1,499 matches
-
eseu semnat de Norman Manea. (Să precizăm, acest text face parte din volumul Plicuri și portrete, în curs de apariție la Editura Polirom.) Este vorba despre un portret pe care scriitorul i-l face, cu avantajul perspectivei largi conferit de distanțarea în timp, Hannei Rabinsohn devenită Ana Pauker. Reproducem aici două scurte pasaje, doar pentru a stârni interesul cititorilor: „Născută într-un sat din Vaslui, în 1893, într-o familie evreiască săracă și religioasă, Ana Pauker dovedește o inteligență precoce. Bunicul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2706_a_4031]
-
celui de-al doilea roman al său (Garsoniera din pădurea de macarale, Ed. DaKino, București, 230 p), decât acum, la aproape douăzeci de ani de la revoluție. Fiindcă, pentru a aduce un fenomen istoric în amintire, este nevoie de o minimă distanțare de el. Iar dacă universul romanului este unul postrevoluționar, personajele care îl populează sunt reprezentanții unei perpetue tranziții, ce pare să se repete, aidoma unei spirale, la nesfârșit. Așadar, ne aflăm în 1992, an în care regizorul francez Alain Basile
Pierdut în tranziție by Bogdan Miahi Dascălu () [Corola-journal/Journalistic/7129_a_8454]
-
În muzica fusion, de pildă, detaliul devine ne interesant. Viziunea de ansamblu convoacă deplina atenție a autorilor. Pe de altă parte, muzica actuală, prin specificul difuzării ei, creează noi distanțe între receptori și lucruri. Tv-ul, Internet-ul, presa, mobilul stimulează distanțarea noastră progresivă de lume. Melomanul modern a devenit, iată, un om care stă la o anumită distanță prudentă de lumea sa, uneori chiar mândrindu-se de acest fapt. André Maurois spunea despre un fan a lui Voltaire că n-o
Dincolo ?i dincoace de experien?? by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83404_a_84729]
-
3) pornesc de la o înțelegere mai amplă, culturală și chiar identitară, a actului critic. Astfel, anunțat ca o introducere într-un curent aflat în mare (deși superficială) vogă în România anului 1967, Structuralismul reprezintă, de fapt, un prim act de distanțare critică. Dar nu distanțarea de curentul structuralist este meritul esențial al cărții, ci clarviziunea foarte tânărului autor de a vedea în structuralism nu doar un curent critic, ci un mod de a gândi, identificabil în mai toate domeniile culturii, de la
Un eveniment: ediția de autor Virgil Nemoianu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3533_a_4858]
-
înțelegere mai amplă, culturală și chiar identitară, a actului critic. Astfel, anunțat ca o introducere într-un curent aflat în mare (deși superficială) vogă în România anului 1967, Structuralismul reprezintă, de fapt, un prim act de distanțare critică. Dar nu distanțarea de curentul structuralist este meritul esențial al cărții, ci clarviziunea foarte tânărului autor de a vedea în structuralism nu doar un curent critic, ci un mod de a gândi, identificabil în mai toate domeniile culturii, de la știință la filosofie. Era
Un eveniment: ediția de autor Virgil Nemoianu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3533_a_4858]
-
prezidențiale, sincrone cu demolarea caselor și a bisericilor, mutilarea satelor, rescrierea Istoriei, restul ,sistematizărilor" operate de către un Conducător paranoic. Grijile zilei de azi se aștern peste mizeria zilei de ieri, percepută acum cu un anumit confort psihologic și moral, datorat distanțării. Ar fi de ajuns un scurt și spectaculos come-back ceaușist, trei zile și trei nopți cu multiubitul și urâtul cuplu dictatorial, pentru ca sentimentele mai vechi, repulsia, groaza, aversiunea adâncă să se ridice de pe fundul inimii României. Din fericire, acest lucru
Covorul roșu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11049_a_12374]
-
de adîncimi. Calitatea lui l-a făcut, cred, să se plieze atît de bine pe genul lui Dabija. Pe Lelia Ciubotariu, Molly, nu am văzut-o jucînd de ani de zile, de la Piatra Neamț. Să fie zece, nu știu. Poate că distanțarea față de încrîncenările din breaslă i-a modificat înțelegerea față de meserie. Poate că pauza a redimensionat-o față de scenă. I-au dat curajul și un soi de puritate, de nebunie chiar, să se arunce în brațele lui Molly. Șerban Pavlu, Frank
