4,704 matches
-
altă parte, ca subiectiv lingvistic, care vizează semnificația prin distribuirea cunoașterilor noționale ale discursului și este particularizată în raport cu stările obișnuite ale limbii. Este evident că desemnarea și semnificația individualizate oferă condițiile unei accentuate individualizări a sensului, care generează un subiectiv discursiv. Atîta timp cît alteritatea este funcțională, se produce comuniunea dintre locutor și interlocutor și, prin aceasta, o trecere din individual în social, și, întrucît socialul este element al obiectivității ontologice, alteritatea produce o mediere între subiectiv și obiectiv și, de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
terminologice sau particularizări semantice ale termenilor, în funcție de reorganizările noționale, acestea trebuie, de asemenea, relevate ori de cîte ori nu sînt intuibile pe baza contextului, uzînd îndeosebi de mijloace paratextua-le. În sfîrșit, la nivel textual, trebuie refăcută pe terenul limbii-scop forma discursivă a textului original, care poate fi demonstrativă, dialogică, evaluativă etc. Pe baza acestor coordonate, aprecierea textului tradus din perspectiva fidelității față de original nu va viza imposibilul reprezentat de cerința identității cu acesta. În mod intuitiv, traducătorii, în măsura în care s-au caracterizat
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
poezia care cultivă ideile filozofice (poezia filozofică). Latura expresiei are în vedere forma de exprimare a filozofiei și forma de exprimare a poeziei. Exprimarea filozofiei realizează un limbaj care face parte din stilul științific, dar care se concretizează în forme discursive foarte variate și marcate de personalitatea autorului de text filozofic. În mod obișnuit, limbajul filozofic se organizează însă textual și sintactic, de cele mai multe ori, din perspectiva structurilor de tip raționament și se caracterizează printr-o terminologie destul de bine delimitată, atît
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
semnificațiile sînt mai puțin un rezultat al limbii istorice și funcționale și mai mult identificări ale unor arii semnificative atribuite în cadrul spațiului cognitiv construit de gîndirea filozofică. Poezia se exprimă prin limbajul poetic, care este încadrat în stilul beletristic, realizabil discursiv printr-o varietate foarte mare și caracterizat în principiu printr-o folosire a elementelor limbii altfel decît în mod obișnuit. Raportînd la aceasta constatarea că apropierea de filozofie se atestă la poezia care cultivă idei filozofice, ar însemna că poezia
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
trebuie să fie complete sau să tindă spre completitudine din punct de vedere ontologic în oricare dintre realizările lor particulare. Această stare de spirit particulariza-toare care stă la baza filozofiei și a poeziei are reflexe puternice și la nivelul construcției discursive, în cazul poeziei această construcție reprezentînd de fapt însăși substanța bazei ontologice. Din perspectivă culturologică, se poate astfel constata că producțiile spiritului, succesive sau simultane, sînt, în princi-piu, de două feluri: 1) continuative, prin creația spiritului univoc și comun și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
metafora este inerentă naturii umane și, este de la sine înțeles că, fiind oricum inevitabilă, se impune a fi cultivată în orice împrejurare, și, în mod special, în realizarea textului filozofic, deschis inițiativelor individu-ale, exegezelor și interpretărilor marcate subiectiv, precum și construcției discursive în tipuri variate. Filozofarea ca exercițiu stilistic Gîndirea raționalistă a făcut din limbă un subiect predilect pentru investigația de tip filozofic, fără însă a redu-ce filozofarea la studiul limbii cu mijloacele filozofiei, indiferent cît de important era rolul atribuit limbii
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
