2,494 matches
-
în gen(Om prudent, el nu se amesteca unde nu trebuia./ Om prudent, lui nu-i plăcea să se amestece unde nu trebuia.) iii. prin substantiv cu prepoziție, subordonarea realizându-se prin aderență(Un avion cu viteză sporită, ar acoperi distanța numai în jumătate din timpul calculat inițial.) Atributul circumstanțial este izolat prin intonație și pauză, marcată în scris prin virgulă. ,, Unele acuzative cu prepoziție considerate de unii specialiști atribute circumstanțiale sunt după părerea noastră circumstanțiale propriu-zise, pentru că se subordonează nu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
în locul unde comite actul de violență singur cu victima și stăpînit de instincte și gînduri interioare. Armatele și bandele singure nu omoară, nici chiar atunci cînd violența este răspîndită de mașini de război care atît fizic cît și vizual îl distanțează pe cel violent de cel violentat. Și totuși, cînd încercăm să înțelegem de ce sînt indivizii violenți, este deosebit de clar că trebuie făcută o distincție între cele două tipuri diferite de microniveluri sau explicații ale "naturii umane", de la Sf. Augustin la
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Să vedem cazul numeroaselor și complexelor jocuri dintre două epigrafe pe aceeași pagină de titlu. Pentru locutor, asumarea enunțiativă a unei propoziții este supusă complexității de posibilități care creează o dependență între enunțători și propozițiile lor, față de care el se distanțează sau cu care fuzionează. b) Act de enunțare: în teoria polifonică a enunțării (Anscombre și Ducrot, 1983), locutorul (L) poate sau nu să se angajeze asumîndu-și sau nu propoziția enunțată; implicit, un enunțător (E) se află întotdeauna la baza unei
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
pentru locutor, celălalt este perceput ca discurs: [...] Pentru a fi înțeles de interlocutor, locutorul integrează, în producerea discursului său, o imagine a "unui alt discurs", cel pe care îl împrumută interlocutorului său (1982, p. 118). Locutorul poate astfel să se distanțeze sau nu de o parte a discursului său în funcție de mecanismul enunțiativ care-l desemnează pe interlocutor (pe public) ca obiect sau condiție a discursului. Această posibilitate de descentralizare se bazează pe faptul că un enunțător este mereu sursa propoziției. Astfel
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
fixarea validității generale a propozițiilor vizate. Cele două propoziții funcționează în jurul modalității/ posibilității. Unica modalitate/a putea face/cu care sînt înzestrați subiecții este marcată negativ în ambele cazuri ("Nu toți băieții..."; Nu veți putea... la nesfîrșit"). Locutorul (editorul) se distanțează de enunțătorul E2 căruia îi atribuie un obiect de gîndire de tipul: "toți băieții pot să devină..." sau "Veți putea scăpa mereu", în timp ce se alătură enunțătorului E1 al actului de negare. După O. Ducrot (1980), "trebuie văzut în orice enunț
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
enunțului negativ nu este un enunț (adică o suită de cuvinte), imputabil unui locutor, ci o atitudine, o poziție luată de un enunțător față de un anumit conținut, adică față de o entitate semantică abstractă (1984, pp. 218-219). Locutorul (L) s-ar distanța de un enunțător (E1) căruia i-ar atribui un obiect de gîndire de tipul: "am încetat să acordăm", în vreme ce ar fuziona cu enunțătorul (E2) actului de negare: "nu am încetat să acordăm". Pentru O. Ducrot, "trebuie să vezi în orice
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
experiențe pe care orice moral le-ar respinge? Aceasta a fost și convingerea lui Janet, iar dup el a lui Ralea: c nu poți cunoaște acțiunile, faptele, gândirea și normalitatea lumii, c nu poți vorbi de normalitate dac nu ai distanța confortabil pe care ți-o ofer pentru înțelegere, cercetarea anormalitții vieții psihice a omului. De asemenea, cum s-a observat deja, Janet în lucrarea La Psichologie de la conduite d prioritate acțiunii, considerând faptele psihice drept modalitți de acțiune: Trebuie s
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
nu pot fi demonstrate nu ar fi decât definiții mascate. Acest punct de vedere este deseori legitim; și l-am admis și eu în ceea ce privește, de exemplu, postulatul lui Euclid. Celelalte axiome ale geometriei nu sunt suficiente pentru a defini complet distanța; atunci, distanța va fi prin definiție între toate mărimile care satisfac aceste alte axiome cea care face ca postulatul lui Euclid să fie adevărat. Ei bine, logicienii admit pentru principiul inducției complete ceea ce eu admit pentru postulatul lui Euclid; nu
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