Alb și negru by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10811_a_12136]
-
la macedonskianul Rondel al trecutului („Iată Pometeștii, iată Adâncata...”). Oricâte trimiteri de acest fel există în minusculul volum al lui Dan Sociu, ele sunt, în demonstrația mea, doar probe secundare. Din punctul meu de vedere, acestea reprezintă doar mărci ale distanțării, menite să atragă zgomotos atenția cititorului neprevenit (așa cum faimoasele intertexte ale poeților generației optzeci nu erau decât „geamanduri” ostentative, indicând adâncimile culturale ale așa-numitei „noi sensibilități”). Încep, totuși cu aceste note subsidiare, dintr-un scrupul așa zicând cronicăresc. Ce
În arcane de pădure by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2797_a_4122]
-
Canetti reflectă toate prefacerile, zbuciumul și crizele veacului al XX-lea, pentru care de altfel i-a și fost atribuit în 1981 premiul Nobel pentru Literatură.O lectură ,negativă" a existenței sale empirice nu atrage cîtuși de puțin după sine distanțarea critică de semantica scrierilor sale. Dimpotrivă. Aforismele conținute în textele canettiene s-au ,autonomizat", desprinzîndu-se din ,masa" operei tocmai datorită impulsului pe care actul lecturii îl declanșează imperios: acela de a subscrie necondiționat la ,veracitatea" enunțului. Canetti a resimțit moartea
Enigma Canetti by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11466_a_12791]
-
de Vasile Gogea decît o atare formulă. Căldura factice e respinsă, dezinvoltura e jugulată în numele unui program sever, al unei discipline care tinde spre concentrare, spre lapidaritatea emblematică a inscripției. Familiarul, proximitatea apar sacrificate în beneficiul tonului refrigerat, al unei distanțări, al unei înstrăinări. Ne putem gîndi la Bertoldt Brecht (deși acesta a eșuat, după cum se știe, pe o baricadă ideologică lamentabilă), care, la începutul activității sale, a făcut din "înstrăinare" deviza doctrinei sale asupra poeziei, recomandînd ca ea să fie
Litota morala by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10118_a_11443]
-
genere n-ar fi decît jocul divin al ironiei? În cronicar literar specializat în poezie, Al. Cistelecan își urmează propria vocație lirică prin reprezentanță, adică identificîndu-se cu ajutorul creației altora și îngăduindu-și pe seama ei un joc (ironic) de apropieri și distanțări, care nu e neapărat o producție în subsidiar, dependentă, ci una de-sine-stătătoare, în planul său propriu, un plan cu drepturi egale, în lumina justițiară a esteticului, cu cel al pretextelor. Pe scurt, poezia la poezie trage... Amintindu-ni-i întrucîtva
Legenda ironiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14354_a_15679]
-
Ernst von Siemens) a dezvăluit personalitatea unei tinere aflată în ultimul an de studiu. Din modul de configurare, de structurare, de manipulare a substanței muzicale transpar ani de muncă, o solidă educație muzicală (asimilată și prin tradiția familială), dar și distanțarea necesară de stilul mamei, compozitoarea Doina Rotaru. Figura protectoare a profesorului de compoziție, Ștefan Niculescu, cel care a îndrumat generații de creatori spre logica și profunzimea exprimării unui gând muzical, mi se pare emblematică pentru atitudinea Dianei Rotaru. Pentru că nevoia
Profiluri dintr-un festival by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12290_a_13615]
-
o parte și atât de diferit pe de alta, toate acestea sunt supuse în textele lui Iorgulescu unei evaluări care țintește să ajungă la esențial, la cauze. Și o face recurgând de fiecare dată la aceeași alternare de perspective: apropiere - distanțare. I se întâmplă lui Mircea Iorgulescu să fie și ironic în comentariile sale, caustic, dar niciodată răuvoitor. Vrea să înțeleagă ce se întâmplă în societate și mai ales către ce se merge, către ce fel de lume. Constată decesul și
