1,346 matches
-
auzit-o vorbind din nou. Nimic nu era cum trebuie sau cum voia. I se arătau toate dintr-odată inutile. N-o mulțumea serviciul în care nici nu se obișnuise. Nu asta dorea ea, deși pentru așa ceva fusese pregătită. Îi displăcea să însoțească fel și fel de străini, cei mai mulți din lumea a treia, care nici măcar nu știu să se poarte cum trebuie. Nu-i mai rămâne timp liber sau, când îi rămâne, nu știe ce să facă cu el ori nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
maică-sa. Era suplă, nu voinică, avea un glas melodios, nu dogit, îi plăcea să petreacă și să se îmbrace bine, dar fără extravaganțe. Învățase să aibă secretele ei și într-o zi și-a spus că, oricât i-ar displăcea maică-sa, simte cum alunecă tot mai mult spre părerile ei dintr-o solidaritate a neamului femeiesc căreia nu i se poate împotrivi. Insistențele femeii energice își puseseră până la urmă amprenta pe educația și părereile ei. Dorea să scape de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
pricepi?“ Dar Andrei Vlădescu continua să vorbească, stând pe marginea sofalei, cu mâinile așezate pe genunchi și frământându-și-le. „Nu vreau să pleci. Nu vreau să ne despărțim. Bine, n-o să mai spun vorba asta, dacă văd că-ți displace ori îți face rău. Dar vreau să rămâi lângă mine. Simt că trebuie și că ne va face bine la amândoi. Am trăit cu o mască până acum și nu ți-ai dat seama, iar eu mă obișnuisem într-atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
peste burtă și mă aștern pe râs. Mă cunosc prea bine ca să mă pot lăsat influențat de părerile nostime ale câtorva chinezi. Firește că nu sunt de acord cu felul meu de a fi, din care pricină ocolesc oamenii. Îmi displace silueta mea de clovn travestit în „Charlie”, cu jachetul, pantalonii și cilindrul jefuite din garderoba lui, numai ca să-mi ușureze „intrarea”, și pentru ca să fiu obiectul atențiunii generale. Pe de altă parte, conștient de greutatea persoanei mele, disprețuiesc adulții. Ei trec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
începu să tremure. La intrarea în sală, își legase cu grijă clapele șepcii în vârful capului și acum notele stridente care ieșeau din mai multe difuzoare, îi luau cu asalt urechile neacoperite. Ascultă muzica, descoperind două cântece populare care îi displăceau în mod special și privi atent genericul filmului, străduindu-se să găsească numele acelor interpreți care îi produceau de obicei cea mai mare greață. Când prezentarea genericului luă sfârșit și Ignatius observase că mai mulți actori, compozitorul, regizorul, coaforul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Ați făcut un raid de beție prin diferite boâtes* de crenvurști. Nu poți nici măcar vinde crenvurști pe stradă. Clocotea de furie. A spus că i-ai făcut mai multe necazuri decât oricare alt vânzător pe care l-a avut. — Îi displăcea profund concepția mea despre lume. — Taci din gură că iar te pocnesc! țipă doamna Reilly. Și acu’ spune lu’ domnu’ Levy adevăru’. „Ce viață jalnică“, gândi domnul Levy. Femeia aceasta se purta într-adevăr dictatorial cu fiul ei. — Păi i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
o barieră formată din studenții mai puțin importanți, dar cu ambiții sociale, care să-i protejeze de elementele prietenoase ușor intrigate provenite din alte licee. Din clipa când și-a dat seama de situație, lui Amory au Început să-i displacă barierele sociale, considerându-le distincții artificiale născocite de cei puternici cu scopul de a-i susține pe cei mai slabi din camarila lor și de a-i ține la distanță pe cei aproape puternici. Luând hotărârea să fie unul dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
se poartă foarte urât cu băieții. Îi terorizează, Îi taie de pe listă, le dă plase la Întâlniri, le cască În față - iar ei se Înghesuie să fie umiliți și mai mult. ALEC: Al naibii ce le place. CECELIA: Ba le displace profund. Ea este... e un soi de vampir, cred... Și pe fete le poate determina să joace cum le cântă, numai că urăște fetele. ALEC: Personalitatea ne caracterizează pe toți din familie. CECELIA (resemnată): Cred că marfa asta s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
