15,628 matches
-
de Paul Popescu, într-un mare ciclu de concerte susținute în colaborare cu orchestra Filarmonicii „George Enescu” și cu corul „Madrigal”. Iar la 75 sau 80 % din filmele românești, la capitolul dirijorul orchestrei, figurează de asemeni numele lui Paul Popescu. * Doina Moga: Știam că în primii ani de Conservator studiați, ca materie principală, pianul. Firesc, după încheierea studiilor, urma să deveniți solist. Ce s-a întâmplat pe parcurs, de v-ați consacrat dirijoratului? Paul Popescu : Eram înscris și la secția de
Atunci, cândva, cu dirijorul Paul Popescu by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/84015_a_85340]
-
unei suprapuneri de evenimente artistice, am putut asculta lucrări de Laura Manolache - care a și fost prezentă în sală, Ion Bogdan Ștefănescu (Mambolero - lucrare pentru percuție, bandă și recitator - text de N. Stănescu, dedicată lui Doru Roman), Gabriel Mălăncioiu și Doina Rotaru. Pauza dintre ansambluri a fost dedicată lansării volumului Dimensiunea sonoră a existenței în proza literară a lui Mihai Eminescu și în scrierile lui Ion Creangă a muzicologului Carmen Stoianov, editată de Editura Eurostampa cu ocazia SIMN la Timișoara. Ansamblul
SIMN LA TIMIȘOARA by Veronica Laura DEMENESCU , () [Corola-journal/Journalistic/84001_a_85326]
-
introduc în atmosfera religioasă a rugăciunii. Acompaniamentul realizat la toacă și clopote conferă un plus de expresivitate. În Cântec și joc pentru cor de voci egale, pe versuri populare, compozitorul demonstrează o bună cunoaștere a folclorului muzical, folosind elemente specifice doinei: melodica melismatică și recitativul recto-tono. Jocul are o tratare tipic instrumentală, cu un acompaniament realizat printr-o ritmică de tip complementar. Cântec trist, pe versuri populare, are configurația unui cântec doinit de tip arhaic, aducând în prim plan cunoscuta temă
10 MINIATURI CORALE de Constantin Catrina by Mariana POPESCU4 () [Corola-journal/Journalistic/84019_a_85344]
-
Lugoj, care a dăruit spectatorilor prezenți o miniatură semnată de Vasile Ijac, La crâșma. Motivați de valoarea intrinseca a melodiilor cuprinse în ediția princeps a Monografiei muzicale a comunei Belinț (Scrisul Românesc, Craiova [1942]), ecoul unui ancestral strat folcloric (colinde, doine și cântece propriu-zise, bocete, balade și dansuri), care au constituit izvor de inspirație pentru reprezentanți de frunte ai școlii componistice românești (Sabin Drăgoi, Paul Constantinescu, Eugen Cuteanu, Delly-Szabó Géza), dar și pentru un corifeu al muzicii de avangardă europene, György
Colocviul ”Sabin V. Drăgoi” by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
notate și alese din comuna Belinț, album coral publicat la un an de la investigația folcloristica belințeană (Lito Pregler, Timișoara [1935]), capodoperă a literaturii corale românești, care cuprinde, selectiv, 15 coruri mixte și tot atâtea bărbătești, armonizări ale melodiilor de colinde, doine și cântece, dansuri prezente în Monografie. Pentru a facilita lectorului contemporan o imagine critică, obiectivă și cuprinzătoare, cu informații aduse la zi, am analizat demersul monografic al lui Sabin Drăgoi din triplă perspectiva: istoriografica, folcloristica (prin cele două studii semnate
Colocviul ”Sabin V. Drăgoi” by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
VINCENT RASTÄDTER - Doina. Eine Einführung in den Lyrischen Gesang Rumäniens (Doina. O introducere în cântecul liric românesc) Sanda HÂRLAV-MAISTOROVICI Cu nespusă bucurie și mândrie semnalăm apariția unei cărți deosebit de valoroase pentru promovarea culturii românești în Europa. Este vorba de volumul intitulat Die Doina
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
VINCENT RASTÄDTER - Doina. Eine Einführung in den Lyrischen Gesang Rumäniens (Doina. O introducere în cântecul liric românesc) Sanda HÂRLAV-MAISTOROVICI Cu nespusă bucurie și mândrie semnalăm apariția unei cărți deosebit de valoroase pentru promovarea culturii românești în Europa. Este vorba de volumul intitulat Die Doina. Eine Einführung in den Lyrischen Gesang Rumäniens (Doina
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
Doina. Eine Einführung in den Lyrischen Gesang Rumäniens (Doina. O introducere în cântecul liric românesc) Sanda HÂRLAV-MAISTOROVICI Cu nespusă bucurie și mândrie semnalăm apariția unei cărți deosebit de valoroase pentru promovarea culturii românești în Europa. Este vorba de volumul intitulat Die Doina. Eine Einführung in den Lyrischen Gesang Rumäniens (Doina. O introducere în cântecul liric românesc), elaborat de muzicologul german VINCENT RASTÄDTER, doctorand al Universității din Oldenburg. Volumul a apărut în acest an în seria Archiv für Osteuropäische Musik. Quellen und Forschungen
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
Doina. O introducere în cântecul liric românesc) Sanda HÂRLAV-MAISTOROVICI Cu nespusă bucurie și mândrie semnalăm apariția unei cărți deosebit de valoroase pentru promovarea culturii românești în Europa. Este vorba de volumul intitulat Die Doina. Eine Einführung in den Lyrischen Gesang Rumäniens (Doina. O introducere în cântecul liric românesc), elaborat de muzicologul german VINCENT RASTÄDTER, doctorand al Universității din Oldenburg. Volumul a apărut în acest an în seria Archiv für Osteuropäische Musik. Quellen und Forschungen (Muzica est-europeană. Izvoare și cercetări) la Editura „BIS-Verlag
