6,361 matches
-
din elemente afectiv-emoționale/subiective, cognitive, comportamentale și psihofiziologice/biologice interrelate; în unele situații, boala poate să nu aibă un tablou clinic identificabil sau ușor identificabil. Tabloul clinic - numit și simptomatologia pacientului - conține semne și simptome. Semiologia (gr. semeion - semn, marcă distinctivă; logos - discurs, știință) este știința care se ocupă cu studiul acestora. Semnele (lat. signum - însemnare, marcă) sunt forme de manifestare a bolii care pot fi identificate de clinician sau de altă persoană, inclusiv de către pacient, pe baza simțurilor proprii (extinse
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
16-18 săptămâni, dar după 20 săptămâni permite depistarea unor anomalii structurale. De exemplu, un test specific și foarte timpuriu (realizabil deja în intervalul 11-14 săptămâni) este cel al translucenței nucale, care permite detectarea unei acumulări de lichid în spatele gâtului, element distinctiv pentru sindromul Down și sugestiv pentru sindromul Turner. 6.3.3. Diagnosticul preimplantare (preimplantatoriu) Reprezintă cea mai nouă formă de „tehnologie reproductivă”, fiind introdusă pentru prima oară în 1990 de către Handyside, Kontogianni, Hardy și Winston, și permite diagnosticul cel mai
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
pavată toată (trotuare inclusiv) cu bolovani. Casele G. Călinescu au numai parter, și excepțional, în interiorul curților, dependințele sunt sporite cu câte un etaj scund ca un mezanin. Departe de arterele principale, într-o suburbie vastă și labirintică, fără o notă distinctivă, strada e intruvabilă pentru un ochi deprins cu indiciile plastice. Nu există nicăieri în apropiere vreo piață cu fântână sau monument, nimic tipic. Cîte-o biserică văruită, învelită cu tablă, răsare din când în când înaintea ochilor, însă trecătorul străin nu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
n-avea nimic de a face cu pedanteria, nu era decât uimirea unui om din prima generație de cercetători ai naturii, pentru care știința e o religie, și universul - un continuu miracol. Geograful nu arbora deloc prezumția, dimpotrivă, nota lui distinctivă era difidența în propriile cunoștințe. De unde prudență infinită, frica de a nu poseda toată "literatura" chestiunii, proorogarea la infinit a unei probleme din lipsa de comunicații științifice. Sub acest raport, Conțescu semăna cu Gonzalv Ionescu, cu deosebirea însă că el
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
reacție pozitivă și care se autosusține, în care răspândirea normelor liberale consolidează dominația nucleului liberal, astfel intensificând și mai mult impulsul din interiorul sistemului (Huntley, 1996; Cederman, 2001; Harrison, 2002; Mitchell, 2002). Un sistem caracterizat prin reflexivitate prezintă două proprietăți distinctive. Mai întâi, unitățile din interiorul său ating o marjă mai mare de acțiune autonomă. Acest fapt reflectă modul în care efectele persuasiunii și demonstrației creează un spațiu permisiv, în care actorii abordează voluntar schimbarea culturală. În al doilea rând, un
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
de consecințe atât intenționate, cât și neintenționate ale interacțiunii. În termenii consecințelor neintenționate, Huntley afirmă că, într-o competiție de lungă durată, statele liberale vor tinde să depășească performanțele statelor non-liberale. În mod similar, în contextul unui mediu anarhic, atributul distinctiv al statelor liberale de a fi de încredere creează o umbră pe termen lung asupra viitorului, care le socializează în mod neintenționat în pacea democratică (Huntley, 1996, pp. 57-58). Această umbră trebuie să fie clar distinsă de cea despre care
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
discută instituționaliștii, întrucât ea apare ca urmare a identității colective adoptate de statele liberale, și nu a interacțiunii dintre egoiști raționali. În terminologia lui Wendt, ea reflectă efectele constitutive, și nu comportamentale, ale interdependenței (Wendt, 1999, pp. 344-349). Totuși, elementul distinctiv al modelului liberal al sistemului internațional este axarea lui pe rolul schimbării culturale în funcționarea competiției și socializării. Spre deosebire de efectele neintenționate ale anarhiei, schimbarea culturală presupune exercitarea voluntară a calității de agent. Statele vor alege liber să se alăture zonei
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
precum Asia de Est, unde există candidați la un statut de pol, dar unde tiparele independenței economice și instituționale sunt slab dezvoltate. Aceasta reflectă efectele de socializare generate de nucleul liberal, precum și efectul lor asupra periferiei sistemului. A doua trăsătură distinctivă a predicțiilor liberale este accentul pus pe impactul forțelor sistemice asupra structurii politice interne a principalelor puteri din sistemul internațional. Liberalismul anticipează că va apărea o perioadă de tranziție lentă, în care state importante vor fi presate constant să internalizeze
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
