1,412 matches
-
coronariană este rareori sau niciodată atât de extinsă sau difuză ca să nu permită BAC, atunci când tehnica folosită permite multiple anastomoze pe vase foarte distale [6,7]. Interpretarea angiografică a unei leziuni coronare difuze ca negrefabile sau a unei leziuni severe distale ne-by-pass-abilă s-au dovedit a fi uneori neîntemeiate. Disfuncția VS mărește indicația operației dacă nu este severă. Vârsta înaintată este o contraindicație relativă pentru BAC. Operația este indicată și pentru bolnavi la 70-80 de ani, dacă starea lor de sănătate
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
aceste proceduri de cardiologie intervențională pot reapare simptome de suferință coronariană care impun reexplorare și stabilirea indicațiie chirurgicale. O observație de verificat este apariția preoce a ocluziei by-pass-urilor venoase la pacienții care dezvoltă stenoză în stent (sindrom inflamator sistemic ?). - Vase distale de dimensiuni mici: este o decizie subiectivă, dar așa cum s-a arătat mai sus, la majoritatea cazurilor este posibil a efectua un by-pass, dacă aceasta este important pentru economia de ansamblu a miocardului, dacă este tehnic posibil și nu consumă
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
Volumul, presiunea și debitul soluției cardioplegice administrate sunt proporționale cu masa miocardică și greutatea corporală a bolnavului. În general, 500 ml pentru fiecare arteră coronară selectiv, repetându-se la 20-30 min o cantitate mai mică, 250-300 ml. După efectuarea anastomozelor distale se administrează 100-300 ml soluție cardioplegică pe fiecare grefă venoasă anastomozată la un teritoriu coronar. Criteriile cele mai importante de luat în considerare la volumul soluției cardioplegice și ritmul de administrare al acesteia sunt temperatura și pH-ul miocardic monitorizate
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
prelevare, - manipularea chirurgicală și farmacologică perioperatorie, - tehnica chirurgicală intraoperatorie, perfecțiunea anastomozelor vasculare, - biologia conductului în sediu anatomic arterial. Alți factori de luat în considerare țin de pacient - starea vaselor coronare native, dimensiunile acestora - diametru / calibru, perete arterial, gradul stenozei, permeabilitatea distală („run off”). La coronare de dimensiuni mici - sub 2 mm diametru - mai ales la persoane de sex feminin, anastomozele sunt tehnic mai dificile și rezultatele mai slabe. Cu cât gradul stenozei este mai avansat - peste 60-70% - în condiții de anastomoze
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
importante, arătând deformări ale căilor aeriene (fig. 2.1), compresii, malformații bronșice etc. Radiografia toracică standard este superioară fibrobronhosco-piei în anticiparea dificultății poziționării sondei endobronșice [4, 166], fiind examen obligatoriu preoperator. Tomografia computerizată poate oferi date asupra compresiei eventuale taheei distale și a bronșiilor principale, cum ar fi „traheea în teacă de sabie” [18] care, la întoarcerea pacientului în decubit lateral poate obstrua una din căile sondei cu lumen dublu. Încă o dată trebuie subliniat că cea mai bună metodă de abordare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
obișnuite oricărei intubații oro-traheale apar și cele legate de poziționarea endobronșică corectă a sondei. Prima problemă este legată de stabilirea diametrului optim al SLD care este folosită în fiecare caz în parte. Dacă diametrul este prea mic există riscul migrației distale și al ventilării doar a lobului inferior, cu presiuni mari și pericol de barotraumă [169]. O SLD cu diametrul bronșic prea mare sau la limită, ce nu poate fi poziționată corect poate fi traumatizantă. Brodsky ș.a. propun măsurarea diametrului traheei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