Atunci și Acum by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5812_a_7137]
-
de bine așezata lor obște. Desprinderea a început prin alienarea acelei părți din comunitatea săsească și din cea șvabă (și nu este vorba numai de tinerii înrolați în SS) care a înghițit gogorița toxică a superiorității rasiale și, implicit, prin distanțarea din proprie inițiativă a convertiților la nazism de restul societății românești. Au urmat brutalele represalii în masă aplicate de o putere victorioasă în război, URSS, unei minorități naționale tratată în ansamblul ei ca inamică - tip de crimă împotriva umanității specific
O carte cum nu s-a mai scris by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6203_a_7528]
-
sinteză - Claudiu Ț. Ariesan, Hermeneutica umorului simpatetic. Repere pentru o comicologie românească, Timișoara, Amarcord, 1999 - care trece an revista multe opinii interne despre "umorul național" (P. Locusteanu, D. Drăghicesu, Stăniloae, M. Ralea ș.a.), autorul ănsusi tinde să primească fără mare distanțare tezele stereotipului etnic, elogiind "calitatea specială și excelentă hazului nostru" (p. 6). Evident, prestigiul umorului național nu e general: diversitatea stereotipurilor parțiale e dovedită printre altele de faptul că grupul regional care se bucură de cel mai mare prestigiu intern
Umorul national by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17428_a_18753]
-
ori delicatețea gestului, fluxul de energie transpus în statica sau în dinamica tușei. Prin baleiajul suprafeței, imaginea este analizată și comunicată ca un cumul, ca un asamblaj, ca o construcție activă înlăuntrul unei convenții riguros codificate, iar în final, prin distanțare, obiectivul dezvăluie armonia întregului care transcende atît secvențele receptării cît și materialitatea obiectului artistic. Acesta este momentul în care, dintr-o nevoie interioară de simetrie și din scrupul muzeografic, se deconspiră identitatea imaginii și i se face lucrării o sumară
O clipă de artă: Clip Art by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17216_a_18541]
-
desfătări și în divuri, în chipuri de dezmierdări viața își petrecea. În scurt, să zicem, în toată negrijea și liniștea să afla“ (Partea a IX-a). Atunci cînd își desenează autoportretul, autorul începe să fantazeze. Chiar dacă execută tabloul cu presupusă distanțare ironică (deoarece cuvintele apar puse în gura Hameleonului), portretul fă- cut de Cantemir lui Cantemir rămîne ilustrativ pentru psihologia personajului. „Vios, vlăgos, ghizdav și frumos, ca soarele de luminos, ca luna de arătos și ca omătul de albicios ieste. Ochii
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
dar nu e absolut nimic de "îndreptat" în acest delicios text, cu savoare și spirit inimitabile. Cum la Codru Drăgușanu nu știm aproape niciodată dacă autorul vorbește serios ori dacă ironizează, se poate presupune că multe neologisme îndeplinesc funcția unei distanțări ironice. Pentru înțelegerea completă a textului, cititorul are nevoie de o anumită cultură lingvistică; aceasta și pentru că intenția autorului a mers în sensul limitării, din plecare, a publicului său la lumea celor cultivați. Peregrinul... nu se adresează cititorului comun, ci
Rastignacul din Făgăraș, Ion Codru Drăgușanu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7368_a_8693]
-
neobișnuite. Născut în romantism, aderă la romantism doar în extrema tinedrețe; îi sunt mult mai familiari clasicii latini, Pascal, Lesage, Goethe ori Schiller decît poeții romantici care făceau în Principate moda. De la autorii secolului al XVIII-lea a învățat ironia distanțarea intimă de lumea din jur; l-au interesat mai ales marii moraliști, cei care au dat formă canonică regulilor de comportare. Cultura eroului nostru nu era probabil strivitoare, dar spiritul său practic l-a îndrumat spre autorii indispensabili - de aici
Rastignacul din Făgăraș, Ion Codru Drăgușanu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7368_a_8693]
