6,217 matches
-
Pătărlăgeni și Serurii. În fenomenologia frazei advocățești intră de ex. și o independență recunoscută în modul următor: Guvernul Maiestății Sale nu ar ști să considere că, răspunzând cu totul vederilor cari au condus puterile semnatare ale Tratatului de la Berlin, nouăle dispozițiuni constituționale de cari i s-a fost dat cunoștință, și în particular pe acele din cari rezultă, pentru persoanele de rit necreștin, domiciliate în România, neaparținând de alminterea nici unei naționalități străine, necesitatea de a se supune formalităților unei naturalizațiuni individuale
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cari, pentru a se mănține, își alină lesne durerile și vor să restabilească cu orice preț cele mai bune raporturi. Și cine oare se găsește ca să susție chiar cu declamări dreptul actualelor Camere de-a primi sau de-a respinge dispozițiunile Tratatului de la // Berlin? Dar cine oare decât chiar deputatul colegiului al III-lea de Ismail? Cine altul decât Pseudo-Ureche? El se-nchină necesității celor mai bune raporturi, având încă cinismul de-a zice că n-o face ca alții, o
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
un articol al d-lui T. Maiorescu, publicat într-o foaie străină și prin care d. Maiorescu, în toată independența sa de publicist, cercetează anumite cazuri în care ajutorul Austro-germaniei ar putea să fie folositor României {EminescuOpXII 37} în contra unor dispozițiuni prea cotropitoare ale elementelor slave ce astăzi ne înconjoară. D. Maiorescu n-a vorbit nici în numele bătrânei, nici în numele junei drepte, nici chiar a dezvelit un program al său de politică practică și imediat aplicabilă. A examinat însă niște ipoteze
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în conferința profesorilor din capitală cu privire la proiectul de lege asupra instrucțiunii publice estragem și publicăm următorul discurs, rostit de către unul din asistenți, d. N. Kirilov, profesor la gimnaziul Cantemir. Precum se va vedea din citirea lui, un șir de noi dispozițiuni din proiect cari până acum n-au fost analizate prin ziare fac obiectul observațiunilor d-lui profesor. [11 februarie 1881] ROMÎNII DIN VIENA Reproducem fără comentare următoarele rânduri din "Deutsche Zeitung" relative la balul dat de studenții români din Viena
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fixate se vor vinde direct de către stat, în riscul și pericolul lor. Art. 8. Detentorii de obligațiuni domeniale cari nu-și vor fi prezintat titlurile la conversiune în timpul cât subscrierea este deschisă vor găsi depus la Casa de Depuneri, la dispozițiunea lor, cu începere de la 1 iulie viitor, numerariul reprezentând valoarea nominală a obligațiunilor lor; cuponul de iulie li se va achita tot atunci; nu vor avea însă drept de primă. Art. 9. Cupoanele noilor titluri amortizabile 5 procente scăzute și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sau postul lor [î ]i făcuse să vadă această stare se grăbiră a anunța evenimentul familielor și amicilor, căci moartea împărătesei era privită drept epocă a unei revoluțiuni extraordinare în stat, din cauza caracterului marelui duce Paul și a proiectelor sau dispozițiunilor pe cari se presupunea că le are Caterina. Era deci foarte important de a putea cineva lua din capul locului dispozițiunile sale; astfel Curtea și în curând orașul ajunseră într-o agitațiune și într-o așteptare foarte alarmantă. Cinci sau
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
era privită drept epocă a unei revoluțiuni extraordinare în stat, din cauza caracterului marelui duce Paul și a proiectelor sau dispozițiunilor pe cari se presupunea că le are Caterina. Era deci foarte important de a putea cineva lua din capul locului dispozițiunile sale; astfel Curtea și în curând orașul ajunseră într-o agitațiune și într-o așteptare foarte alarmantă. Cinci sau șase curieri, cari sosiră mai deodată la Gatschina, nu aflară acolo pe marele duce; el plecase câteva verste mai departe, să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ar fi reușit într-adevăr dacă steaua lui Paul i-ar fi permis să se pună la siguranță; și cioarele din grădina de vară ar fi câștigat atunci în istorie aceeași celebritate ca și gâștele Capitoliului. În timpul acesta Pahlen luase dispozițiuni spre a se apropia de palat din partea "Perspectivei ". El trimise acolo câteva detașamente de călărime cari se uniră cu batalionul gardei Preobrajenskoi. Dânsul însă nu veni la palat decât după ce se determinase totul. Ceilalți conjurați îl acuzară apoi că a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fugi să se pună după o tablă pusă în fața sobei și căzu. Benningsen [î ]i strigă încă o dată: "Sire nu vă încercați a rezista că vă pierdeți viața!... Dar împăratul, sculîndu-se, se îndreptă spre o masă unde erau totdauna la dispozițiunea sa mai multe pistoale încărcate. În momentul când mulțimea conjuraților se arunca asupra lui se auzi zgomot la ușă. Era un ofițer care, urmat de un detașament, venea să primească ordine de la Benningsen, care-i zise să păzească și să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
