1,534 matches
-
află În postura de a-și cristaliza sistemul axiologic propriu. In ciuda aparențelor, la această vârstă elevii sunt preocupați foarte mult de ceea ce gândesc ceilalți despre ei. Diferențieri subtile Încep să apară În conduitele din clasă, se crează o discretă distanțare Între fete și băieți și o competiție, Încărcată de forme ușoare de rivalități Între aceștia. Prieteniile, dar și supărările și certurile sunt mai intense și cu urmări mai profunde. Profesorul nu mai dirijează interacțiunile sociale din clasă, dar poate funcționa
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
independentă, conformismul se diminuiază. Acceptarea normelor morale, potrivit lui L.Kohlberg, apare și ea ca formă de identificare cu grupul de referință, prin Împartășirea acelorași drepturi și datorii. Se manifestă un efort de definire a valorilor morale În termeni proprii, cu distanțare față de stereotipurile existente.Structura grupului de prieteni se modifică și ea. Dunphy a realizat un studiu privind formarea, dezvoltarea și interacțiunea grupului de adolescenți Într-un liceu din Sidney și a identificat urmatoarele forme de grupări: "Plia" (trad."bisericuța"ă
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
a degetului 2 de 3. Deși semitonul între degetul 1 și 2 a fost anticipat în exercițiile pregătitoare cu aruncarea degetelor perechi, acolo, pe coardă erau doar cele două degete. Acum ar trebui să menținem toate degetele pe coardă și distanțarea lui 2 de 3 ar fi forțată. 2. degetele 3 și 4 sunt la început mai slabe, fără putere. Semitonul între degetele 2 și 3 dă posibilitate degetului 3 să execute un sunet curat și cu emisie clară deoarece este
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
care joacă cel mult un rol subordonat. Reflexibilitatea constituie un concept-cheie în cercetarea calitativă, în general, și în studiile etnografice, în special. George Marcus, referindu-se la reflexibilitatea în etnografie, consideră că ea deschide noi posibilități: despărțirea de ideologia obiectivității, distanțarea și transparența realității conceptelor; necesitatea de a explora dimensiunile etice, politice și epistemologice ale cercetărilor etnografice, ca o parte integrală a producerii cunoștințelor despre alții. Există, conform autorului anterior citat, patru stiluri de reflexibilitate: - reflexibilitatea subiectivistă, care respinge principiul obiectivității
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
atașată la scară fixăă, fie masa de alongație. Pentru planul înclinat, folosim un căpăstru Glisson, o tracțiune de 10 kg, se consideră că este suficientă pentru a obține ștergerea lordozei cervicale, în timp ce o tracțiune de circa 12-15 kg are drept urmare distanțarea intervertebrală la nivele C4 - C5 și C5 - C6. Pe masa de alongație, o tracțiune de la 175 de kg în sus, de asemenea, în măsură să obțină distanțarea intervertebrală la nivel lombar. Tracțiunile vertebrale, în marea lor majoritate, se execută în
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
obține ștergerea lordozei cervicale, în timp ce o tracțiune de circa 12-15 kg are drept urmare distanțarea intervertebrală la nivele C4 - C5 și C5 - C6. Pe masa de alongație, o tracțiune de la 175 de kg în sus, de asemenea, în măsură să obțină distanțarea intervertebrală la nivel lombar. Tracțiunile vertebrale, în marea lor majoritate, se execută în sens liniar, în axul coloanei. Recomandările de tracțiune, așa-zis “orientată” , trebuie făcute cu mare discernământ, deoarece liniile de forță ce acționează asupra discurilor intervertebrale nefiind uniform
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
și același chin îl îndeamnă pe om la aceste atitudini. Tocmai de aceea ele coincid în punctul lor de plecare. Dar am văzut că din toate filosofiile care pleacă de la absurd puține se mențin în limitele lui. Și tocmai după distanțările și după infidelitățile lor am putut măsura și mai bine ce anume nu aparține decât absurdului. Totodată, sunt silit să mă întreb: este cu putință o operă absurdă? Nu vom insista niciodată îndeajuns asupra caracterului arbitrar al vechii opoziții între
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
Comunismul ucide munca pentru că, îndepărtând scopul, el nimicește dorința de a ajunge până la el; el face chiar mai mult: suprimă libertatea”. Manifestul este pentru Marx și Engels ocazia de a asocia acțiunea politică proiectului viitor, dar „comunist” vizează și marcarea distanțării de reformatorii socialiști „burghezi și mic-burghezi” de orientare republicană sau radical-socialistă. în 1917, Lenin* procedează la fel, propunând renunțarea la numele de Partid muncitoresc social-democrat din Rusia și înlocuirea lui cu cel de Partid Comunist Bolșevic, aceasta pentru a rupe
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
au loc în Madagascar, în Kenya sau în Camerun. în Algeria, PC algerian, asimilat de naționaliști cu entitatea europeană, este marginalizat și i se rezervă, din 1955, un rol secundar, alături de FLN. Totuși, mișcarea comunistă beneficiază în Africa arabo-musulmană, de distanțarea URSS față de statul Israel, în 1949, și de sprijinul dat colonelului egiptean Nasser în timpul crizei Canalului de Suez, în 1956. Nikita Hrușciov* face atunci să se nască multe speranțe legate de preconizata lui strategie de alianță cu țările din lumea