stenozei traheale, cu sonda flexo-metalică de dimensiunea traheei normale, care se menține „în așteptare”. Anestezia este continuată intravenos sau combinat - intravenos și inhalator. Fistulele eso-traheale comportă câțiva timpi în plus față de tehnicile enunțate anterior, timpi care reclamă obligatoriu intubația traheii distale prin câmpul operator pentru realizarea suturii esofagiene și a plastiei cu lambouri din mușchii subhioidieni. De obicei pacienții sunt traheostomizați iar timpii ventilatori sunt cei enumerați în cazul stenozelor traheale cu traheostomie. Dacă nu există stenoză traheală atunci recuperarea din
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
traheale. Un alt mecanism întâlnit este legat de fixarea orificiului distal al sondei de peretele traheal distorsionat de compresie și tracțiuni tumorale. Insuficiernța respiratorie acută poate apare și datorită eforturilor mari inspiratorii care creează presiuni mari negative, colapsul căilor respiratrorii distale și edem pulmonar [73]. Un alt element de gravitate este dat de compresia vaselor mari, îndeosebi de sindromul de venă cavă superioară, care poate duce la insuficiență cardiacă acută diastolică de aceea cateterul venos trebuie montat în sistemul cav inferior
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
masa pulsatilă poate fi secundară unei aorte tortuoase, ectaziate. Sensibilitatea palpatorică este variabilă fiind accentuată în caz de progresiune rapidă sau iminență la ruptură. Uneori palparea poate pune în evidență și o boală arterială ocluzivă concomitentă localizată la nivelul aortei distale, prin diminuarea sau absența pulsațiilor arteriale la nivelul arterelor femurale. Auscultația nu este patognomonică pentru diagnosticul anevrismelor abdominale, ea punând în evidență eventualele complicații asociate (sufluri arteriale femurale secundare ocluziei distale aortice, sufluri de fistule arteriovenoase în caz de ruptură
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
o boală arterială ocluzivă concomitentă localizată la nivelul aortei distale, prin diminuarea sau absența pulsațiilor arteriale la nivelul arterelor femurale. Auscultația nu este patognomonică pentru diagnosticul anevrismelor abdominale, ea punând în evidență eventualele complicații asociate (sufluri arteriale femurale secundare ocluziei distale aortice, sufluri de fistule arteriovenoase în caz de ruptură spontană în venele iliace) [1, 4, 7, 10, 25, 27, 33, 34]. Examinări paraclinice Diagnosticul imagistic reprezintă diagnosticul de certitudine al sindromului de anevrism aortic abdominal și urmărește detectarea acestuia, marimea
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
și, respectiv, faptul că ea nu poate fi folosită cu acuratețe în localizările suprarenale. Singură, ecografia abdominală, datorită limitelor inerente nu poate fi folosită pentru strategia de monitorizare și tratament a pacientului, ea neputând oferi detalii despre extensia proximală și distală a bolii, sau a implicării în zona anevrismală a arterelor mezenterice și renale [7, 8, 38]. Computer tomografia Este o metodă de explorare mai precisă, furnizează informații privind forma anevrismului și relațiile anatomice cu arterele viscerale și renale. Este mai
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
suficiente, în cele mai multe cazuri pentru definirea anatomiei arcului aortic și a ramurilor vasculare [29, 35]. 4. Ecografia transtoracică este o modalitate excelentă pentru vizualizarea rădăcinii aortei, în special la pacienții cu sindromul Marfan dar nu poate vizualiza porțiunea mijlocie și distală a aortei; pe de altă parte, ecografia transesofagiană poate vizualiza întreaga aortă toracică fiind, în prezent, utilizată și pentru detectarea disecției aortice, dar, pe de altă parte, datorită caracterului ei semiinvaziv, este depășită de CT și MRA [10, 18, 19
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
posterioară cu securea). O altă caracteristică a durerii este tendința ei de iradiere de la punctul de origine, în general durerea urmărind extinderea disecției. Durerea maximă în toracele anterior este mai frecventă în disecția proximală, durerea interscapulovertebrală este frecventă în disecțiile distale; disecția proximală și cea distală poate fi resimțită atât în toracele anterior cât și în cel posterior. Durerea se asociază frecvent cu alte simptome cum ar fi: transpirații profunde, anxietate, greață, vărsături, lipotimii, insuficiența cardiacă congestivă, sincopă, accident vascular cerebral