apariția unei mase critice de state liberale, sistemul internațional a atins reflexivitatea. La rându-i, acest fapt are drept consecință o modificare substanțială a ritmului schimbării culturale și a traiectoriei generale a socializării din interiorul sistemului. Concluzii Una dintre trăsăturile distinctive ale dezbaterilor din domeniul relațiilor internaționale din ultimul sfert de secol este încercarea de a dezvolta teoria sistemică. Teoria sistemică oferă explicații generale, parcimonioase ale tiparelor de comportament din politica internațională și promite disciplinei rigoarea logică și intuiția explicativă cerute
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
în diverse forme de "subvenții"peste hotare. Costurile și beneficiile sunt palpabile. Germania obține cel mai mult, Germania plătește cel mai mult și, în final, Germania câștigă. (Markovitz și Reich, 1997, pp. 180-181) Alți autori evidențiază trăsături în aceeași măsură distinctive ale preferințelor Germaniei față de integrarea europeană în perioada post-Război Rece. Contrar predicțiilor instituționaliste, acești analiști nu văd neapărat o contradicție între angajamentul Germaniei de a lărgi și a adânci, simultan, UE. Din nou, se folosește ideea de putere constitutivă pentru
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
și Hellmann sugerează că o abordare mai adecvată este cea potrivit căreia cultura strategică nu a fost o constrângere pasivă asupra decidenților politici germani, ci a impulsionat în mod activ procesul de adaptare a politicii externe. Astfel, imaginea de sine distinctivă a germanilor a dus la un tipar al intervenției, care ar fi putut fi exclus în urma unor calcule orientate mai pronunțat către utilitate (Baumann și Hellmann, 2001, pp. 62-66 și 79). Un tipar similar al schimbării instituționale poate fi identificat
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
lumii sau o strategie de politică externă, și ceea ce contează cel mai mult este comportamentul Chinei în procesul de abordare a situației, și nu dacă acesta reflectă învățarea sau adaptarea. (Moore și Yang, 2001, p. 226) Din această perspectivă, incapacitatea distinctivă a Chinei de a-și evalua în totalitate consecințele interdependenței cu lumea exterioară este ceea ce stă la baza crizei profunde a identității sale naționale. O posibilă reacție a elitei chineze față de această situație este orientarea către "neoconservatorism". În timp ce o revigorare
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
evaluare plauzibilă a proprietăților empirice ale sistemului internațional post-Război Rece. Totuși, concluzia că sistemul a atins reflexivitatea implică în mod logic că o abordare pur descriptivă și explicativă nu poate surprinde în mod adecvat ceea ce reprezintă trăsătura ei cea mai distinctivă, probabil. Potrivit lui Wendt, odată ce reflexivitatea există într-un sistem, "atunci colectivitățile devin conștiente de structurile sociale ... pe care le constituie, și [devin capabile să treacă] la schimbarea lor" (Wendt, 1999, p. 76). Din evaluarea reflexivității de către Wendt decurg în mod
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
în special utilitatea marginală descrescătoare). Efectul Veblen "Efectul snobismului" este binecunoscut: cererea anumitor bunuri ajunge să crească odată cu prețul acestora și, invers, să se diminueze când prețul scade, în contradicție cu legea standard a cererii și ofertei. Consumului ostentativ și distinctiv de produse de lux i se opune interpretarea devalorizantă a unui preț prea mic de către publicul cunoscător. Astăzi se poate considera, dimpotrivă, că bunurile la care este observabil efectul snobismului (prin punerea în evidență a elasticității pozitive a prețului) pot
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
pentru a-și construi identitatea și reprezentările sexualității. Această preluare le permite apoi să acționeze în funcție de modelele posibile, necesare pentru a le ghida interacțiunile cu ceilalți. Partea a treia Profesiile Capitolul 7 Modelul creatorului Ne vom referi aici la trăsăturile distinctive ale profesiunilor culturale (Freidson, 1986; Paradeise, 1998; Menger, 1998; Heinich, 1993, 2000 și 2002), luând în considerare sociologia generală a profesiilor (Dubar și Tripier, 1998). Munca originală a creatorilor și artiștilor și diversele medieri care o valorizează ocupă un loc
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
1993, p. 277. Dezbateri De câțiva ani, teoria lui Bourdieu, de departe cea mai cunoscută și mai predată, este foarte mult discutată. I se reproșează multiplele "reducționisme" (Heinich, 1998, 2001): un joc social care s-ar învârti în jurul unor strategii distinctive, o prea sumară psihologie a individului, o supraestimare a mediilor sociale și un determinism excesiv, o negare a autonomiei oricărei expresii populare... Fără să abordăm toate punctele discutate (Mounier, 2001), vom prezenta o parte din ele. Este destul de delicat a
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
întotdeauna, să se diferențieze, să inoveze amintește crezul teoriei economice, care merge de la Veblen (1899) la Schumpeter. Acest punct de vedere apropie, de altfel, teoria câmpurilor de paradigma precedentă. Bourdieu nu concepe operele decât prin faptul că ele exprimă strategii distinctive: "Numele școlilor sau grupurilor nu au atâta importanță decât fiindcă ele fac lucrurile: semne distinctive, ele produc existența într-un univers unde a exista înseamnă a te deosebi, a-ți face un nume. Concept fals, instrumente practice de clasificare [...] sunt