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
comunistă, el a renunțat, totuși, la conceptul de dictatură a proletariatului, a acceptat alternanța și a recunoscut valoarea proprie a ideilor democratice. Implozia blocului comunist, întoarcerea la democrația politică și la economia* de piață în fostele democrații populare* au accelerat distanțarea. Chiar dacă imaginea „socialismului real” se degradase de-a lungul timpului, ea trimitea totuși la un „altundeva” unde economia de piață n-ar mai fi suverană și unde emanciparea muncitorului ar rămâne plauzibilă. Odată cu dispariția acestei „alte lumi”, imaginarul unei revoluții
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
fiind așadar limitată la acestea? Sunt compatibile politicile externe din mesajele lui Washington și Monroe cu doctrina Truman? Pentru a reformula problema, este doctrina Truman numai o modificare a principiilor din cadrul concepțiilor lui Washington și Monroe sau ea constituie o distanțare radicală față de tradițiile de politică externă americană? Dacă ipoteza din urmă e corectă, se justifică ea în lumina schimbării cricumstanțelor? În mod generic, justifică diferențele de poziție în politica externă ale Statelor Unite în 1796, 1823, 1917, 1941 și 1947 diversele
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Capcanele ambițiilor, rivalităților, intereselor, umorilor și capriciilor europene” erau singurele manifestări ale luptei internaționale pentru putere în ochii Americii. Retragerea din politica europeană, proclamată de Washington, putea fi interpretată și ca o retragere din politica de putere în sine. Totuși, distanțarea americană față de politica de putere europeană era mai mult decât un program politic. Cu unele excepții sporadice, ea a reprezentat o realitate politică stabilă până la sfârșitul secolului al XIX-lea. Era rezultatul unei opțiuni deliberate și, totodată, al condițiilor obiective
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
primului război mondial, era îndoielnic în ce măsură se regăseau membrii partidelor socialiste europene în puterea și politicile națiunilor respective. Practic însă, participarea deplină la război a majorității muncitorilor din țările beligerante a demonstrat identificarea întregii populații cu puterea și politica naționale. Distanțarea față de naționalism: aparență și realitate Al doilea război mondial a determinat totuși un anumit regres față de punctul maxim al identificării la care a fost martor precedentul conflict global. Fenomenul s-a manifestat la vârful și la baza piramidei sociale. Pe
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
punct de vedere geografic de centrele de conflict, nu deținea interese vitale în miza acestor conflicte, avea ocazia să-și satisfacă aspirațiile de putere în regiuni aflate peste oceane, ce erau în general inaccesibile altor concurenți pentru dominație. Această triplă distanțare, alături de resursele sale de putere, au permis Marii Britanii să joace rolul „deținătorului” balanței. Națiunile Europei nu beneficiază de nici unul dintre aceste elemente. Din contră, acestea sunt implicate profund în centrele de conflict sub toate cele trei aspecte. Ele sunt atât
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
permanent și în mod vital interesate de victoria uneia dintre cele două părți. și nu dețin capacitatea de a urmări satisfacerea intereselor lor politice vitale altundeva decât pe continentul european. Din cauza acestor motive, națiunile Europei nu pot beneficia de acea distanțare și libertate de mișcare fără de care nu poate exista o a „treia forță”, fie că aceasta este un martor neimplicat, fie că este chiar „deținătorul” balanței puterii. Dispariția graniței colonialetc " Dispariția graniței coloniale" Prin această discuție abordăm o a treia
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a studiului normelor în relațiile internaționale (Finnemore și Sikkink, 1998, p. 916) se distanțează, încă o dată, de utopismul lui Carr, dar consideră că un element fundamental din studiul normelor este „tocmai de a arăta cum «ar trebui» devine «este». Afirmația distanțării de utopismul lui Carr se bazează pe standardele ameliorate de cercetare de astăzi, făcând ca teoria constructivistă să fie mai curând un demers de utilizare sistematică a dovezilor empirice decât de teorie politică (Finnemore și Sikkink, 1998, p. 890). În
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Nu poate exista un studiu rațional al comportamentului internațional, ci numai reflecții instructive care să sprijine diferite forme prudente de decizie. „știința” politicii nu este, în consecință, nimic altceva decât episteme politike, o știință practică necesitând atât angajare, cât și distanțare. E nevoie de distanțare în sensul că politicianul trebuie să-și folosească pachetul de cunoștințe condiționat din punct de vedere filosofic, dar generat empiric pentru a ajunge la o evaluare a multiplelor alegeri politice rezonabile și prudente; dar este nevoie