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
sub îngrijirea compozitoarei de origine română Violeta Dinescu și a Evei Maria Houben, ambele profesoare la universitatea amintită. După cum se știe, România este prezentă pe lista Patrimoniului Cultural material al Umanității UNESCO cu Ritualul Călușului (inclus la 25 noiembrie 2005), Doina (inclusă la 2 octombrie 2009) și Ceramica de Horezu (3-7 decembrie 2012). Nu știu dacă în bibliografia mondială există și alte volume dedicate acestui subiect, însă cartea tânărului muzicolog german se constituie într-o certă contribuție la promovarea în spațiul
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
studiul tânărului doctorand stabilește și circumscrie pentru început parametrii acestui gen atât de vast care, dealtfel, cum subliniază și Corneliu Dan Georgescu, nu poate fi considerat doar un simplu gen, ci un fenomen. Autorul mărturisește încă din capitolul consacrat definirii doinei că a pornit în demersul său muzicologic de la unele lucrări de referință despre folclorul românesc scrise de Bartòk și Brăiloiu în limbile germană și franceză dar că parcurgând treptat și alte titluri din bibliografie s-a familiarizat cu limba
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
că parcurgând treptat și alte titluri din bibliografie s-a familiarizat cu limba română, lucru pe care l-am putut constata “live” la Simpozionul Internațional de Muzicologie “George Enescu” 2013, unde a și lansat volumul. Subliniind în cadrul parametrului muzical al doinei diferențele dintre structurile melodice ale ei din diferite regiuni ale României (Doina în Ținutul Sibiului, al Năsăudului și Maramureșului, al Bucovinei și al Olteniei dar și al Olteniei), Vincent Rastädter surprinde cu acuitate și deosebirile între doină și specii asemănătoare
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
limba română, lucru pe care l-am putut constata “live” la Simpozionul Internațional de Muzicologie “George Enescu” 2013, unde a și lansat volumul. Subliniind în cadrul parametrului muzical al doinei diferențele dintre structurile melodice ale ei din diferite regiuni ale României (Doina în Ținutul Sibiului, al Năsăudului și Maramureșului, al Bucovinei și al Olteniei dar și al Olteniei), Vincent Rastädter surprinde cu acuitate și deosebirile între doină și specii asemănătoare ei din folclorul ocazional (bocet, baladă, cântec de leagăn). Cea mai mare
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
parametrului muzical al doinei diferențele dintre structurile melodice ale ei din diferite regiuni ale României (Doina în Ținutul Sibiului, al Năsăudului și Maramureșului, al Bucovinei și al Olteniei dar și al Olteniei), Vincent Rastädter surprinde cu acuitate și deosebirile între doină și specii asemănătoare ei din folclorul ocazional (bocet, baladă, cântec de leagăn). Cea mai mare parte a studiului este dedicată analizei muzicale și decelării structurilor melodice care se constituie în modele pentru recunoașterea melodiei de doină. Analizele sunt aplicate pe
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
acuitate și deosebirile între doină și specii asemănătoare ei din folclorul ocazional (bocet, baladă, cântec de leagăn). Cea mai mare parte a studiului este dedicată analizei muzicale și decelării structurilor melodice care se constituie în modele pentru recunoașterea melodiei de doină. Analizele sunt aplicate pe melodii de doină apărute în culegerile de folclor ale Academiei Române, respectiv pe doina Ce mi-e drag dealu să-l sui, pe care autorul o analizează din punct de vedere al rândurilor melodice, al finalei
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
asemănătoare ei din folclorul ocazional (bocet, baladă, cântec de leagăn). Cea mai mare parte a studiului este dedicată analizei muzicale și decelării structurilor melodice care se constituie în modele pentru recunoașterea melodiei de doină. Analizele sunt aplicate pe melodii de doină apărute în culegerile de folclor ale Academiei Române, respectiv pe doina Ce mi-e drag dealu să-l sui, pe care autorul o analizează din punct de vedere al rândurilor melodice, al finalei acestor rânduri, insistând asupra desenului melodic, al
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
mai mare parte a studiului este dedicată analizei muzicale și decelării structurilor melodice care se constituie în modele pentru recunoașterea melodiei de doină. Analizele sunt aplicate pe melodii de doină apărute în culegerile de folclor ale Academiei Române, respectiv pe doina Ce mi-e drag dealu să-l sui, pe care autorul o analizează din punct de vedere al rândurilor melodice, al finalei acestor rânduri, insistând asupra desenului melodic, al formei, prezentând și diferitele ei variante. În urma acestei minuțioase analize, cercetătorul
