3,286 matches
-
le furnizează "metafizicul" [267]. E bine să fim atenți să nu aruncăm "insulta de rea credință sau de iluzionare asupra atîtor suflete care au experimentat fapte extraordinare trăgîndu-și de aici o bucurie și o fericire care i-a împins să disprețuiască plăcerile pămîntești în folosul unei vieți mai intense" [268]. Însă și aici trebuie păstrată aceeași rezervă. Cu presupușii "moniști" [269] expliciți este dificil dacă nu chiar imposibil să se realizeze un misticism autentic [270]; și cei ce iau opiu "experimentează
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
nu te mai întorci: scaunul primordialului Purusa, din care a izvorît străvechiul imbold spre faptă. Către cel Nepieritor se înalță acela ce învins nu e de vreo greșeală oarecare, și liber de frămîntări și de orgoliu, orice plăcere el disprețuiește; acela, în sine însuși cugetînd mereu, poftele și le înfrînează, de patimi dezrobit, de bucurie și de opusa ei durere [313]. ... Cel ce a lui minte de toate și-o desprinde, stăpîn peste-al său ătman [314] căci patimile el
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
pomenim în fiecare clipă; dulcea și buna fraternitate a omului cu întreaga creație. Trebuie să o spunem și din păcate este o trăsătură națională că în Miorița există o resemnare prea ușoară. Omul nu se luptă cu moartea, nu o disprețuiește; el o primește, unindu-se atît de repede cu această regină logodnica lumii. El acceptă, fără să se revolte, mariajul. Ieșit abia ieri din natură, astăzi pare deja bucuros să se întoarcă la sînul ei". Lacrimile vărsate și victimizarea au
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
trebui să fie, pentru noi toți, pămîntul sfînt, voi nu vreți a-l privi, voi nu vreți nici măcar să auziți vorbindu-se de el. Pentru voi, el n-are nume, nici nu există, pentru că aceasta este o țară barbară. O disprețuiți, pentru că este cuptorul care a aruncat în Occidentul vostru hoarde de barbari." Spectacolul pus în scenă de acest autor este o frescă a istoriei și a naturii, realitățile sociale sînt negate, iar țăranul, erijat în figură simbolică a poporului, este
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de neînțeles pentru aceste elite. Decalajul este foarte clar în armată: cîțiva ofițeri superiori formați în Germania, la Turin sau, mai rar, la Saint-Cyr, se alătură diletanților "petrecăreți dar leneși" după spusele atașatului militar al Franței în 1889. Ei se disprețuiesc, se invidiază și nu au legătură cu trupa, "în regimente nu există vreo preocupare pentru educația morală a soldatului, iar conferințele morale acum la mare preț în armata noastră sînt necunoscute, ceea ce nu tulbură pe nimeni într-o țară unde
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Franțe pe care ei o găsesc lipsită de generozitate și elan creator. Din scrisorile lui Ralea se desprinde dezaprobarea venită din "lumea românească din afară", care visează la toate posibilitățile de dezvoltare în fața unei societăți împietrite, care, afirmă Ralea, își disprețuiește proletarii, a cărei bancheri fac speculă fără rușine, a cărei țărani s-au îmbogățit profitînd de război și a cărei intelectuali nu au nici o putere... Urmărind aceste mărturisiri decepționante și amare, se simte că observatorul venit din Est nu percepe
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a-și face iluzii, unul dintre apropiații săi constată: "A muri pe cîmpul de luptă, cum îi propunea Hitler, îi părea generalului de departe mai de dorit decît de a trăi învins și umilit în mijlocul acestei burghezii pe care o disprețuia". După alte mărturii, cu prilejul uneia dintre ultimele sale întrevederi cu Hitler, Antonescu ar fi declarat: "E un nebun", iar ministrul Afacerilor Externe, Mihai Antonescu ar fi întrebat: "Și vreți să rămîneți asociat cu un nebun?" Antonescu îi răspunse: "Am
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
nu era instalată; noua societate trebuia să fie cea mai bună din acel moment. Am conștientizat imediat disprețul elitei comuniste față de popor; credeam totuși că acest dispreț decurge din structura unei anumite elite de stînga. În fond, șefii stîngii au disprețuit întotdeauna poporul pretinzînd că luptă pentru el". Toth mai evocă comportamentul scandalos al celor care s-au îmbogățit cu nerușinare. "Am fost șocat de rapiditatea cu care elita comunistă preluase o viață de lux de la cei pe care îi îndepărta
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Arhipelagul Gulag, iar în martie același an, André Glucksmann afirmă: "Marxismul te face surd". O imagine, un sistem de reprezentare se impun: imaginea omului sovietic, imaginea lagărului reprezentat de URSS și de sateliții ei. Disidentul rus Vladimir Bukovski mărturisește: "Am disprețuit omul sovietic, nu pe acela prezentat pe afișe sau în literatura oficială, ci pe acela care există în realitate, pe cel ce nu are nici onoare, nici mîndrie, pe cel ce nu are simțul responsabilității personale". Și pretinde: Noi vrem