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
caracteristică a durerii este tendința ei de iradiere de la punctul de origine, în general durerea urmărind extinderea disecției. Durerea maximă în toracele anterior este mai frecventă în disecția proximală, durerea interscapulovertebrală este frecventă în disecțiile distale; disecția proximală și cea distală poate fi resimțită atât în toracele anterior cât și în cel posterior. Durerea se asociază frecvent cu alte simptome cum ar fi: transpirații profunde, anxietate, greață, vărsături, lipotimii, insuficiența cardiacă congestivă, sincopă, accident vascular cerebral, neuropatie ischemică periferică, paraplegie sau
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
OBIECTIV Examenul obiectiv permite deseori formularea diagnosticului de disecție aortică. Inspecția poate să pună în evidență starea de șoc a pacientului. Tensiunea arterială poate fi normală sau chiar crescută la debut. Hipotensiunea este observată la 70% din pacienții cu disecție distală și doar în 36% din cazurile cu disecție proximală, dar, pe de altă parte, hipotensiunea apare mai frecvent în disecțiile proximale decât în disecțiile distale. Hipotensiunea este consecința tamponadei cardiace, insuficienței aortice acute severe, rupturii intrapleulare sau intraperitoneale a disecției
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
normală sau chiar crescută la debut. Hipotensiunea este observată la 70% din pacienții cu disecție distală și doar în 36% din cazurile cu disecție proximală, dar, pe de altă parte, hipotensiunea apare mai frecvent în disecțiile proximale decât în disecțiile distale. Hipotensiunea este consecința tamponadei cardiace, insuficienței aortice acute severe, rupturii intrapleulare sau intraperitoneale a disecției. Se citează termenul de pseudohipotensiune în disecțiile care comprimă trunchiul brahiocefalic. Semnul cel mai important la examenul obiectiv este reprezentat de insuficiența aortică, caracteristică, anomalii
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
citează termenul de pseudohipotensiune în disecțiile care comprimă trunchiul brahiocefalic. Semnul cel mai important la examenul obiectiv este reprezentat de insuficiența aortică, caracteristică, anomalii de puls, și leziuni neurologice care sunt mult mai frecvente în disecțiile proximale decât în cele distale. Insuficiența aortică este audibilă pe marginea dreaptă a sternului printr-un suflu diastolic audibil în 1/3 din cazuri. Când este prezentă la pacienții cu disecție distală, insuficiența aortică este, în general, preexistentă disecției; intensitatea suflului variază în funcție de valorile tensiunii
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
leziuni neurologice care sunt mult mai frecvente în disecțiile proximale decât în cele distale. Insuficiența aortică este audibilă pe marginea dreaptă a sternului printr-un suflu diastolic audibil în 1/3 din cazuri. Când este prezentă la pacienții cu disecție distală, insuficiența aortică este, în general, preexistentă disecției; intensitatea suflului variază în funcție de valorile tensiunii arteriale. Mecanismele insuficienței aortice în disecțiile proximale care apar până la 2/3 din bolnavi sunt secundare următoarelor mecanisme: dilatarea inelului aortei prin disecție până la rădăcina aortei, comprimarea
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
comprimarea uneia dintre valvulele aortice printr-un hematom asimetric, sau prin lezarea directă a unei valvule. Anomaliile pulsului sunt întâlnite la nivelul întregului arbore arterial la 30% din pacienții cu disecție proximală, și doar la 15% din cei cu disecție distală când sunt implicate în special arterele femurale și artera subclaviculară stângă. Prezența anomaliilor de puls este un factor predictiv de risc crescut pentru apariția de evenimente adverse. Pulsul asimetric, ischemia viscerală rezultă din extensia faldului („flap-ului”) de disecție într-o
