14,928 matches
-
unor acte normative conexe, în partea finală, referitoare la verificările care se efectuează de către instanță (în cadrul procedurii de încuviințare a executării silite) atunci când hotărârea arbitrală se poate executa silit. ... 56. Incoerența reglementării a fost aspru criticată în doctrină dintru început, arătându-se că este vorba despre „o soluție nemaiîntâlnită, care pune sub semnul întrebării utilitatea arbitrajului în cazul litigiilor legate de transferul dreptului de proprietate și/sau de constituirea altui drept real“, că este o „soluție lipsită de consistență
DECIZIA nr. 1 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253142]
-
este definitivă și obligatorie, potrivit art. 606 din același cod. ... 69. O interpretare în sens contrar ar nega reglementarea referitoare la efectele hotărârii arbitrale și la calea de atac specială ce poate fi exercitată împotriva acesteia. ... 70. De aceea, în doctrină s-a subliniat că verificarea pe care o realizează instanța de judecată pe temeiul art. 603 alin. (3) din Codul de procedură civilă nu poate viza legalitatea hotărârii arbitrale, ea fiind supusă exclusiv acțiunii în anulare, pentru motivele și în
DECIZIA nr. 1 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253142]
-
ar mai avea loc în absența intabulării și, evident, nici opozabilitatea față de terți, ceea ce ar însemna lipsirea de efecte a hotărârii arbitrale, fără exercitarea căilor legale de atac. ... 78. Consecința ar fi, așa cum s-a subliniat în doctrină, aceea a punerii sub semnul întrebării a înseși instituției arbitrajului, de vreme ce hotărâri arbitrale definitive, care tranșează litigii într-o procedură, de cele mai multe ori instituționalizată, ar rămâne fără efecte într-un control exercitat a posteriori de către
DECIZIA nr. 1 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253142]
-
făcând aplicarea principiului de drept conform căruia prescripția nu curge atât timp cât nu există interesul de a acționa. ... 64. Cu referire la începutul curgerii termenului de prescripție a dreptului de a obține executarea silită se impune precizarea că, în doctrină, s-a subliniat faptul că, atât timp cât judecata nu este desăvârșită și dreptul nu este confirmat cu putere de lucru judecat, reclamantul nu are certitudinea dreptului câștigat, siguranță pe care o dobândește abia după epuizarea căilor de atac la
DECIZIA nr. 5 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253106]
-
obiectul material al unei infracțiuni (abuzul în serviciu neavând obiect material) și folosul necuvenit realizat prin săvârșirea infracțiunii. Acesta este o consecință, iar nu un element al acțiunii de abuz în serviciu. O distincție asemănătoare a fost realizată și în doctrină între obiectul material al șantajului și folosul realizat prin săvârșirea infracțiunii, considerându-se că cel din urmă este o consecință, și nu un aspect al acțiunii de șantaj. În ceea ce privește noțiunea de pagubă materială, prin aceasta se înțelege
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
78/2000). În ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000, aceasta este o variantă agravată a infracțiunii de abuz în serviciu prevăzute de art. 297 din Codul penal, după cum se reține în mod unanim în doctrină. Infracțiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 din Codul penal este o infracțiune de serviciu, fiind reglementată în capitolul II titlul V din partea specială a Codului penal, capitol intitulat „Infracțiuni de serviciu“. Prin urmare, și infracțiunea prevăzută
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
Înalta Curte de Casație și Justiție X.I. Asupra admisibilității 50. Analiza condițiilor de admisibilitate instituite în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă conduce spre concluzia că acestea sunt întrunite doar în privința a trei dintre întrebări. ... 51. În doctrină, dar și în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, condițiile de admisibilitate au fost identificate după cum urmează: a) existența unei cauze în curs de judecată, în ultimă instanță; ... b) cauza care face obiectul judecății să se afle în
DECIZIA nr. 81 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251962]
-
de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la problema supusă dezbaterii. Reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, susținând admisibilitatea sesizării, a subliniat că atât jurisprudența, cât și doctrina în materie sunt neunitare, ceea ce presupune că este îngreunat mecanismul de obținere a unui răspuns corect referitor la chestiunea de drept supusă dezlegării. Totodată, s-a apreciat că lămurirea chestiunii de drept prezintă relevanță din perspectiva aplicării (retroactivării) legii
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
Codul penal în raport cu sancționarea persoanei care a comis infracțiunea de favorizare a făptuitorului ori prevederile cuprinse în art. 270 alin. (2) din Codul penal raportat la sancționarea persoanei care a comis infracțiunea de tăinuire. Este unanim acceptat în doctrină și în practica judiciară că infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 este o infracțiune de pericol, formă a pluralității constituite de infractori a cărei existență nu este condiționată de săvârșirea infracțiunii-scop a asocierii infracționale. Prin urmare