rând cu băieții..." Îndărătul acestei atitudini degajate acționează însă o feminitate de penumbre, vibrația frustă în fața lucrurilor, un "nu știu ce" șăgalnic dând culoare substantivelor și verbelor. Toate simțurile colaborează intensiv, făcând ca vizualitatea (generatoare de miraje), auzul (captând chemări de dincolo de discursiv), senzațiile odorifere, tactile și termice (vizând miresmele, "obrazul gutuilor", zăpezile) să sugereze sensuri neașteptate. Un "cer firebinte", estival, "începe din creștetul spicelor"; "Măduva surâsului mi-e caldă"; "E-n aer miros de dragoste viu, / Și toți trecătorii adulmecă ploaia să
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
uvertură magistrală ca aceasta, orchestrată impecabil (cu analogii într-un acompaniament de orgă), recitativul solistic lâncezește, tema se ramifică; în rest, limbajul sociologizant, retoric, se subordonează finalităților ideologice curente, în spiritul momentului 1955. Începând cu al treilea segment, eșafodajul anecdotic, discursiv, al acestui Labiș al cetății nu mai are percutanța textelor lui cu miez, esențializate. Epoca de intesn dogmatism împresura. Citarea lui Maiakovski, altă dată, demonstra intenția adâncirii într-un prezent răvășit care-și căuta forma de expresie. Foarte puțini știu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
interioară, hieratismul, atingerea prin "adâncă muțenie" a "strălucirii orphice"; și nu în ultimul rând moartea. Ca la Nichita Stănescu, se vrobește de katabasis și anabasis. Câteva poeme ample din Dilatarea timpului, încadrabile în ceea ce se numește poezie de idei, pledează (discursiv) pentru un umanism sagace. Dincolo de încărcătura mitologică, se rețin catrene rotunde, frumoase stanțe aforistice, paradoxuri și considerații etice: "De trei ori mi-am cântat norocul / dar niciodată pe înțelesul celorlalți / și astfel tot ce am pierdut / eu a pierdut prin
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de implicare civică 298 Stimularea participării 299 12. Genizarea democrației patriarhale japoneze cu „dublu standard”: cazul „femeilor de reconfortare” și sclavia sexuală militară (Kinhide Mushakoji) 301 Democrație și democratizare 301 Cazul „femeilor de reconfortare”: sclavia sexuală militară japoneză 309 Spațiul discursiv al dezbaterii privind despăgubirile acordate de stat 314 Concluzii 322 13. Democratizarea: reflecții privind dislocările de gen în sfera privată (Mary E. Hawkesworth) 327 Note 344 Bibliografie 347 Index 367 Lista autorilor 379 Mulțumiritc "Mulțumiri" Acest proiect este rezultatul unui
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
sectorul sexual. Ele, și nu instituțiile care le victimizează devin țintele unei stigmatizări nejustificate. Voi clarifica structura epistemologică a discursului cu dublu standard, ce sprijină acest sector ascuns al aservirii și discriminării bazate pe gen, printr-o analiză a spațiului discursiv ocupat de dezbaterea privind „femeile de reconfortare”, care a avut loc în anii ’90, în Japoniaxe "Japonia". Această controversă a fost una dintre rarele ocazii în care sclavia sexuală a devenit tema unei discuții publice și a adus față în
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Dezbaterea privind „femeile de reconfortare” privește o situație specială, de război, care nu implică neapărat sectorul privat al prostituției. Totuși, continuitatea ce există între sclavia sexuală militară și cea comercială face parte din această discuție și a creat un spațiu discursiv în care cazul „femeilor de reconfortare” este integrat contextului mai larg al dezbaterii privind industria contemporană a sexului și sectorul prostituției în Japoniaxe "Japonia". În această țară, exploatarea femeilor din estul și sud-estul Asiei continuă, chiar dacă acum e condusă de
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
-o diferitele forme de violență împotriva femeilor, mai ales în sfera sclaviei sexuale militare și comerciale, până când problema „femeilor de reconfortare” a atras atenția opiniei publice internaționale, lansând o dezbatere care, în anii ’90, a divizat societatea civilă niponă. Spațiul discursiv al dezbaterii privind despăgubirile acordate de stattc "Spațiul discursiv al dezbaterii privind despăgubirile acordate de stat" Dezbaterea privind despăgubirea „femeilor de reconfortare”, victime ale sclaviei sexuale militare de stat, și rolul Fondului Femeilor Asiatice a dat naștere unor discursuri diferite