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
analizează din punct de vedere al rândurilor melodice, al finalei acestor rânduri, insistând asupra desenului melodic, al formei, prezentând și diferitele ei variante. În urma acestei minuțioase analize, cercetătorul își permite să stabilească constante și variabile în practica folclorică actuală a doinei. În capitolul referitor la tematica doinei, Vincent Rastädter se oprește asupra structurii formale a unor melodii ale genului, fără a neglija trecerea în revistă a formulelor introductive care în limba germană au o sonoritate aparte (în fünf Teile zerrissene Blättchen
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
rândurilor melodice, al finalei acestor rânduri, insistând asupra desenului melodic, al formei, prezentând și diferitele ei variante. În urma acestei minuțioase analize, cercetătorul își permite să stabilească constante și variabile în practica folclorică actuală a doinei. În capitolul referitor la tematica doinei, Vincent Rastädter se oprește asupra structurii formale a unor melodii ale genului, fără a neglija trecerea în revistă a formulelor introductive care în limba germană au o sonoritate aparte (în fünf Teile zerrissene Blättchen - Frunzuliță ruptă-n cinci sau Blättlein
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
genului, fără a neglija trecerea în revistă a formulelor introductive care în limba germană au o sonoritate aparte (în fünf Teile zerrissene Blättchen - Frunzuliță ruptă-n cinci sau Blättlein, Weizen, Roggen - Frunzuleană grâu secară etc.), schițarea atmosferei liric - literare a doinei și creionarea figurii haiducului în doina românească. Abordând desigur lapidar parametrul estetic, cercetătorul definește în linii mari sentimentul de dor subliniind funcția catarctică a speciei doinei. În acest sens, Vincent Rastädter avansează o interesantă ipoteză sociologică a apariției doinei ca
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
revistă a formulelor introductive care în limba germană au o sonoritate aparte (în fünf Teile zerrissene Blättchen - Frunzuliță ruptă-n cinci sau Blättlein, Weizen, Roggen - Frunzuleană grâu secară etc.), schițarea atmosferei liric - literare a doinei și creionarea figurii haiducului în doina românească. Abordând desigur lapidar parametrul estetic, cercetătorul definește în linii mari sentimentul de dor subliniind funcția catarctică a speciei doinei. În acest sens, Vincent Rastädter avansează o interesantă ipoteză sociologică a apariției doinei ca urmare a unei nevoi de hygienă
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
cinci sau Blättlein, Weizen, Roggen - Frunzuleană grâu secară etc.), schițarea atmosferei liric - literare a doinei și creionarea figurii haiducului în doina românească. Abordând desigur lapidar parametrul estetic, cercetătorul definește în linii mari sentimentul de dor subliniind funcția catarctică a speciei doinei. În acest sens, Vincent Rastädter avansează o interesantă ipoteză sociologică a apariției doinei ca urmare a unei nevoi de hygienă psihică (Geburt de Doina aus der Psychohygiene). Cel de-al patrulea capitol al lucrării se ocupă de categoria doinelor care
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
a doinei și creionarea figurii haiducului în doina românească. Abordând desigur lapidar parametrul estetic, cercetătorul definește în linii mari sentimentul de dor subliniind funcția catarctică a speciei doinei. În acest sens, Vincent Rastädter avansează o interesantă ipoteză sociologică a apariției doinei ca urmare a unei nevoi de hygienă psihică (Geburt de Doina aus der Psychohygiene). Cel de-al patrulea capitol al lucrării se ocupă de categoria doinelor care, schimbându-și funcția catarctică au luat formă spectaculară, intrând în repertoriul lăutarilor profesioniști
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
lapidar parametrul estetic, cercetătorul definește în linii mari sentimentul de dor subliniind funcția catarctică a speciei doinei. În acest sens, Vincent Rastädter avansează o interesantă ipoteză sociologică a apariției doinei ca urmare a unei nevoi de hygienă psihică (Geburt de Doina aus der Psychohygiene). Cel de-al patrulea capitol al lucrării se ocupă de categoria doinelor care, schimbându-și funcția catarctică au luat formă spectaculară, intrând în repertoriul lăutarilor profesioniști. În acest context, cercetătorul abordează tangențial și domeniul evoluției lăutăriei în
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
speciei doinei. În acest sens, Vincent Rastädter avansează o interesantă ipoteză sociologică a apariției doinei ca urmare a unei nevoi de hygienă psihică (Geburt de Doina aus der Psychohygiene). Cel de-al patrulea capitol al lucrării se ocupă de categoria doinelor care, schimbându-și funcția catarctică au luat formă spectaculară, intrând în repertoriul lăutarilor profesioniști. În acest context, cercetătorul abordează tangențial și domeniul evoluției lăutăriei în teritoriul românesc, instrumentele care puteau face parte dintr-un taraf de lăutari, și, evident, și
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]