3,132 matches
-
de conștiință. Din cauza faptului că nu am avut compasiune față de noi Înșine, am simțit frică și autodetestare. Datorită unui prezent prea inflamat, dureros, segemente importante din viața noastră nu se articulează, ceea ce devine supărător. Din acest motiv, pentru a reduce disconfortul, apelăm la strategii cunoscute nouă Încă din copilărie și recurgem la deplasarea centrului preocupărilor noastre undeva În viitor, visând la ele. Învățăm astfel să ne retragem În lumea noastră, unde ne simțim atât de bine, Încât nu mai putem să
TOATE PERSOANELE SUNT SPECIALE ŞI VALOROASE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cornel BULEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2127]
-
la evaluarea mediului înconjurator, a disponibilității figurilor de atașament și, nu în ultimul rând, în a menține un sens al siguranței interioare. Aceste funcții de reglare operează pe două niveluri: * la un nivel de bază al emoțiilor, precum teama și disconfortul, activează sistemul de atașament și comunică mamei/persoanei de îngrijire nevoia copilului de protecție și confort; * la un nivel mai înalt, emoțiile asigură copilului feed-back-uri despre încercările sale reușite de a obține confort și de a menține o relație, cu
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
diminua sentimentele incomode datorate unui context ambiguu, prin compararea cu celălalt. Avem nevoie de informații care, corelate cu altele, ne pot asigura o claritate cognitivă. Mintea noastră devine mai limpede. În felul acesta putem diminua sau elimina starea interioară de disconfort. c. O altă cauză a nevoii de afiliere o constiuie suportul emoțional prin care căutăm sprijinul celui de lângă noi, când trecem prin împrejurări problematice, când suferim o înfrângere/o pierdere sau atunci când trăim o tragedie. d. A fi alături de alții
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
așteptăm întotdeauna cu interes; • într-un grup, să acordăm atât cât ne stă-n putință atenție fiecărui membru în parte. Satisfacerea trebuințelor prin intermediul relațiilor interpersonale conferă vieții noastre psihice echilibru, siguranță, împlinire, exprimare, îndepărtând, astfel, sursele de anxietate și de disconfort psihic. La rândul său, Schutz (apud Golu, P., 2003) găsește trei aspecte ale trebuinței de relaționare cu ceilalți: trebuința de incluziune, trebuința de control și trebuința de afecțiune. Trebuința de incluziune este primordială și ea apare încă din copilăria timpurie
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
toleanță-intoleranță, într-ajutorare-indiferență etc.), valori (de exemplu: fidelitate, principialitate, punctualitate etc.), nevoi, gesturi și preferințe (de exemplu: în privința alimentației, vestimentației, modalităților de refacere/ distracție/destindere etc.). Este (și ar fi de dorit) ca diferențele (nefundamentale, trecătoare) dintre noi să nu producă disconfort, pretexte de conflict. Dar, de facto, de cele mai multe ori, nu le acceptăm, considerând că ele ne afectează atât persoana, cât și relația. "Înainte ca rațiunea să intervină scrie A. Stoica-Constantin (2004) -, un impuls egocentric ne determină să ne instituim în
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
individului să se implice și să finalizeze situația/relația conflictuală. Totodată, conflictele însele produc emoții (uneori, sentimente, pasiuni) și ne amintesc de experiențele neplăcute pe care le-am trăit, prin care am trecut. Ne vin în minte supărarea, frustrarea, grija, disconfortul, stresul nemeritate. Avem sentimentul că celălalt nu se gândește la toate aceste incomode implicații. La fel, celălalt așteaptă de la noi să-i înțelegem stările afective și să-l eliberăm de aceste noxe sufletești. • mecanisme de stingere a conflictului. Momentul conflictual
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
multe criterii de clasificare a conflictelor. 1. După numărul participanților: • conflicte intrapersonale; • conflicte extrapersonale. La rândul lor acestea pot fi: - conflicte interpersonale; - conflicte intragrupale; - conflicte intergrupale; - conflicte intranaționale; - conflicte internaționale. 2. După criteriul profunzimii, distingem (Cornelius, Faire, 1996, pp. 23-25): • disconfortul. Este cea mai ușoară formă a relației conflictuale. Indivizii au un sentiment difuz că ceva nu este în ordine și sunt preocupați sporadic de sentimente și gânduri legate de această situație. Disconfortul poate avea o acumulare în timp (și se
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
criteriul profunzimii, distingem (Cornelius, Faire, 1996, pp. 23-25): • disconfortul. Este cea mai ușoară formă a relației conflictuale. Indivizii au un sentiment difuz că ceva nu este în ordine și sunt preocupați sporadic de sentimente și gânduri legate de această situație. Disconfortul poate avea o acumulare în timp (și se poate amplifica) sau se poate consuma pe loc. • incidentul. Este un conflict neprevăzut, dar nu devastator. El poate consta într-un schimb scurt de cuvinte sau de fapte/reacții supărătoare. Ecoul este
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