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
în sfera sclaviei sexuale militare și comerciale, până când problema „femeilor de reconfortare” a atras atenția opiniei publice internaționale, lansând o dezbatere care, în anii ’90, a divizat societatea civilă niponă. Spațiul discursiv al dezbaterii privind despăgubirile acordate de stattc "Spațiul discursiv al dezbaterii privind despăgubirile acordate de stat" Dezbaterea privind despăgubirea „femeilor de reconfortare”, victime ale sclaviei sexuale militare de stat, și rolul Fondului Femeilor Asiatice a dat naștere unor discursuri diferite în ceea ce privește responsabilitatea juridică a statului și obligațiile morale ale
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
programul suplimentar de pregătire sau din cel de recuperare stabilite de cadrul didactic). La sfârșitul anului școlar, elevii primesc distincții la fiecare disciplină în parte, renunțându-se la premiile globale. Aprecierea nonverbală (ectosemantică) se referă la o serie de secvențe discursive exprimate prin gestualitate, mimică, pantomimă, mișcările unor părți ale corpului, suspendări, tăceri etc. Aceste elemente oferă elevilor întăriri imediate ce determină replieri, reformulări, reflecții, interiorizări etc. cu privire la nivelul unor achiziții sau performanțe școlare. Uneori, degetul ridicat poate semnifica mai mult
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
-și”, nu-i așa, iubirea...). Motivul nu avea cum să nu fie exploatat și de literatură. Este cazul lui G.B. Shaw, care în My fair lady își construiește piesa pe acest motiv: un ambițios profesor de fonetică, prin tactici logopedice, discursive și situaționale abile, crede că dintr-o simplă florăreasă se poate ivi o vorbitoare și o lady de cea mai înaltă calitate. Și asta datorită reprezentărilor din exterior care o stimulează și o ridică din punct de vedere comportamental și
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
un spațiu social al proximității ce mizează pe similitudinea de valori asumate, pe o conștiință comună și complice În zona rezistenței, pe o reactivitate Împărtășită de o „audiență ce ar fi În temă”. Se produce, conform lui Habermas, o rezistență discursivă, evidentă În acte și „acțiuni comunicative” ce se bazează pe „valorile universale, precum adevărul, dreptatea, sinceritatea, pe care participanții le asumă În mod implicit și le recunosc În mod reciproc și care fac posibil consensul ce unește acțiunea”10. Toate
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
luptei de clasă și a pericolelor reprezentate de „dușmanii orânduirii socialiste”, și discursul memorialistic și memorizator. Discursul de tip oficial - dincolo de structurarea sa internă, maniheistă - Încearcă să recompună un alt tip de memorie colectivă apelând la o serie de tactici discursive ce vizau amnezia, ocultarea prin rescrierea permanentă a istoriei, iar pe de altă parte, prin anihilarea diversității memoriei (diversitate culturală, politică, etnică) și elaborarea unei memorii omogenizatoare, artificiale și a unei realități „imaginare și inexistente”51. Această confruntare dintre istoria
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
istoriografiei (scris istoric). Percepțiile diferite asupra trecutului sunt evaluate ca trădare de către regiunile totalitare, iar memoria colectivă, prin formulele sale orale sau vizuale, oferă un spațiu adecvat pentru exprimarea dezacordului, a diferenței, a opoziției și a rezistenței 52. Această confruntare discursivă dintre mărturie și memorie, pe de o parte, și discursul oficial al istoriei, pe de altă parte, tensionează etic opinia publică, conștiința colectivă față de ceea ce Înseamnă compromis, trădare, lașitate majoritară, față de recunoașterea suferinței. De asemenea, ea tensionează etic prin mărturisirea