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
la Schumpeter. Acest punct de vedere apropie, de altfel, teoria câmpurilor de paradigma precedentă. Bourdieu nu concepe operele decât prin faptul că ele exprimă strategii distinctive: "Numele școlilor sau grupurilor nu au atâta importanță decât fiindcă ele fac lucrurile: semne distinctive, ele produc existența într-un univers unde a exista înseamnă a te deosebi, a-ți face un nume. Concept fals, instrumente practice de clasificare [...] sunt produse în lupta pentru recunoaștere și îndeplinesc funcția de semne de recunoaștere". Pierre Bourdieu, 1992
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
fi fost forțat să lucreze în izolare, adică să îndeplinească el însuși actele nenumărate din această serie, de la prima brazdă de hârleț care o începe și până la ultima cusătură de ac care o încheie. Însă, grație sociabilității care este semnul distinctiv al speciei noastre, aceste operațiuni s-au distribuit între o multitudine de lucrători, și ele subdivizează din ce în ce mai mult binele comun, pe măsură ce, întrucât consumul a devenit mai activ, un act special poate alimenta o industrie nouă. Vine apoi repartiția produsului, care
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
artă prețioasă a prevenției și a represiunii a făcut atât de puțin progres la noi? Deoarce statul o neglijează pentru mii de alte funcțiuni cu care l-am însărcinat. De asemenea, Siguranța nu este, mai mult decât este necesar, trăsătura distinctivă a societății franceze. Ea ar fi completă sub regimul al cărui analist m-am făcut pentru moment; siguranță în viitor, deoarece nicio utopie nu ar putea să se impună împrumutând forța publică; siguranță în prezent, deoarece această forță ar fi
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
un mediu care i se pare distins, mai original, mai la modă decât al său. Snobismul este o stare de mediocritate care se dorește de superioritate. Este o tendință social-estetică, formată și călăuzită de anumite imagini personale a ceea ce este distinctiv prin participarea la alt grup decât acela căruia îi aparține în mod obișnuit. Altfel spus, este dorința de a fi primit în cercuri considerate superioare sau nobile. Din punctul de vedere al cunoașterii, este preferabil să nu fii absolut ignorant
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
au animat în vremea respectivă pe săteanul din obște, spiritul lui de cinste și nepărtinire, de într-ajutorare și cooperare în folosul obștii și al fiecăruia în parte, stimulând și întreținând dragostea și atașamentul pentru pământul strămoșesc. Toate aceste trăsături distinctive, susținute prin practici și obișnuințe moștenite și transmise din tată în fiu, reprezintă calități și virtuți de incontestabilă noblețe și ele vor sta la baza intransigenței răzeșilor noștri față de orice aspect cu tentă denigratoare, răzeșii având permanent conștiința că descind
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Raymond Aron (1962) argumentase că, pentru că nu există un echivalent utilizabil pentru ceea ce înseamnă banii în teoria economică, chestiunile internaționale sînt calitativ diferite de științele economice (vezi capitolul 3). Baza acestor afirmații era aceeași cu ceea ce va deveni principala trăsătură distinctivă în stabilirea independenței relațiilor internaționale: presupusa diferență calitativă între politica internă și cea externă. Această opoziție a fost redată prin diverse denumiri-clișeu. Sistemul inter-național a fost uneori legat de o stare de natură, diferită de starea de drept, în care
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
într-o ordine internațională "legitimă"." (Kissinger 1957: 1-2). Spre deosebire de aceasta, o ordine revoluționară apare atunci cînd una sau mai multe puteri nu vor doar ajustări în interiorul sistemului, așa cum face orice agent revizionist, ci vor să ajusteze sistemul însuși: "Însă trăsătura distinctivă a puterii revoluționare nu este faptul că ea se simte amenințată - un asemenea sentiment este inevitabil într-un sistem internațional alcătuit din state suverane - ci faptul că nimic nu o poate liniști. Doar securitatea absolută - adică distrugerea oponentului - este considerată
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
constituie o sursă majoră a schimbării internaționale. Configurațiile sociale determină modul în care surplusul economic este generat, transferat și distribuit în interiorul și între societăți. Trecerea de la o configurație socială la alta determină trecerea de la un sistem internațional la altul: "Trăsătura distinctivă a relațiilor internaționale premoderne și moderne se datorează în mare măsură diferențelor semnificative între configurațiile sociale caracteristice. Dislocarea imperiilor și a economiilor sub comandă imperială de către statele naționale, precum și o economie de piață globală ca principală formă de organizare politică
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]