grup de cuvinte (decât cel intenționat), pierderea contextului semnificativ neînțelegerea ideii generale și a intenției emițătorului, deducerea unei semnificații pe care emițătorul nu a avut-o în vedere, umplerea arbitrară a unei lacune a mesajului. • tensiunea. Este un conflict similar disconfortului, dar mult mai intens. Avem de-a face, în principiu, cu o atitudine fixă. Fiecare nouă împrejurare confirmă sau agravează această atitudine rigidă, negativă, ostilă. Percepția reciprocă este (mult) alterată. Sentimentele se negativizează. Relația devine sursă de stres și de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
relațiilor conflictuale Potrivit cercetărilor efectuate, specialiștii au ajuns la concluzia că situațiile și relațiile conflictuale au atât efecte constructive, cât și efecte destructive (Milcu, 2005, pp. 211-214). Efectele constructive/pozitive sunt: • permite identificarea unor/unei surse de disfuncționalități și de disconfort; • scoate la suprafață probleme latente, spre a fi rezolvate; • implică participanții în rezolvarea problemelor identificate; • determină identificarea și descărcarea unor tensiuni periculoase; • în organizație, interacțiunea conflictuală este însoțită de (furtunoase) reacții emoționale, interacțiune care, pe lângă posibile urmări negative, duce la
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
aceste divergențe nu sunt neapărat reale, ci doar percepute. Am încercat să arătăm că nu numai aspectele cognitive (precum: percepții interpersonale, reprezentări ale situației, gândirea, memoria, orientarea în mediul/contextul social) sunt importante, ci și cele afective (precum: dispozițiile, sentimentele, disconfortul emoțional, frustrările etc.), deopotrivă. La rândul ei, competiția constă în "eforturile indivizilor sau a grupurilor da a atinge un scop (da a avea/a obține un beneficiu), care este indivizibil sau despre care cred că este ca atare" (Chelcea, Iluț
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
fi tratat cu lipsă de respect (11%); aceasta vizează: a fi tratat cu nepăsare, cu aroganță, cu ironie, cu dispreț sau în zeflemea; e. a fi umilit în public (7%). Fiind o emoție foarte supărătoare, ce conferă o stare de disconfort, pe durata căreia există o mare probabilitate să-i rănim pe ceilalți, devine firesc pentru cei mai mulți dintre noi să ne dorim să ne eliberăm cât mai repede de mânie. "Oamenii care dau dovadă de echilibru în controlul mâniei remarcă L.
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în mare măsură de educație și de respectul de sine. De aceea, poate, întâlnim oameni care se rușinează extrem de repede, iar alții care n-au știut niciodată ce înseamnă sau ce ar putea însemna așa ceva. Ea este resimțită ca un disconfort; mai precis, ca "o senzație puternică și stânjenitoare de a fi în centrul atenției" (Brillon, 2010, p. 47). Rușinea ne informează despre efectul perturbator al unei întâlniri sociale asupra persoanei noastre. Ea este un sentiment neplăcut de inferioritate, de lipsă
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
iar o altă categorie de oameni, întrucât le displac în mod profund conflictele, neînțelegerile, relațiile sumbre, dureroase și vor să le rezolve cât mai rapid pentru ca lucrurile "să revină la normal" (Chapman, Thomas, 2008, p. 151). Acestora nu le place disconfortul emoțional care derivă din disputele îndelungate legate de un subiect sau de un comportament. Nu vor să-și irosească timpul și energiile certându-se, confruntându-se, opunându-se etc. Li se pare steril. Această categorie de oameni își dorește pacea
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
lucrurile din jurul tău păreau ireale sau te-ai simțit detașat de lucruri din jurul tău sau de o parte a corpului? Criterii ale tulburărilor de panică A. La un moment dat, unul sau mai multe atacuri de panică (perioade discrete de disconfort sau frică) au avut loc neașteptate, adică nu au avut loc imediat după sau în timpul expunerii la o situație care poate cauza anxietatea și unele care nu au fost declanșate de situații în care persoana era în atenția unei alte
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
sau leșin; 3. palpitații sau accelerări ale inimii; 4. tremurat; 5. transpirație; 6. sufocare; 7. greață sau deranj stomacal; 8. depersonalizare sau ruperea de realitate; 9. îmbujorare sau frisoane; 10. senzații de mâncărime sau amorțeală; 11. dureri în piept sau disconfort; 12. frica de moarte; 13. frica de a înnebuni sau de a face ceva fără control. D. În timpul unor atacuri, cel puțin 4 dintre simptomele de la C au apărut brusc și au crescut în intensitate în 10 minute de la apariția
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
trăiește un sentiment de anxietate din cauza senzației de cădere în gol neputinței controlării musculaturii (starea de veghe prezentă). 2) Tulburări caracterizate printr-o stare de dezinhibiție a comportamentului general, când prevalează patologic procesul de creștere a excitabilității, se clasifică în: disconfort episodic (cu caracter primar sau secundar); reacții episodice. 2.a. Disconfortul episodic: * primar epileptic: începutul și sfârșitul crizei de o extremă bruschețe, copilul pierde contactul cu realitatea, comportament ulterior haotic, copilul se descarcă nediferențiat (obiecte, persoane), finalizarea acțiunii nu îi