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
personalitate: o personalitate interculturală. A comunica cu o persoană dintr-o altă cultură înseamnă mai mult decât a vorbi o limbă străină corect gramatical - înseamnă în primul rând a comunica în concordanță cu așteptările acelei persoane, cu practicile sociale și discursive care formează bagajul său cultural, înseamnă a te adapta nevoilor și așteptărilor celuilalt. Domeniul comunicării interculturale: între teorie și practică. Domeniul comunicării interculturale se constituie la intersecția unor observații, date, analize, teorii provenite din domenii relativ diverse - antropologie, studii culturale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Printre mărcile textuale ale acestui tip de comportament comunicativ se numără: structurile explicative, glosările apozitive, metaforele cu funcții concretizatoare, enunțurile asertive, conectorii (în primul rând... în al doilea rând; pe de o parte... pe de altă parte; întâi... apoi), demarcatorii discursivi (vom discuta în continuare..., până aici am văzut cum..., o altă întrebare care se naște este...), structurile enumerative etc. Prin comportamentul autocentrat (autodezvăluirea) indivizii se dezvăluie celorlalți vorbind despre ei înșiși. Tip de comportament verbal constitutiv pentru anumite genuri și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
au funcție strategică în comunicare: vorbitorul îi propune interlocutorului o imagine despre sine pentru a o negocia pe parcursul interacțiunii verbale. Vorbitorul este constrâns în autodezvăluire de reguli ale modestiei și de riscurile pe care le comportă dezvăluirile personale. Printre mărcile discursive specifice sunt formele verbale și pronominale de persoana I, determinările adjectivale și adverbiale, modalizatorii subiectivi (părerea mea, zic că, cred că), frecvența deicticelor, constituirea unor opoziții discursive eu/alții, enunțurile metadiscursive (dacă mi-aduc aminte, să-ți spun un secret
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ale modestiei și de riscurile pe care le comportă dezvăluirile personale. Printre mărcile discursive specifice sunt formele verbale și pronominale de persoana I, determinările adjectivale și adverbiale, modalizatorii subiectivi (părerea mea, zic că, cred că), frecvența deicticelor, constituirea unor opoziții discursive eu/alții, enunțurile metadiscursive (dacă mi-aduc aminte, să-ți spun un secret), mărci ale afectivității. Comportamentul ludic (umorul) este o formă de comportament comunicativ prin care vorbitorul îi solicită ascultătorului un răspuns actualizat prin elemente paraverbale (râsul) sau nonverbale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
continuumului conversație - discuție pot apărea forme de interacțiune hibride. 5. Mecanisme comunicative Pentru a-și atinge scopurile comunicative, vorbitorii folosesc limba strategic, realizând anumite corelații între intenția comunicativă și forma lingvistică. Unele semnificații sunt transmise literal, altele doar implicate. Alegerile discursive ale vorbitorului și interpretarea lor de către ascultător sunt reglate prin mecanismul presupozițiilor și al implicațiilor, constrânse de principiul cooperării și de cel al politeții (vezi Vasilescu, 2005, passim). 5.1. Principiul cooperării În mod ideal, se presupune că participanții la
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sigură că vei reuși! Fără ândoială că ai dreptate); (vi) orientarea spre interesele celuilalt prin enunțarea unor aserțiuni cu funcție de presecvențe (Știu că este important pentru tine să ai un răspuns cât mai repede); (vii) folosirea apelativelor care marchează intimitatea discursivă (numele mic) și a persoanei a II-a a verbului (tu); (viii) exprimarea interesului comunicativ pentru interlocutor prin conversații fatice, prin operatori discursivi care îl încurajează să continue (da, îhm), prin volubilitate (debit verbal, gestică, mimică). Exerciții. Aplicații Gândiți-vă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]