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
intelectualii occidentali denunță minciuna rusească. Este redescoperit Custine și Rusia lui, cea a întunericului, și este recunoscut, odată cu Alain Besancon, trecutul rusesc despotic în prezentul sovietic. În Est, imaginea Occidentului se schimbă: anii '50 și '60 inventaseră un Occident hippic disprețuit de unii din cauza decadenței, visat de alții ca spațiu al tuturor îndrăznelilor și tuturor eliberărilor. Anii '70 aduc un Occident bazat pe o filosofie apolitică liberală, care are curajul să reafirme mesajul lui Wilson și al lui Roosevelt, adică să
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mentalități străine, de propaganda "inversă", iată rațiunile pentru care puterea limitează atît cît poate (și poate) plecările. Și totuși, oamenii pleacă". După protocroniști, se pleacă din dispreț față de o țară și de o cultură pe care elitele de altădată o disprețuiau, iar descendenții lor o denigrează. Fundamental, acest curent este populist: el îmbină apărarea tradiției populare cu ordinea Revoluției și ura față de elite. Astfel, protocroniștii acționează în numele democratizării și înțeleg să fondeze organizații care să administreze producerea de cultură: Uniunea Scriitorilor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Noica. Constantin Noica devenea o adevărată instituție națională. Securitatea îl supraveghează dar îl lasă în pace. Noica lucrează în afara politicii. Filosofia lui nu aduce atingere națiunii. Pelerinii de la Păltiniș merg spre asceză și nu spre militantism, pe care Noica îl disprețuiește și-l consideră orb. Noica nu cheamă la ruptură, iar lucrarea sa ajută la cufundarea fără revoltă în iarna românească, trăită pe atunci ca o încercare trecătoare. Fenomenul Noica izola într-un particularism prea plin de el însuși pentru a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
confuze și timide de adeziune la liberalismul occidental: problema îndemnului la muncă, a concurenței și competiției este pusă în mod deschis. O parte a elitelor românești cred cu pasiune în evoluția reformistă a comunismului unguresc. Or, Ceaușescu sfidează Vestul și disprețuiește Ungaria. Pentru observatorii străini, gestul cel mai surprinzător al șefului Statului Român este decizia de a refuza orice credit occidental și de a renunța, în februarie 1988, la clauza națiunii celei mai favorizate. Această decizie este un fel de a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
nu se mântuie, de ce le disputați până și aceste tinichele, cari nici se beau, nici se mănâncă, nici cântă cuplete franțuzești, nici joacă balet; niște semne făcute pentru acea tagmă de nerozi cari trăiesc sau mor pentru... idei? Știm că disprețuiți țara, că disprețuiți acest popor blând și moale care vă îngăduie să vă jucați cu soarta lui... dar la ce să-i și arătați prea pe față acest dispreț, atîrnîndu-vă de piept chiar semnele lui de onoare, semne care nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de ce le disputați până și aceste tinichele, cari nici se beau, nici se mănâncă, nici cântă cuplete franțuzești, nici joacă balet; niște semne făcute pentru acea tagmă de nerozi cari trăiesc sau mor pentru... idei? Știm că disprețuiți țara, că disprețuiți acest popor blând și moale care vă îngăduie să vă jucați cu soarta lui... dar la ce să-i și arătați prea pe față acest dispreț, atîrnîndu-vă de piept chiar semnele lui de onoare, semne care nu v-aduc nici un
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
chiar semnele lui de onoare, semne care nu v-aduc nici un folos... real? Mulțumim d-lui Boerescu pentru această lecție ce-o dă țării întregi. Că nu sufere de esces de iubire de țară am știut-o totdeuna; dar că, disprețuiește într-atîta pe acest popor încît să decoreze pe un Costinescu ori pe un Fundescu cu semnele lui de distincție, asta, o mărturisim, n-am știut-o încă. Ba, îl credeam chiar mai prudent pe d. ministru de externe; nu-l
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cumulul, pensia reversibilă, direcțiile de bancă și de drum de fier ș. a. m. d. În realitate nu i-a mai rămas țării nici un mijloc legal de control și de apărare contra atotputerniciei brătienești. Și cum ar și rămînea? D. Brătianu disprețuiește țara, începînd cu amicii săi. Sau cred oare într-adevăr Costineștii, Mihăieștii, Flevii și ceilalți ejusdem farinae că poate exista umbră de respect pentru deosebitele categorii de demagogi flexibili, de vânători de posturi și diurne, în pieptul omului care-i