purtând-o apoi când era singur și pretinzând că e o wolverină care stă la pândă, fute și ucide. A mai trecut ceva timp. Reynolds, convins de Claire și de Lesnick, a rupt relația cu Coleman. Lui Coleman i-a displăcut uzurparea puterii lui sexuale și a început să-l urască fățiș pe tăticul lui. Băieții condamnați pentru crima de la Sleepy Lagoon au fost achitați și eliberați din închisoare, iar CASL a avut cea mai mare parte din merit pentru dreptatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
pentru a pune în practică planurile lui. Și apoi, mai erau și criminalii condamnați. Ciudat că se simțea răspunzător de viața lor. În realitate, desigur, ei n-ar fi trebuit să fi fost condamnați la moarte. Poate că lumii îi displăcea ideea, dar membrii unei gloate înfuriate nu sunt chiar niște criminali. Gândurile lui își urmară drumul întortocheat pe tot timpul nopții. La un moment dat, apăru o nedumerire: această capacitate de douăzeci de ori mai mare decât creierul omenesc obișnuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
plăcere o carte în mână. Nu am cititori de librărie, nu am dus cărțile mele la librărie, cu excepția câtorva. Nu sunt în rețeaua profesionistă de difuzare a cărții și nu mă deranjează deloc asta, deși nu spun că mi-ar displăcea să fiu citit de mai mulți oameni. Iau lucrurile așa cum sunt, fără exagerări într-o latură sau alta. "Teme-te a doua zi după succes" e o deviză care stă mereu în atenția mea. Cei care mă citesc sunt oameni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
pe jos. Am venit prea târziu... E greu să te încadrez într-o generație literară, deși ca sensibilitate și discurs liric eu te regăsesc la limita optzecismului? Cât datorezi generației 80? Cât îți datorează generația 90? Nu mi-ar fi displăcut deloc să fiu afiliat unui grup sau unei generații literare, numai că nu a fost să fie. Sunt născut în 1962 și, cumva, am căzut între generații. Apoi, a mai fost ceva ce ține de tribulațiile mele existențiale. Am deambulat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
A mers (prietenul, n.n.) la un dealer Mercedes zăngănind (metaforic vorbind) banii în buzunar. Dar omul de vânzări care încerca să-i vândă o mașină mirosea a băutură. Prietenul meu l-a găsit supărător presant și neplăcut. Experiența i-a displăcut atât de mult, încât a inventat motive pentru a cum-păra o altă mașină. Și-a întrebat vecinii ce părere aveau despre deservirea respectivului dealer. A auzit povești urâte. A continuat să creadă că mașinile Mercedes erau bune. Dar s-a
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
ca participant. A te maturiza înseamnă a stinge tot mai mult comedia din tine și, fără a deveni posac sau nihilist, a simți la fiece pas cum te pândește ridicolul. Dansurile acestea sunt în afara acestor probleme spinoase. De aceea îmi displac, în general, și îmi plac, în particular. Ele sunt deconectante și puse în priză. Sunt vitale și pustii. Sunt date dracului, dar căutând un paradis iluzoriu. Sunt nostime, dar ignorând ridicolul. Sunt grațioase, neocolind urâtul. Sunt simpatice, iradiind prietenie, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
a făcut-o, de pildă, Rousscau. Știam, aveam adică în minte ideea că la scriitorul român marea confesiune e opera sa, și că adevărul crud despre existența pe care el a dus-o, ca om și ca scriitor, îi cam displace. Lumina în care s-ar pune respectând adevărul nu-i convine, deși, așa cum s-a spus, adesea viața și firea sa sânt mai spectaculoase decât opera. Totuși, mi-am spus, să citesc, oricum, voi găsi ceva revelator... "Mărturia literară" a
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
nu avu nici un succes. Era o carte cam plicticoasă. Autorul de pe copertă seama William Faulkner, viitorul laureat al Premiului Nobel. Noul scriitor român a apărut în birourile Editurii Cartea Româneasca prin primăvară. Romanul lui plăcuse foarte tare unui redactor, dar displăcuse profund altuia, care chiar scrisese pe toată coperta manuscrisului, parcă indignat, Respins. L-am lăsat pe tânărul debutant să discute cu ambii redactori și între timp am citit și eu romanul. Era bun, dar era plin nu numai de cuvinte
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
ale eroului (crudități, cuvinte obscene, trivialități din domeniul fiziologiei), ci și idei care dezvăluiau prea violent o gândire și o conștiința maculată. De cine? Nu voi dezvălui substanța romanului, fapt e că exista în el suficient material inacceptabil pentru a displace. De pildă: eroul vorbește în treacăt despre copii. Urmează un epitet scabros extras din activitatea digestivă a micilor ființe. Ce nevoie ai, i-am spus tânărului romancier, să-l faci pe cititorul care are copii să te disprețuiască și să