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Pulsul asimetric, ischemia viscerală rezultă din extensia faldului („flap-ului”) de disecție într-o ramură arterială cu comprimarea lumenului „adevărat” de către lumenul „fals”. Anomaliile de puls din disecția de aortă pot fi tranzitorii prin decompresia secundară a falsului lumen de reintrarea distală sau prin deplasarea faldului de disecție. Semnele neurologice apar în până la 20% din disecțiile de aortă și acompaniază mai frecvent disecțiile proximale. Ele apar prin reducerea sau abolirea debitului sanguin în carotide sau artere vertebrale prin compresie dată de hematomul
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
vechi; uneori semne de IM inferior prin afectarea arterei coronare drepte [10, 16]. Examenul radiologic toracic Este sugestiv în 80-90% al cazurilor de radiografie toracică din incidență postero-anterioară când apar: bombarea marginii drepte a mediastinului secundară dilatației aortei ascendente, disecția distală fiind însoțită de dilatația butonului aortic și aortei descendente. Radiografiile efectuate la intervale variabile de timp care pun în evidență mărirea umbrei aortice și lărgirea progresivă a mediastinului sunt sugestive pentru disecție [10, 26]. Aceste investigații trebuie completate obligatoriu cu
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
a deficitului de debit prin circulație colaterală, apare durerea ischemică. I. Inițial apar simptome necaracteristice: parestezii, senzații de amorțeală, senzație de rece, de arsură, de oboseală locală. Sunt sugestive declanșarea acestor simptome la efort sau în anumite poziții, localizarea lor distală și în special asimetrică. Trombangeita obliterantă poate fi suspicionată și pe baza existenței unor repetate flebite migratorii la membrele inferioare. O serie de manifestări cum ar fi: artralgii, metatarsalgii, nevrite, afecțiuni ortopedice etc., pot fi confundate cu leziuni arteriale având
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
produce și prin imersia mâinilor, timp de 10-30 de minute în apă la 15-18°C, se manifestă prin paloare (spasm arteriolar) sau cianoză (spasm arteriolar însoțit de dilatație venoasă), urmată de roșeață (dilatarea reactivă arteriolocapilară); -colorație roșie a tegumentelor porțiunii distale a extremităților survine în ischemia severă, persistă și la testul „ischemiei de ridicare Buerger” se datorează hemoragiilor intra și subcutane; -zone mici neregulate de colorație roșie brună, secundare hemoragiilor sau infarctelor tegumentare întâlnite în ischemii severe, asociate frecvent cu neuropatii
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Pot apărea artefacte minime date de clipsurile chirurgicale intratoracice sau de firele de oțel folosite post sternotomie. Angio RM nu permite vizualizarea calcificărilor aortice parietale. În disecția de aortă, rezonanța magnetică este examinarea cea mai sensibilă (în special asupra extensiei distale a lumenului fals); ea evaluează topografia și extensia intimei disecate, identificând și localizând ruptura intimei în 60-70% dintre cazuri. În secvențele T1 lumenul adevărat este fără semnal, în timp ce lumenul fals are un semnal heterogen, datorat fluxului turbulent; comunicarea dintre cele
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
afectării vasculare. De fapt, orice diabetic ar trebui să fie examinat pentru evidențierea gradului arteriopatiei cel puțin o dată pe an, iar în cazurile cu deficit vascular major (de exemplu cu oscilometrie sub 1) starea circulației periferice și aspectul tegumentului segmentelor distale ale membrelor pelvine trebuie apreciate periodic, din 3 în 3 luni. Abordarea chirurgicală a piciorului diabetic trebuie să aibă 2 etape: 1. O prima etapă, putem spune profilactică, de prevenire a apariției sau a agravării leziunilor ischemice mici la nivel
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]