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Turnului Babel, "cetății din cer". Acest lucru declanșează un "complex apocaliptic", spune Paul Evdokimov, generat de viziunea creștină a "Împărăției cerurilor". În esență, trebuie să înțelegem creștinismul ca fiind "apocaliptic"1 prin "detestarea utopiilor", prin intruziunile profeților ("texte inter-testamentare") care "disprețuiesc până la idiosincrazie istoria în general și prezentul în special" chemând o "intervenție bruscă, imediată și miraculoasă a lui Dumnezeu", ceea ce împinge semnificația apocalipsei (apo "dez"; kaly "a acoperi", în traducere "descoperire", "dezvăluire") spre "un sens escatologic". Păstrăm această interpretare asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
cu un șorț vechi și cu un maieu de corp găurit, acest spaniol infinit mai anarhist decît comunist nu și-ar fi imaginat niciodată că, într-o zi dincolo de pictura sa numele lui va deveni o mașină de făcut bani." "Disprețuia toate vanitățile pe care le aduce cu ea bogăția (și ce bogat era! n.n.). În veșmintele lui uzate, putea fi luat drept cerșetor." "La fel se întîmpla și cu femeile, care au avut privilegiul sau neșansa de a fi prinse
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Centru de Creație Contemporană: autoarea se supune, clinic, unor intervenții chirurgicale, doar părînd plastice, pentru că duritatea lor e de infarct. Totul filmat, fotografiat și expus aici, cu o publicitate (aflu de la frumoasa și normala fată ghid) năucitoare. Nu e de disprețuit spectacolul autosacrificiului corporal, totul părînd însă, vai, doar o tristă exhibare publicitară. La Saché, micul castel ce l-a protejat pe Balzac să-și scrie bună parte din operă (fortăreață ce, bineînțeles, nu i-a aparținut mereu hăituitului de cămătari
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
scriitori și cel mai scriitor dintre pictori, privitorul lumii largi de pe fereastra atelierului său a continuat să privească și să scrie despre ce vede. Cu același neostoit, îndrăcit amuzament, cu aceeași disponibilitate de a scrie chiar și despre... confrații care disprețuiesc scrisul. dar care, indubitabil, sînt pictori sută la sută. Iată așadar există, fatalmente, și specia aceasta. A pictorului care simte imperios nevoia să se uite pe fereastra atelierului și să vadă ce se petrece (și) pe stradă. O stradă care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de comandă ale vieții academice, acolo unde opera sa științifică, precum și alesele-i însușiri de caracter îl îndreptățeau și-l recomandau cu prisosință. Or, fără să fi nutrit vreodată ambiții arivistice, pe care le-a respins, le-a condamnat și disprețuit organic, cercetătorul Boicu a făcut „imprudența” de a răspunde insistentelor (sincerelor și justificatelor) chemări colegiale de a intra, ca titular, în rândul corpului profesoral al Facultății de Istorie, ipostază care semnifica - cel puțin în viziunea factorilor politici decizionali - o promovare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
din motive de oportunitate politică. Zablocki nu a greșit însă în privința lui C. A. Rosetti: „era partizan al democraților noștri și a primit rece pe Bodmer” (Butkiewicz). Cele două partide poloneze, la rândul lor, continuau o dispută nenorocită. Butkiewicz îl disprețuia pe Zablocki (neatașat formal nici unei grupări), în vreme ce în Moldova - nota Korsak - cele două partide poloneze erau convinse că se puteau lipsi una de alta. În iunie 1848, Czartoryski fundează la Paris revista „La Pologne”, unde Cyprien Robert și Desprez își
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
operau implacabil. Este cazul lui Al. I. Cuza și sfetnicilor săi. Pentru Europa, Al. I. Cuza nu a fost nici Napoleon al III-lea și nici măcar Cavour. Pentru români - nu e mai prejos de ei, iar dacă istoricul nu va disprețui considerațiile de mai sus, ce-i drept, la îndemâna oricui, îi va atribui domnitorului român o prețuire suplimentară, cu totul justificabilă. AIIAI, tom XXVI/1, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași, 1989, pp.1-14. III. PROFILURI ȘI ABORDĂRI ISTORIOGRAFICE III.1. ISTORICUL
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de-al doilea) și a acționat pe plan politic, ca și pe cel științific, pe baza următoarelor trei principii: 1.„A nu cere nimănui ceea ce nu ni se cuvine pe baza dreptului național și a dreptului istoric”; 2.„A nu disprețui prietenia folositoare a celor mici pentru protecția disprețuitoare a celor mari”; 3.„A nu face o legătură vremelnică, adusă de împrejurări, într-o perpetuă vasalitate, dăunătoare singurului nostru ideal posibil”, adică idealul național: Unirea cu Transilvania. Punctele 2 și 3
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]