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
cuvinte pe toate temele date, cu predilecție însă pentru natură și dragoste. Firește că el spoiește cu cuvinte și restul realității, dar asta o face cam plictisit și cu o dispoziție evidentă, pe care nu și-o ascunde, că îi displace această îndeletnicire de a face "analiză", sau alte mofturi de același gen, cu atât mai mult cu cât asta îl silește să constate că oamenii sânt greu de "descris", sânt cam agitați, nu stau pe loc, și că se mișcă
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
crape pieleaă etc. Poveștile sunt păroase și, uneori, trebuie tunse. Limba lor nu se cuvine să fie excesiv ascuțită, ci doar iute și sprințară. Aromată fără cusur. Picantă doar cât trebuie. Iată de ce o clonă a Șeherezadei nu mi-ar displăcea (e puțin spus - vezi toată pledoaria de mai susă, pentru că ar fi o clonă magistrală! BUCUREȘTI FAR WEST Daniel CRISTEA-ENACHE Infamie (IIĂ Nu mă îndoiesc că fiecare critic literar dintre cei care contează, orice cronicar cu o anumită activitate și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
de la Jebeliyeh, În timp ce tinerii arabi aruncau cu pietre În soldați, iar cadavrul fusese furat de la spitalul din Gaza de niște tineri mascați. Se făceau Încă investigații asupra Împrejurărilor În care se produsese incidentul. Fima reflectă puțin la formularea comunicatului. Îi displăcu În mod special expresia „ucis de un glonț de plastic“. Iar cuvântul „probabil“ Îl făcu să clocotească de furie. De asemenea se enervă, la modul mai general, din cauza verbelor la diateza pasivă care Începeau să pună stăpânire pe limbajul comunicatelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
ar trebui să mă ducă cineva acasă cu mașina. I-am spus că mă descurc și singur, dar el n-a făcut decât să-mi arunce zâmbetul său lipsit de griji și să-mi spună că el era doctorul. Îmi displăcea stilul direct al doctorului Miller la fel de mult cum îmi displăcuseră și ocolișurile doctorului Gabor. Ne pregăteam pentru culcare, când am adus vorba. Nu voiam să pomenesc despre asta în fața fetelor. Vor observa bandajul, dar, odată ce el va dispărea, vor uita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
am spus că mă descurc și singur, dar el n-a făcut decât să-mi arunce zâmbetul său lipsit de griji și să-mi spună că el era doctorul. Îmi displăcea stilul direct al doctorului Miller la fel de mult cum îmi displăcuseră și ocolișurile doctorului Gabor. Ne pregăteam pentru culcare, când am adus vorba. Nu voiam să pomenesc despre asta în fața fetelor. Vor observa bandajul, dar, odată ce el va dispărea, vor uita că a fost vreodată un număr acolo. Copiii au memoria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
pe ai mei. Pentru socrii mei, să îți numești copilul după o persoană în viață era ca și cum ai fi invitat soarta să o lovească pe loc, dar Madeleine nu era superstițioasă și începusem să îmi dau seama că nu îi displăcea chiar atât de tare să îi enerveze pe părinții ei. I-am spus că nu îmi doream să îi dau fiului nostru numele meu. Nici un om nu ar trebui să ducă povara tatălui său. Cât despre tatăl meu, i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
Iar supărarea ei prefăcută e mai deplasată decât faptul că susține o suferință pe care nu a trăit-o niciodată, suferința unor oameni cu care nu a simțit nici o legătură până în ziua în care ei au murit? Nu mi-a displăcut expozeul ei despre credință, doar faptul că purta în mod indirect o stea galbenă. Dar ei nu i-am spus nimic din toate astea. Era sora lui Madeleine și, spre deosebire de restul familiei soției mele care se certa și se împăca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
a le citi în timpul nopții.” Papirus egiptean 512. „Analizarea unei cărți! Ce s-ar spune de un comesean care, în timp ce mănâncă o piersică bine coaptă, ar scoate bucățile din gură ca să vadă cum arată?” Jules Renard 513. „O carte ne displace în toate pasajele unde ne seamănă.” Jules Renard 514. „Țin mult la cartea dumitale, fiindcă-i văd foarte bine cusururile.” Jules Renard 515. „Setea de a cunoaște totul, de a fi la curent; am ajuns să iubesc cărțile foarte scurte
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]