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
studiu rațional al comportamentului internațional, ci numai reflecții instructive care să sprijine diferite forme prudente de decizie. „știința” politicii nu este, în consecință, nimic altceva decât episteme politike, o știință practică necesitând atât angajare, cât și distanțare. E nevoie de distanțare în sensul că politicianul trebuie să-și folosească pachetul de cunoștințe condiționat din punct de vedere filosofic, dar generat empiric pentru a ajunge la o evaluare a multiplelor alegeri politice rezonabile și prudente; dar este nevoie și de implicare, pentru că
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
astăzi (Universul π - Botez, 2002) compus din Galaxiile reprezentând Materia (energie condensată) și Găurile Negre (informația cumulată) ce se întrepătrund cu viteze cosmice astronomice (zeci de mii de ani lumină). Această viteză este într-o continuă creștere, iar fenomenul de distanțare a galaxiilor și a materiei (energiei) va duce la transformarea materiei din nou (repetitiv pulsatoriu) în informație (primordială = punctuală); de „aici” nu mai este mult până la un Nou “Big Bang”. Iar ca un corolar în cazul Orientului și al Occidentului
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
termeni negativi, în timp ce scorurile ridicate arată că descrierea acestei persoane s‑a făcut în termeni pozitivi. Fiedler a considerat că în primul caz liderul e centrat pe sarcină, iar în cel de‑al doilea pe relații umane. Scorurile mici denotă distanțarea socială mai accentuată a liderilor față de subordonații lor, prezența unei motivații profesionale, absența complexității cognitive a liderului. Evident, scorurile ridicate indică exact contrariul: apropiere socială, motivație relațională/psihosocială, complexitate cognitivă a liderului. La o primă vedere, orientarea liderilor spre sarcină
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Stadiul de latență ar putea contribui la cristalizarea orientării dominante a participării manifeste, iar participarea manifestă ar putea fi uneori punctată de liniștea reflecției latente, menită a o întări. Eficientă este deci apropierea, chiar convertirea uneia în alta, și nu distanțarea lor. Se consideră chiar că, dacă diferența/distanța dintre ceea ce este făcut vizibil și ceea ce este ținut invizibil este mare, atunci este foarte probabil să apară forme paralele de participare, cum ar fi participarea manifestă aparentă, prin care se creează
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
timpul și cu spațiul și a accepta pierderea contactului direct cu pământul și locul de origine, ba chiar dezrădăcinarea. Înseamnă a-ți recunoaște „dorul de ducă” (Michel, 2000), născut, poate, dintr-o Întâlnire sau dintr-o lectură. Înseamnă să accepți distanțarea de grupul de apartenență, să te deschizi Înspre nou, În sfârșit, să-ți confrunți moravurile și opiniile cu cele ale „străinilor”, cu riscul de a-ți pune ulterior În discuție valorile și cultura proprii, pentru că exotismul este și o noțiune
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sau despre rodul unui calcul rațional? Să luăm pe rând aceste ipoteze. Sistemele de reprezentări, susținea Francis Bacon În Novum Organum (1620), nu sunt decât niște „idoli”, niște păienjenișuri de erori care dezvăluie credulitatea majorității. Înrădăcinate În intelect, pre-noțiunile Împiedică distanțarea critică și duc la „fantasmagorii”, la „amalgamuri” și la „extrapolări”. Analizele de inspirație marxistă care se folosesc de termeni precum „voalare”, „disimulare” sau „falsă conștiință” merg chiar mai departe și denunță În același timp exploatarea, dominația și fetișismul obiectului-marfă. Realitatea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și internaționale dintre acest tip de putere și puterile religioase. Istoria Ca să rămânem În Franța, transformarea monarhiei catolice În republică laică nu s-a făcut fără crize și zbuciumări. Poate că este posibilă o interpretare a acestei transformări ca o distanțare treptată, de-a lungul ultimelor cinci secole, a statului de Biserici, pentru a se ajunge la situația contemporană de non-confesionalism oficial al puterii civile, care Își afirmă clar laicitatea Încă din articolul 2 al Constituției de la 4 octombrie 1958: „Franța
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
religie. Ea respectă toate credințele”. Cum s-a ajuns Însă la aceste precizări? Chiar și atunci când toleranța nu este laicitate declarată, ea reprezintă deja un semn. În acest sens, Edictul de la Nantes poate fi considerat unul dintre primele semne de distanțare a puterii politice față de aspirația la suveranitate a puterii religioase catolice. Prin acest edict, Henric al IV-lea a impus clerului catolic dominant să accepte existența altor religii pe teritoriul național. În ciuda limitelor sale și a domeniului restrâns la care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]