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
neputinței controlării musculaturii (starea de veghe prezentă). 2) Tulburări caracterizate printr-o stare de dezinhibiție a comportamentului general, când prevalează patologic procesul de creștere a excitabilității, se clasifică în: disconfort episodic (cu caracter primar sau secundar); reacții episodice. 2.a. Disconfortul episodic: * primar epileptic: începutul și sfârșitul crizei de o extremă bruschețe, copilul pierde contactul cu realitatea, comportament ulterior haotic, copilul se descarcă nediferențiat (obiecte, persoane), finalizarea acțiunii nu îi aduce satisfacție. Stare afectivă nediferențiată; * primar instinctiv: început și sfârșit brusc
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
predispuse la depresie în timpul perioadelor premenstruale, postnatale, la menopauză dar și la pubertate. Există perioade în care nivelul de estrogen și progesteron se schimbă dramatic. Studiile privind perioada premenstruală, au evidențiat, că majoritatea femeilor sunt afectate de depresie, anxietate și disconfort fizic în aceasta fază (Hoeksema, S. N. 1998)201. Unele femei, care prezintă vulnerabilitate la depresie, pot deveni depresive în timpul perioadei postnatale (în primele două luni după naștere). Frecvent, depresia postnatală este datorată stresului sever din viața lor, cum ar fi
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
sunt predispuse situațional: persoana este cel mai probabil să le aibă în situații sigure, dar nu le are întotdeauna în aceleași situații. Oricum, în toate aceste cazuri, atacurile de panică sunt o experiență terifiantă, caracterizată printr-o frică intensă sau disconfort, simptome psihologice de anxietate și senzația de a pierde controlul, îndreptându-se spre nebunie sau moarte. 10.2.1. Tulburarea de panică Între 8 și 12 % dintre oameni au ocazional atacuri de panică, în special în situații de stres intens
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Cele mai frecvente simptome ale atacului de panică sunt: * palpitații cardiace; * pulsații ale ritmului cardiac; * senzații de amorțeală și furnicături; * fiori sau valuri de căldură; * transpirație; * tremur sau amețeală; * perioade scurte de oprire a respirației și sufocare; * senzație de șoc; * disconfort pulmonar; * senzație de greață sau indigestie; * sentiment de amețeală, inconstanță, lipsă de energie sau leșin; * sentiment de ireal sau detașare de propria persoană; * teama de a pierde controlul și de a deveni "nebun"; * teama de moarte. Când atacurile de panică
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ei trăiesc o creștere a anxietății subiective și mulți vor experimenta un atac de panică (Rapee, Brown, Antony & Barlow, 1992)231. În mod diferit, oamenii care nu au trăit niciodată atacuri de panică vor reacționa la acel stimul cu un disconfort fizic și foarte rar se poate întâmpla să experimenteze un atac complet de panică. Dar, cum reușesc aceste proceduri să declanșeze atacuri de panică oamenilor predispuși la acestea? Una dintre teorii este cea care susține că cei care dezvoltă atacuri
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
externă coerentă și, în consecință, își analizează mereu comportamentul. Într-adevăr, esența crizei identitare a Chinei constă în faptul că, în mod paradoxal, intensificarea odată cu 1989 a orientării realiste tradiționale a politicii sale externe stă la baza sentimentului profund de disconfort în relația cu lumea. Până când regimul nu recunoaște acest lucru, China se va confrunta în continuare cu probleme structurale în administrarea tranziției la lumea post-Război Rece. Capitolul 6 Concluzii Colapsul Uniunii Sovietice și sfârșitul Războiului Rece au generat atât oportunități
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
ed. I germană, 1919). Efectele fiziologice și emoționale Experiența estetică nu poate fi redusă la probleme de judecată: plăcerea nu este obligatoriu intelectuală, ea este și sensibilă, implică trupul și provoacă emoția. Or, emoția este, în mare parte (nedeterminată), somatică: disconfort, entuziasm, înroșire, transpirație, tremur, palpitații, senzații sexuale. Din acest punct de vedere, arta și bunurile culturale în general au efecte asupra corpurilor. Mauss a notat într-un text clasic despre tehnicile corpului, dar și în Manualul de etnografie (1967) că
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
75 % dintre femei au simptome pre-menstruale, 25 % prezintă sindromul premenstrual. Sindromul premenstrual afectează nivelul fizic, psihic, emoțional și social. Este afectată dispoziția, de asemenea, starea de bine, relațiile cu familia, cunoștințele. Rezultă zile neproductive. Aceste manifestări reprezintă o sursă de disconfort pentru decade de viață (cefalee, grețuri, vărsături, balonare, edeme, creștere ponderală, valuri de căldură, tensiune mamară). În 4 % dintre cazurile cu sindrom pre-menstrual, tulburările sunt mai importante și sunt grupate sub denumirea de sindrom disforic (solitudine, tristețe, plâns, melancolie, anxietate
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]