenise deja
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Majadahonda, 1997. Idem, Goleștii. Locul și rolul lor în istoria României, București, Editura Enciclopedică, 1979. Idem, Pe urmele lui Dimitrie Brătianu, București, Editura Sport Turism, 1984. Idem, Ion Ghica, diplomat și om politic, București, Editura Majadahonda, 1995. Idem, Dimitrie Brătianu. Diplomatul, doctrinarul liberal și omul politic, București, Editura Paideia, 2003. Iorga, N., Războiul pentru independență. Acțiuni diplomatice și stări de spirit, București, Editura Cultura Națională, 1927. Iorga, Nicolae, Istoria românilor, vol. IX, Unificatorii, București, Biblioteca Academiei Române, 1938. Istoricul PNL, Chișinău, Tipografia
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
42. 30 Apostol Stan, Mircea Iosa, op. cit., p. 66. 31 Ioan Stanomir, Nașterea Constituției. Limbaj și drept în Principate până la 1866, București, Editura Nemira, 2004, p. 203. 32 Daniel Barbu, Politica pentru barbari, p. 81. 33 Anastasie Iordache, Dimitrie Brătianu. Diplomatul, doctrinarul liberal și omul politic, București, Editura Paideia, 2003, p. 96. 34 Ibidem, p. 107. 35 Ion Ghica, Amintiri din pribegia-mi după 1848, vol. I, Craiova, Editura Scrisul Românesc, f.a., p. 160. 36 Ibidem. 37 Dan Simionescu, Din istoria
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
1984, p. 68. 237 N. Corivan, Din activitatea emigranților români în Apus (1853-1857). Scrisori și memorii, București, Editura Cartea Românească, 1931, pp. 15-18. 238 Ibidem, p. 31. 239 N. Corivan, op. cit., pp. 37-38. 240 Ibidem. 241 Anastasie Iordache, Ion Ghica, diplomatul și omul politic, București, Editura Majadahonda, 1995, p. 194. 242 George Fotino, op. cit, p. 257 243 Ibidem. 244 Lui I.C. Brătianu 1821-1921. Din scrierile și cuvântările lui I.C. Brătianu. Lupta pentru redeșteptarea națională. Pagini de istorie contemporană, vol. I
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
1848-1880, București, Editura Academiei, 1978, p. 201; Românul, 17, 18 mai, 1866, p. 340. 430 Idem, 19 mai, 1866, p. 342. 431 Reforma, 10 mai, 1866, p. 2. 432 Românul, 20 mai 1866, p. 346. 433 A. Iordache, Ion Ghica. Diplomatul, omul politic, p. 262. 434 N. Ciachir, op. cit, p. 202; Gheorghe Cliveti, România și Puterile garante 1856-1878, Iași, Editura Junimea, 1988, p. 90. 435 Ion Mamina, Ion Bulei, Guverne și guvernanți (1866-1916), București, Editura Silex, 1994, pp.12-13. 436
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
647 Carol I, Regele României, Cuvinte către poporul său, f.l., f.a., p. 9. 648 Regele Carol I al României. Cuvântări și scrisori. tom I, 1866-1877, București, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, 1909, p. 60. 649 A. Iordache, Ion Ghica, diplomatul și omul politic, București, Editura Majadahonda, 1995, p. 268; C. Răutu, I.C. Brătianu-Omul, timpurile, opera (1821-1891), Turnu-Severin, Institutul Tipografic "Datina", 1940, p. 97. 650 Jacob Neumer, Iudaismul în timpurile moderne, Colecția Iudaica, Editura Hasefer, Buucresti, 2001, p. 8. 651 Constituția
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
îmbrăcăminte, icoane etc.) mi s-a părut a fi mult mai intensă la Iași decât la Suceava sau București, locuri unde se găsesc racle ale unor sfinți bărbați, reputați a fi mai aspri și exigenți în ceea ce privește cererile pelerinilor. Scriitorul și diplomatul Paul Morand, în Bucarest, celebrul său jurnal de călătorie în România interbelică, sesizează fascinația exercitată de Sfânta Parascheva, atribuindu-i rădăcini arhetipale (mai exact, de icoana sa de la Biserica Sfânta Vineri din București, demolată în iunie 1987), scriind că „o
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
guvernamental sprijinul logistic necesar pentru îndeplinirea rolului acestuia în perioada în care se află în misiune oficială la Strasbourg. Articolul 8 (1) Ministrul justiției, la propunerea agentului guvernamental, îl poate desemna pe șeful compartimentului prevăzut la art. 6 sau pe diplomatul prevăzut la art. 7 în calitate de coagent guvernamental, pentru procedurile orale în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. ... (2) Desemnarea în calitate de coagent guvernamental se face pentru o anumită cauza sau pentru o anumită procedura dintr-o cauza. ... (3) Coagentul guvernamental acționează conform
HOTĂRÂRE nr. 440 din 3 iunie 1999 privind Agentul guvernamental pentru Consiliul Europei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124492_a_125821]
-
Omului agentul guvernamental, coagentul guvernamental și asistenții poartă roba, baveta și insignă. Modelele robelor, bavetelor și insignelor se aprobă prin ordin al ministrului justiției, la propunerea agentului guvernamental. ... (2) Robele, bavetele și insignele se asigura gratuit de către Ministerul Justiției. Pentru diplomatul prevăzut la art. 7 roba, baveta și insignă se asigura gratuit de către Ministerul Afacerilor Externe. ... (3) Agentul guvernamental are dreptul, la încetarea funcției, să păstreze roba, baveta și insignă. ... Articolul 17 Dispozițiile art. 4 și 13 se aplică și agentului
HOTĂRÂRE nr. 440 din 3 iunie 1999 privind Agentul guvernamental pentru Consiliul Europei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124492_a_125821]
-