cateterelor utilizate va amplifica erorile de calibrare în cursul măsurătorilor angiografice. Calibrarea geometrică. Distanța pacient și focusul tubului de raze X și distanța dintre intensificatorul de imagine și focusul tubului de raze X permit calcularea magnificării geometrice. Dacă Dti este distanța de la tubul de raze X la intensificatorul de imagine (obișnuit tuburile X afișează distanța de la tubul de raze X la izocentrul imaginii - Dt și de la intensificatorul de imagine la izocentrul imaginii - Di) atunci: itti DDD == Cea mai dificilă etapă este
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
a fost Discipolul (1889). Protagonistul este un tânăr student care este inițiat în filozofie de un maestru, Adrien Sixte, în spatele căruia se recunoaște figura lui Taine, cu care se formase Bourget, dar de care, prin acest roman, începe să se distanțeze. În ipostaza de critic literar, Bourget și-a dobândit notorietatea datorită unei serii de articole în care descria cu eficiență trăsăturile relevante ale literaturii sfârșitului de secol, folosind drept categorii pentru analiza societății epocii concepte care vor deveni celebre, precum
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
pluralitatea ignoranțelor 76. Din aceste rânduri se desprinde clar idealul aristocrației estetice pe care Bourget îl cultivă și pe baza căruia el justifică idealul marelui artist. Deoarece între individ și societate există un raport de acțiune reciprocă, individualitatea care se distanțează de mediul social ajunge să-și piardă înrădăcinarea în terenul din care își extrage propriile energii vitale, riscând să piară și să moară. Lucrurile vor ajunge în punctul în care doar un artist curajos, puternic și matur, înzestrat cu multă
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
grăitor, în istoria posterității lui Nietzsche, este exemplul lui Hermann Broch. Opera sa literară, nutrită, după cum se știe, de o articulată reflecție filozofică asupra "dezagregării valorilor" (Zerfall der Werte) nu poate fi gândită fără teoretizarea nietzscheană a nihilismului. Chiar dacă se distanțează net de această poziție, Broch recunoaște că Nietzsche are dreptate să adopte decadența valorilor ca o cheie de boltă pentru înțelegerea crizei contemporane, reproșându-i în schimb faptul că a răsturnat pur și simplu, cu "scepticismul său gnoseologic", vechile valori
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
că arta nu se epuizează în faptul de a fi o simplă funcție a vieții, ci trebuie să ajungă să răscumpere viața cristalizând-o în forme statice. De aici și apelul său la o "metafizică statică" a ființei, care o distanțează de exaltarea nietzscheană a devenirii. Este vorba despre un experiment estetico-metafizic ce ar vrea să se proiecteze dincolo de nihilism. Fapt este că, dincolo de aceste aspirații postnihiliste ale sale, Benn rămâne alături de Jünger, Heidegger și Carl Schmitt printre cei care au
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
posibilitatea unui nihilism "voios" care intenționează să fie mult mai apropiat de finitudinea ființei umane, de bucuriile și suferințele sale, mai mult decât a fost metafizica tradițională. Avem de-a face cu o poziție care, prin recuzarea pesimismului cultural, se distanțează net de alte interpretări ale nihilismului, inclusiv de cea a lui Pareyson și Sergio Givone, în care se manifestă o strânsă legătură între nihilism și problema răului 241. Dar interpretarea nihilismului care, în peisajul filozofiei italiene, se distinge prin originalitate
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
care continuă exercițiul În același mod. Ex. 3. Exercițiul de bază pentru Învățarea aruncării la poartă din alergare rămâne suveica simplă, În care prinderea și aruncarea mingii se efectuează din alergare, Între cei ce Își transmit mingea mărindu-se progresiv distanța. Ex. 4. La o poartă: se execută suveică simplă, cu pasă din alergare la un partener fix, aflat În poartă. Ex. 5. De la centrul terenului, dribling multiplu, prinderea mingii cu două mâini și aruncare la poartă din alergare (se poate
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
limbaj în vederea unei interacțiuni la distanță. 3. O enunțare non-actuală (numită "istorie" fr. histoire, concept preluat din studiile lui Benveniste și care cuprinde atât povestirea istorică, cât și basmul, legenda sau povestirea științifico-fantastică); în acest tip de enunțare, subiectul-vorbitor se distanțează (am putea vorbi de o enunțare la distanță, numită tocmai din această cauză non-actuală). 4. O enunțare proverbială, a maximei sau a dictonului, caracterizată prin prezența unor forme pronominale non-personale universale (fr. ON cu echivalentul său SE) și prezentul propriu-zis
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
reprezentărilor sunt specifice omului din toate timpurile, fiind o constantă a capacității acestuia de a procesa lumea din cele mai îndepărtate epoci și până astăzi. Probabil că omul modern conștientizează mai mult dubla perspectivă asupra imaginii și poate să se distanțeze de abordarea simbolică, mistică datorită rațiunii, însă distanțarea conștientă nu presupune, și probabil că nu va presupune niciodată, eliminarea ei. În fond, conștientizarea unei atitudini sau a unui comportament nu generează automat și schimbări profunde la nivelul acestora, omul fiind