încetau de a asigura cabinetul vienez că Austro-Ungaria are în vecina Românie un aliat credincios și loial și că această alianță își derivă baza cea mai sigură din comunitatea intereselor la Dunăre și din respingerea tendințelor ruso - slave în Orient. Dispozițiunea politică de astăzi din România oferă ochiului unui observator atentiv cu totul o altă icoană. În cestiunea Dunării România declară că interesele sale sunt diametral opuse celor austro-ungare; ea nu vrea să știe de o comunitate de interese cu vecinul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
să știe de o comunitate de interese cu vecinul stat dualistic; ea n-ar sta un moment la îndoială de a face concesiuni englejilor și rușilor, numai spre a combate interesele austriace. Ea mai caută apoi a face breșe în dispozițiunile convențiunii comerciale efectuată cu mari, sacrificie din partea Austro-Ungariei și nu scapă o ocaziune spre a releva opozițiunea intereselor economice și industriale ale celor două țări vecine. În timpul mai recent, dispozițiunea ostilă în contra Austro-Ungariei începe a se pronunța și în privința politică
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
interesele austriace. Ea mai caută apoi a face breșe în dispozițiunile convențiunii comerciale efectuată cu mari, sacrificie din partea Austro-Ungariei și nu scapă o ocaziune spre a releva opozițiunea intereselor economice și industriale ale celor două țări vecine. În timpul mai recent, dispozițiunea ostilă în contra Austro-Ungariei începe a se pronunța și în privința politică. O hartă în care Banatul până la Tisa, Transilvania, Bucovina, ba chiar ținuturile de la Arad și Grosvardein figurează ca teritorie române, formează prin școale fundamentul instrucției geografice al tineretului român și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
o imitare puerilă" să dovedim Europei că merităm a ne înălța la rangul statelor civilizate. {EminescuOpXII 344} Cu o iuțeală demnă de toată lauda Tribonianii noștri s-au pus de au tradus legile civile ale Franciei. Găsim în legile noastre dispozițiuni cari n-au la noi nici o tradițiune și nici un trecut istoric... Din acest punct de vedere li se impută cu drept cuvânt codicilor noștri că sunt o operă incoerentă, adusă din străinătate. Mai mult decât atâta; multe din tradițiunile noastre
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
așeze și cu, aprobarea ministerului nostru din lăuntru. 34. Evrei străini nu pot fi primiți nici ca rabini, nici ca servitori bisericești, nici ca calfe și ucenici, nici ca servitori în casă. 35. Acei evrei pământeni cari vor lucra contra dispozițiunii - lui 34 de mai sus se vor pedepsi cu 300 taleri amendă sau, în caz de neavere, cu închisoarea măsurată după regulile în general stabilite a preschimbării pedepselor, iar evreul străin se va transporta numaidecât peste graniță. 36. Evreii străini
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
conexității cu situația europeană. Afacerea noastră cată s-o reprezentăm noi singuri și e treaba noastră de-a pedepsi aroganța împotriva noastră a micilor state vecine. Daca în respingerea unor asemenea escese vom lucra numai o singură dată sub influența dispozițiunilor europene am pierdut jocul pentru totdauna și cată să ne pregătim ca din an în an să fim supărați de acele organisme, cari n-au ce pierde, nici măcar șira spinării. Iată ce avem de ascultat din partea organului oficios unguresc. Bange
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și anume Cotmani, Cuciurul Mare, Sf. Onufrie, Frătăuți și Ilișești, cu câte un director în fruntea lor. Constituirea definitivă a Fondului Bisericesc din Bucovina s-a făcut prin Regulamentul duhovnicesc din 29 aprilie 1789. Cu privire la Fondul Bisericesc, el cuprindea următoarele dispozițiuni: * Sub numele de Fond Bisericesc se înțelege întreaga avere ce a fost închinată pentru întreținerea religiunii. * Averea acestui Fond Bisericesc se compune din bani gheață și din imobile; a acestea se socotește întreaga avere mobilă și imobilă a mănăstirilor și
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
binele obștesc al clerului, al religiunii și al omenirii. * Domnul țării, purtătorul de grijă pentru binele obștesc, este totodată și protectorul Fondului Bisericesc. Administrarea, conservarea și întrebuințarea mijloacelor Fondului în folosul preoțimii și al școlii depinde în toate de înaltele dispozițiuni ale protectorului său1. În urma acestor dispoziții administrative, averile bisericești au trecut cu devălmășie în seama organelor oficiale ale statului. Multă vreme, mijloacele Fondului Bisericesc au servit pentru acoperirea nevoilor statului, pe când biserica și școala românească au rămas în paragină. Iar