-
protagoniștilor, fază în care un important eveniment inaugural este editarea, în 1941, a revistei "Curțile dorului", sub îndrumarea lui Lucian Blaga; episodul fondator ar putea fi considerat constituirea asociației Cercului Literar "Octavian Goga", în 1942; cristalizarea unei atitudini estetice și distanțarea de politic se evidențiază în manifestul articulat în scrisoarea către E. Lovinescu, publicată în "Viața" din 13 mai 1943; 2. Afirmarea sibiană propriu-zisă a grupării în "Revista Cercului Literar", în 1945, revistă ce-și încetează apariția după revenirea acasă a
De la cerchism la euphorionism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8446_a_9771]
-
Păcat că n-avem un echivalent al lui Proust, dar de această lacună suferă majoritatea literaturilor lumii. Lăsînd la o parte pe descriptiviștii actuali, Georges Poulet însuși sublinia: instabilitatea locurilor, spațiul pierdut, personificarea culorii, fragmentarea, discontinuitatea, farmecul locurilor, lacunelor, eterogeneitatea, distanțarea vidă, iradierea, expansiunea, sinuozitățile, suprapunerile, aș spune, magia locurilor, onirismul, străfundurile memoriei, schimbarea de perspectivă (G. Poulet, Espace proustien, Gallimard, 1982). Mihaela Mancaș se referă adesea la Noul Roman; aici nu fac decît să menționez eseul lui Alain Robbe-Grillet, Pour
Prozatorii români şi descrierea by Paul Miclău () [Corola-journal/Journalistic/9878_a_11203]
-
mi se pare insuficientă. Van Gogh și Dali, Beethoven și Cho-pin, Dostoevski și Balzac au suferit fără îndoială. Cu cât mai suferinzi, cu atât mai geniali!... Au suferit, dar au „nemurit” pentru urmașii celor care i-au renegat adesea instinctiv. Distanțarea de anormal aparține unei anume cumințenii, e menită să „protejeze” normalul de ceea ce nu este capabil să înțeleagă... Transmisă sau dobândită, suferința este sursa neliniștii și căutării, a viziunilor și tălmăcirilor, a sensibilității, generozității, dar și a revoltei cu care
Agenda2005-33-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284082_a_285411]
-
interpretat. Altfel se vedeau ele, însă, în deceniile trei și patru ale secolului trecut. Oricum, cititorul de azi are revelația unui program poetic de o (post)modernitate izbitoare. Scrie Ion Pop: "...programul poetului viza (...) tocmai o atare destructurare, ca maximă distanțare față de coerența Ťanecdoticăť a discursului și potențată sugestie a unei dinamici a viziunii bazată pe multiplicarea rețelei analogice, cu voita forțare a asemănării până la Ťtabuizareať (neo)barocă a obiectului și instituirea unui regim de cvasi-autonimie a semnificantului față de semnificat". (p.
Un pedagog la școala avangardei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9333_a_10658]
-
peste mobilă în mișcarile de travling de parcă te-ar invita să asiști la un incident, nu să înțelegi dinamica unui cuplu incipient. Acesta e un paradox regizoral, deoarece camera din proximitatea protagoniștilor invită de obicei la participarea spectatorului, nu la distanțarea lui. Relația dominantă dintre cinematografie și mizanscenă e reversată în lungmetrajul lui Bertolucci din 1990, Ceaiul în deșert. De data aceasta, regizorul lasă decorul natural (Africa de nord, Sahara) să-și strivească - psihic - personajele (Kit și Port, un cuplu, și
Bertolucci x 3 by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12244_a_13569]
-
preluat, în cazul lui Iosif, de un poet cu sensibilitate simbolistă, perfect contemporan literaturii de la începutul secolului al XX-lea. De altfel, Iosif nici nu a fost un „țăran": citadin de origine, fiu de profesor, el evocă lumea rurală cu distanțare implicită, figurînd un sat mai degrabă ornamental. Dacă traducerile din mari poeți ai lumii i-au format lui Iosif mîna, cel puțin doi dintre ei, traduși continuu, s-au insinuat în intimitatea versului original: este vorba în primul rînd de
„Muzică mai presus de orice” by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6339_a_7664]