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
imaginea indusă, rezultată din analiza mesajelor transmise de obiectul imaginii și imaginea reflectată, care poate fi conturată prin analiza informațiilor referitoare la modul în care a fost recepționată imaginea indusă de grupul țintă al comunicării 182. Chiciudean și Halic se distanțează atât de abordarea sociologică a analizei de conținut, cât și de perspectiva în care obiectul de studiu al imagologiei trebuie să fie imaginea celuilalt, conturând o metodă proprie de analiză a imaginii sociale cu ajutorul unui set de elemente constant definite
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
acestea nu sunt lipsite de o legitate și, implicit, de o anumită logică, întrucât atât mitul cât și simbolul sunt răspunsuri la întrebări fundamentale care decodifică viața, existența individului și a divinității. Astfel, sensul pe care îl are inconștientul se distanțează de cel acordat de Freud, în opinia căruia acesta conține refulările și frustrătile individului, și se apropie de concepția lui Jung și a lui Eliade 207, unde inconștientul nu este populat doar de monștri, ci și de zei, zâne, eroi
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sens ca arhetipul, așa cum am detaliat în cel de-al doilea capitol, acestea însoțesc procesul de reprezentare asupra lumii și formarea imaginii, însă doar indică nevoia de a fi particular, de a aparține unui grup și respectiv de a se distanța de celălalt, fără a cuprinde și un conținut la nivelul reprezentării. Din punct de vedere social, identitatea depinde atât de cadrul familial, cât și de grupul în care individul trăiește, în acest sens, eul este o construcție care se formează
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
acestuia, procesul diferențierii și trăsăturile proprii nu mai au rolul de a delimita existența individului, cu tot ce implică aceasta. Înainte de a apărea diferențierea de altul trebuie să existe diferențierea în cadrul sinelui, adică eul să aibă capacitatea de a se distanța de propria lui existență și să se perceapă atât ca subiect, cât și ca obiect. Este momentul în care apare conștiința de sine, un salt uriaș în cadrul evoluției structurilor mentale, situație în care individul "începe să se comporte față de el
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
incontestabilul merit că umanizează istoria, că arată legăturile efective dintre trecut și prezent, că a scos puternic în relief rolul reprezentărilor mentale în viața oamenilor, că a elaborat concepte noi și fructuoase, ca cel de model cultural (...) istoria mentalităților se distanțează de psihologia popoarelor (...) ca și de intellectual history, încă nehotărâtă între istoria ideilor și istoria socială". (Alexandru Duțu, Dimensiunea umană a istoriei:direcții în istoria mentalităților, București, Editura Meridiane, 1986, p. 13). 139 Oliver Brachfeld, Note sur l'imagologie ethnique
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
presupune distrugerea unor obiec te dure cu ajutorul membrelor, adică a unor ,,obiecte “ de licate. Un om obișnuit nu poate realiza acest lucru, dar pentru un om bine antrenat este posibil. Am văzut că marii maeștri, când lovesc obiectul, calculează exact distanța până la punctul de impact. În acel moment, ei realizează o mare concentrar e p sihică. Antrenamentul care se face, desigur că fortifică fizic organismul și țesuturile expuse impactului. Dar singur, acest antrenament nu poate explica performanța, iar efectul este produs
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
a doua secțiune, intitulată "Avuții", rezumă, în fapt, fiecare portret, stabilind astfel două macrostructuri semantice paralele: GITON (PHÉDON) Temă-titlu Temă-titlu El El PRq este PRq este bogat sărac Cu toate că, la bază, procedeul este același ca și la S. Beckett, măsurăm distanța dintre aceste două descrieri din care rezultă paralela celor două portrete (formă retorică clasică) și o enumerare care, în ciuda gramaticalității morfo-sintactice locale, contestă atît secvențialitatea descriptivă, cît și reprezentarea și care nu propune în loc decît o matrice descriptivă instabilă. În
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
discipol al lui Cristos să privească spre Cristos și crucea sa, și să fie întărit în spirit mergând în urma lui prin poarta cea îngustă și calea cea strâmtă (cf. Mt 7,13; Lc 13,24), și nu numai să se distanțeze de iubirea și posedarea lucrurilor pământești, ci să uite în mod total de ele. Astfel, va intra în moștenirea lui Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, care s-a umilit și înjosit pe sine însuși, și s-a făcut ascultător până la
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]