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
să încheie în acest scop prezentul Tratat de Pace și, în consecință, au numit pentru aceasta ca plenipotențiari pe care, după ce au schimbat între ei deplinele lor puteri, găsite în bună și cuvenită formă, au căzut de acord asupra următoarelor dispozițiuni: PARTEA I Frontierele Articolul 1 Frontierele României, astfel cum sunt indicate pe harta anexată Tratatului de față, vor fi cele existente la 1 ianuarie 1941, cu excepția frontierei româno-ungare care este definită de articolul 2 din prezentul Tratat. Frontiera româno-sovietică este
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
Articolul 1 Frontierele României, astfel cum sunt indicate pe harta anexată Tratatului de față, vor fi cele existente la 1 ianuarie 1941, cu excepția frontierei româno-ungare care este definită de articolul 2 din prezentul Tratat. Frontiera româno-sovietică este astfel fixată în conformitate cu dispozițiunile acordului sovieto-român din 28 iunie 1940 și cu ale acordului sovieto-cehoslovac din 29 iunie 1945. Articolul 2 Hotărârile sentinței de la Viena din 30 august 1940 sunt declarate nule și neavenite. Frontiera dintre România și Ungaria este restabilită prin prezentul articol
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
formula valoarea moralului armatei, adică a acestui înmulțitor necunoscut, este sarcina științei. Problema se poate pune doar atunci când vom înceta să mai substituim în mod arbitrar valorii acestei necunoscute x împrejurările în care se manifestă forța armatei, cum ar fi dispozițiunile comandantului de oști, armamentul etc., și când vom înceta de a le lua drept valori ale înmulțitorului și vom considera această necunoscută în toată integritatea ei, adică dorința, mai fierbinte sau mai căldicică, de a lupta și de a se
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
sub suspiciunea de activitate sau simpatizanți comuniști”. Dar, două luni mai târziu, la 14 octombrie 1942, I.G.J. a revenit cu o telegramă cifrată către Inspectorate și Legiuni în care a precizat că ,,din ordinul Președinției Consiliului de Miniștri până la noi dispozițiuni, nu se va mai primi de la Cercurile de Recrutare sau Poliții nici un evreu pentru transferare în Transnistria”. Comunismul a fost prezentat ca o ideologie fanatică și canibală, mai ales după capturarea unei bande de partizani, formată inițial din 12 oameni
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
dispoziții normative speciale, care constituie derogări de la regulă generală a art. 971, proprietatea nu se transmite prin simplul consimțământ al părților. 2. În ce priveste transmiterea dreptului de proprietate imobiliară, a se vedea și: - Decret-Lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozițiunilor privitoare la cărțile funciare - Monitorul Oficial nr. 95 din 27 aprilie 1938, cu modificările ulterioare ( art. 17 alin. 1), și Legea nr. 242/1947 pentru transformarea cărților funciare provizorii în cărți de publicitate funciară - Monitorul Oficial nr. 157 din 12
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
câștigat de la cumpărător drepturi asupra imobilului vândut, si care s-a conformat legilor ca să păstreze acele drepturi. (Cod civil 1722 și urm., 1730, 1737).*) --------- 1. A se vedea și art. 17 alin. 1 din Decretul-Lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozițiunilor privitoare la cărțile funciare - Monitorul Oficial nr. 95 din 27 aprilie 1938, cu modificările ulterioare, art. 4 și 5 din Legea nr. 242/1947 pentru transformarea cărților funciare provizorii în cărți de publicitate funciară - Monitorul Oficial nr. 157 din 12
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
din 10 iunie 2011. Articolul 1396 Vinderea sau cesiunea unei creanțe cuprinde accesoriile creanței, precum cauțiunea, privilegiul și ipotecă. (Cod civil 903, 1325, 1744).*) --------- Dispozițiile art. 1396 au fost interpretate prin Decretul-lege pentru abrogarea art. 33 din Legea cu privire la unele dispozițiuni pentru înlesnirea și refacerea creditului din 20 aprilie 1935 și pentru interpretarea art. 1396 Cod civil, art. 277 Cod comercial și art. 16 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin - promulgat cu Decretul nr. 3673, Monitorul Oficial nr. 856
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. ----------- A se vedea, cu privire la imobilele înscrise în cărți funciare: - Decret-Lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozițiunilor privitoare la cărțile funciare, publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 27 aprilie 1938, cu modificările ulterioare; a se vedea, în legătură cu aplicabilitatea acestui act normativ și art. 72 alin. (2) din Legea nr. 7/1996 - Legea cadastrului și a publicității
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]