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
aplicare a aceluiași text de lege de către instanțele inferioare. Asemenea soluții interpretative, constante și unitare, care nu privesc anumite părți și nici nu au efect asupra soluțiilor anterior pronunțate, ce au intrat în puterea lucrului judecat, sunt invocate în doctrină ca «precedente judiciare» (...). De altfel (...), potrivit art. 329 alin. 2 [în prezent, art. 517 alin. (3)] din Codul de procedură civilă, deciziile pronunțate (...), ca urmare a soluționării recursurilor în interesul legii, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
DECIZIA nr. 787 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252435]
-
ale cărei considerente sunt valabile și în cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, care să justifice modificarea acestei jurisprudențe“. În fine, Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat că „acest punct de vedere a fost împărtășit și de doctrina relevantă în materie“. ... 24. Raportând criticile de neconstituționalitate formulate în cauza dedusă judecății, potrivit cărora „Înalta Curte de Casație și Justiție și-a depășit rolul și puterile conferite prin Constituție și a preluat rolul legiuitorului, adăugând la lege, prin modificarea
DECIZIA nr. 787 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252435]
-
art. 187), expertiza toxicologică (art. 188), examinarea medico-legală a persoanei (art. 189), examinarea fizică (art. 190) și expertiza genetică judiciară (art. 191). Cu toate că legiuitorul nu a definit toate categoriile anterior enumerate prin cuvântul „expertiză“, acestea sunt calificate în doctrină ca fiind tipuri de expertiză reglementate de Codul de procedură penală (a se vedea, în același sens, Decizia nr. 326 din 20 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 811 din 24 august 2021, paragraful 14
DECIZIA nr. 763 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252518]
-
19. Curtea a reținut că, în condițiile stabilirii caracterului educativ și a celui preventiv inerent oricărei sancțiuni disciplinare, poate fi apreciat că aplicarea unei sancțiuni disciplinare este capabilă în mod obiectiv să ducă la îndeplinirea scopului. ... 20. De asemenea, în doctrină (Executarea sancțiunilor penale, Ioan Chiș, Alexandru Bogdan Chiș, ediția a II-a, Editura Universul Juridic, București, 2021, p. 485) s-a subliniat că „sistemul disciplinar aplicat în locurile de deținere trebuie să îndeplinească obiectivele ce țin de un control eficace
DECIZIA nr. 768 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252510]
-
Craiova au apreciat că sesizarea este inadmisibilă. În susținerea inadmisibilității sesizării, în esență, s-a precizat că aceasta nu reprezintă o reală problemă generată de dificultăți de interpretare a unor dispoziții legale ori de opinii divergente exprimate și argumentate în doctrină, întrucât soluționarea problemei de drept își găsește lămurirea, mutatis mutandis, în decizii anterioare ale instanței supreme. Astfel, modul în care trebuie aplicate dispozițiile legale în chestiunea de drept ce formează obiectul prezentei sesizări reiese din Decizia nr. 13 din 6
DECIZIA nr. 1 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252342]
-
227/2015 privind Codul fiscal), în art. 11 alin. (11), care prevede: „În domeniul taxei pe valoarea adăugată și al accizelor, autoritățile fiscale și alte autorități naționale trebuie să țină cont de jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. “ ... 56. În doctrina de specialitate privind TVA s-a menționat, de asemenea, în mod expres că în interpretarea și aplicarea regimurilor speciale este necesar să se aibă în vedere modul de redactare, contextul și obiectivele urmărite de către legiuitorul european atunci când a
DECIZIA nr. 84 din 13 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251050]
-
autoritate de concurență a unui stat membru, potrivit prevederilor art. 22 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2003; ... g) colaborează cu celelalte direcții, servicii și compartimente la redactarea actelor emise de Consiliul Concurenței și de președintele acestuia; ... h) efectuează cercetări de doctrină și jurisprudență, națională și europeană, în domeniul concurenței în dosarele aflate pe rolul instanțelor de judecată în care Consiliul Concurenței este parte; ... i) transmite spre informare organelor de executare fiscală hotărârile judecătorești executorii/definitive care vizează venituri bugetare sub forma amenzilor
REGULAMENT din 13 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/250563]
-
procedură civilă de a proceda la verificarea, din oficiu, a competenței generale, materiale și teritoriale de soluționare a cererii de suspendare provizorie a executării silite. ... 52. Problema calificării caracterului cererii de suspendare provizorie a executării silite a suscitat controverse în doctrină, însă a primit o dezlegare unitară în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție de unificare a practicii judiciare, în sensul recunoașterii caracterului incidental al acestor cereri. ... 53. În acest sens se impune a fi evocată Decizia nr. 8 din