bază între limite și normele de evaluare a performanțelor profesionale individuale pentru diplomați, prevăzute ��n anexă care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Articolul 2 Pentru personalul prevăzut în anexa nr. 4 la Ordonanță Guvernului nr. 65/1998 privind salarizarea diplomaților se va aplica Metodologia pentru stabilirea normelor de evaluare a performanțelor profesionale individuale și de aplicare a criteriilor de stabilire a salariilor de bază între limite, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 749/1998 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
HOTĂRÂRE nr. 390 din 21 mai 1999 privind aprobarea criteriilor de stabilire a salariilor de baza între limite şi a normelor de evaluare a performantelor profesionale individuale pentru diplomati. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124306_a_125635]
-
normelor de evaluare a performanțelor profesionale individuale, în raport cu îndeplinirea atribuțiilor și răspunderilor ce le revin, pe baza următoarelor criterii: a) calitatea îndeplinirii sarcinilor de serviciu, constând în: ... conformitatea dintre dispozițiile primite de la diplomații ierarhic superiori și rezultatul îndeplinirii acestora de către diplomatul supus evaluării, corectitudinea, acuratețea și precizia îndeplinirii sarcinilor de serviciu, precum și capacitatea de anticipare a efectelor executării dispozițiilor primite, claritatea și concizia exprimării scrise și orale, precum și proporția dintre dificultatea sarcinilor de serviciu și mijloacele utilizate de diplomat pentru îndeplinirea
HOTĂRÂRE nr. 390 din 21 mai 1999 privind aprobarea criteriilor de stabilire a salariilor de baza între limite şi a normelor de evaluare a performantelor profesionale individuale pentru diplomati. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124306_a_125635]
-
serviciu, precum și capacitatea de anticipare a efectelor executării dispozițiilor primite, claritatea și concizia exprimării scrise și orale, precum și proporția dintre dificultatea sarcinilor de serviciu și mijloacele utilizate de diplomat pentru îndeplinirea lor. Se acordă o atenție deosebită responsabilității cu care diplomatul supus evaluării își asumă îndeplinirea sarcinilor de serviciu, precum și perseverentei cu care acesta acționează pentru îndeplinirea dispozițiilor primite de la diplomații ierarhic superiori; b) promptitudinea îndeplinirii sarcinilor de serviciu, constând în: ... executarea de către diplomatul supus evaluării a dispozițiilor primite de la diplomații
HOTĂRÂRE nr. 390 din 21 mai 1999 privind aprobarea criteriilor de stabilire a salariilor de baza între limite şi a normelor de evaluare a performantelor profesionale individuale pentru diplomati. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124306_a_125635]
-
acordă o atenție deosebită responsabilității cu care diplomatul supus evaluării își asumă îndeplinirea sarcinilor de serviciu, precum și perseverentei cu care acesta acționează pentru îndeplinirea dispozițiilor primite de la diplomații ierarhic superiori; b) promptitudinea îndeplinirii sarcinilor de serviciu, constând în: ... executarea de către diplomatul supus evaluării a dispozițiilor primite de la diplomații ierarhic superiori sau a sarcinilor de serviciu la termen, iar în cazul în care termenul nu este precizat, în cel mai scurt interval de timp posibil; c) reprezentativitatea, constând în: ... ținută diplomatului supus
HOTĂRÂRE nr. 390 din 21 mai 1999 privind aprobarea criteriilor de stabilire a salariilor de baza între limite şi a normelor de evaluare a performantelor profesionale individuale pentru diplomati. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124306_a_125635]
-
prin care să se exprime poziția instituției în diverse probleme, capacitatea de persuasiune a diplomatului supus evaluării, tactul și comportamentul demn al acestuia în susținerea ideilor afirmate; d) relațiile de serviciu, constând în: ... calitatea relațiilor profesionale și umane pe care diplomatul supus evaluării le stabilește cu diplomații ierarhic superiori, cu colegii, cu diplomații ierarhic inferiori și cu ceilalți angajați ai Ministerului Afacerilor Externe, urmărindu-se principialitatea, corectitudinea și disponibilitatea de colaborare cu aceștia, ușurință de integrare în colectiv, calmul, echilibrul, autocontrolul
HOTĂRÂRE nr. 390 din 21 mai 1999 privind aprobarea criteriilor de stabilire a salariilor de baza între limite şi a normelor de evaluare a performantelor profesionale individuale pentru diplomati. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124306_a_125635]
-
sarcini de serviciu, capacitatea de mobilizare în situații de criză, precum și reacția diplomatului supus evaluării la apariția unor condiții noi, neașteptate, calitatea îndeplinirii sarcinilor de serviciu de rutină în condiții de monotonie și stereotipie; f) disciplină, constând în: ... respectarea de către diplomatul supus evaluării a programului de lucru, a regulilor de ordine interioară, precum și promptitudinea în informarea diplomaților ierarhic superiori cu privire la diferite situații cu relevanță profesională; g) loialitatea față de instituție, constând în: ... fidelitatea diplomatului supus evaluării față de politică instituției, respectul față de ceilalți
HOTĂRÂRE nr. 390 din 21 mai 1999 privind aprobarea criteriilor de stabilire a salariilor de baza între limite şi a normelor de evaluare a performantelor profesionale individuale pentru diplomati. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124306_a_125635]