DECIZIA nr. 27 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251538]
-
102 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2006 sunt neconstituționale în ceea ce privește nerecunoașterea creanței și calității de creditor în cazul în care condiția planului de reorganizare nu s-a îndeplinit. Or, astfel cum este prevăzut și în doctrină, votarea unui plan nu produce efecte cu privire la dreptul altor persoane, iar creditorii conservă acțiunile lor, fiind aplicabil principiul apărării dreptului de proprietate. Prin urmare, în contextul dat, textele criticate încalcă ordinea de drept, echitatea, dreptatea și egalitatea în
DECIZIA nr. 887 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252344]
-
decembrie 2008, și, respectiv, nr. 21 din 6 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1024 din 27 decembrie 2017, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție. În acest context, face referire la aspecte ale doctrinei din Franța și Belgia. ... 5. Față de aceste aspecte, susține că trebuie asigurată destinatarului normei cunoașterea exactă a conduitei interzise de legea penală. Apreciază că acest fapt s-ar putea realiza dacă instanța constituțională ar stabili că prin sintagma „evidențierea
DECIZIA nr. 777 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254309]
-
împiedicați să participe la lucrări. ... 18. Ca regulă generală, răspunderea juridică revine numai celui ce a săvârșit fapta ilicită, iar întinderea răspunderii se stabilește după circumstanțele personale ale autorului faptei. Principiul răspunderii juridice personale pentru fapta proprie este enunțat în doctrina juridică, iar instituirea unor sancțiuni, cu încălcarea acestui principiu, prin Regulamentul Camerei Deputaților, conduce la condiții inegale de exercitare a mandatului parlamentar, cu grave efecte asupra pluralismului politic și vieții democratice. Se invocă în acest sens jurisprudența Curții Constituționale referitoare
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
dispoziție toate instrumentele pentru a contesta și critica public programul și politica majorității și de a propune electoratului acțiuni, măsuri și luări de poziție prin care să se justifice drept o alternativă viabilă la majoritate - toate acestea fiind considerate în doctrina de drept constituțional finalitatea și legitimitatea politică a opoziției. ... 49. Or, prin scopul urmărit și prin modificările adoptate prin hotărârea atacată, pluralismul consfințit de prevederile art. 8 alin. (1) din Constituție este vătămat, printr-o formă de asuprire a opoziției
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
parlamentare într-o societate democratică, din perspectiva constituționalității regulilor de disciplină parlamentară. Curtea a reținut în acest sens că, „în domeniul dreptului parlamentar, principala consecință a naturii elective a mandatului reprezentativ și a pluralismului politic o constituie principiul pe care doctrina l-a consacrat în mod sugestiv majoritatea decide, opoziția se exprimă. Majoritatea decide întrucât, în virtutea mandatului reprezentativ primit de la popor, opinia majoritară este prezumat că reflectă sau corespunde opiniei majoritare a societății. Opoziția se exprimă ca o consecință
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
într-o chestiune de drept, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a arătat în jurisprudența sa că art. 519 din Codul de procedură civilă nu definește noțiunea de „chestiune de drept“. ... 42. În doctrină s-a arătat însă că, pentru a fi vorba despre o problemă de drept reală, trebuie ca norma de drept disputată să fie îndoielnică, imperfectă, lacunară sau neclară. „37. (...) Chestiunea de drept supusă dezbaterii trebuie să fie una veritabilă, legată
DECIZIA nr. 13 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254358]
-
procedură penală. ... 110. Referitor la încălcarea art. 1 alin. (4) și a art. 126 alin. (1) din Constituție privind separația și echilibrul puterilor în cadrul democrației constituționale, prin instituirea unei competențe de control administrativ în sarcina Î.C.C.J., arată că în doctrină s-a subliniat în mod unanim că raporturile constituționale dintre autoritățile statului cunosc implicări reciproce ale unora în sfera de activitate a celorlalte, ce semnifică echilibru prin colaborare și control. Reglementarea unei atribuții a președintelui Î.C.C.J. de a verifica modul
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
unei egalități între cele două elemente. Astfel, pretențiile părții civile pot avea un cuantum fie mai ridicat, fie mai scăzut față de cuantumul prejudiciului stabilit de către procuror, în cursul urmăririi penale. ... 53. În acest sens, Curtea reține că în doctrină a fost subliniată diferența dintre cele două sintagme - „prejudiciu cauzat“, respectiv „pretențiile părții civile“. Astfel, s-a precizat că „pretențiile civile reprezintă suma cerută, iar prejudiciul suma dovedită“. Cu altă ocazie, s-a subliniat că există o deosebire între noțiunea
DECIZIA nr. 867 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253578]