1,538 matches
-
spre empireul Frumosului spiritualizat; mitologia sa cu tendințe eclectice convergente unifică transtemporal memoria antichității eline, sugestii din secolul al nouăsprezecelea (unele de sorginte germană) și nostalgii verticalizante ale altora. Poet al esențelor ființei, totodată înclinat spre ceremonial și solemnități, un Doinaș drapat în sacerdot al verbului-instaurator e, concomitent, un poet uvrier formulă de găsit la Mallarmé (în Erezii artistice), în care se încadrează și Valéry. Meditativ cu vizibile deschideri metafizice, pronunțându-se (repetat) pentru dicțiunea clară, el reactiva programatic imaginea creatorului
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
infra-realitate ascunsă care vrea să dea glas acelui încă-ne-rostit ce stă în orizontul oricărui discurs perfect articulat, ezitare hipersensibilă care pulsează timid sub structurile inflexibile ale unei logici sigure de sine" (Poezia ca erratum la proza lumii). Totdeauna, aspirația lui Doinaș (ajuns aproape la vârsta lui Goethe) a fost de a inculca "ritmului pur" și muzicii versului un destin, o atitudine existențială, voluptățile unui voyant: "Prezența Muzicii în Poezie nu sporește sensul, ci condițiile care fac ca sensul să apară în
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
care fac ca sensul să apară în deplina sa profunzime" (Muzica pleon al Poeziei). Rafinat trezorier de idei și imagini, voce decisă opunând spontaneiștilor, veleitarilor și celor rămași la exteriorități mărturii despre propriile-i înaintări ori trimițând la experiențele altora, Doinaș putea privi în final, de pe culme, ca artist realizat. UN SENTIMENTAL LUDIC GEO DUMITRESCU Sub pseudonimul Vladimir Ierunca, studentul Gheorghe Dumitrescu de la Facultatea de Litere din București, debuta în revista Cadran (1939, nr. 4) cu un Cântec. În următorii doi
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
acasă ("fii binevenit în viața mea"), patrupedul "nedespărțit" se situează "poate chiar undeva în mine". Devine așadar un factor de complementaritate. Din tendințele "antipoetice" ale liricii moderne analizate de William H. Rey în a sa Poesie der Antipoesie -, Ștefan Augustin Doinaș reținea în special ideea de "destrucție" a ordinii anterioare în vederea unei alte "sinteze"; poetul Aventurilor lirice, zice Doinaș, aspira la o reașezare a lucrurilor în consonanță cu timpul: "Antipoezia din poemele lui Geo Dumitrescu (prozaismul, sarcasmul, aglomerația verbală redundantă, banalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
factor de complementaritate. Din tendințele "antipoetice" ale liricii moderne analizate de William H. Rey în a sa Poesie der Antipoesie -, Ștefan Augustin Doinaș reținea în special ideea de "destrucție" a ordinii anterioare în vederea unei alte "sinteze"; poetul Aventurilor lirice, zice Doinaș, aspira la o reașezare a lucrurilor în consonanță cu timpul: "Antipoezia din poemele lui Geo Dumitrescu (prozaismul, sarcasmul, aglomerația verbală redundantă, banalitatea crasă, lipsa de formă, retorica sentimentală sau tezismul moral etc.) se află, în înțelesul dat de Rey acestui
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de Rey acestui termen, în elementele rezultate din pulverizarea unei tradiții poetice care acum sunt chemate să sugereze o altă construcție a poeticului" (Măștile adevărului poetic, 1992, p. 118). Avut-a Geo Dumitrescu modele? Trimiterile la Edgar Poe formulate de Doinaș (propunând asemănări între Corbul poesc și Câinele de lângă pod) sau la Jules Laforgue nu rezistă. În erotica atât de personală din Furtună în Marea Serenității pare să fi lăsat urme Ion Vinea (nominalizat într-un fragment Despre certitudini): persistă amintirea
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Cele 13 poeme duble ale Carolinei Ilica, unele antologice, aliaj de străvechi cânt exorcizor și de modernitate esențială, respirând spiritualitate și farmec, țin de cerul unei arte impecabile. LIVIU IOAN STOICIU EUL CA UNDUIRE PERPETUĂ Semnalat întâi de Ștefan Augustin Doinaș în Familia (unde în 1974 i se publicau cinci poeme), premiat la concursul Editurii "Albatros" din 1979, Liviu Ioan Stoiciu atrăgea atenția, anul următor, cu placheta La fanion; debut editorial relevant! Un "fanion" e un steguleț cu care la calea
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Tinerețe fără bătrânețe (1978); Spectacol (1979); Texte. Prefață de Mircea Iorgulescu (1980); Veșnica reîntoarcere (1982). Traduceri din Lev N. Tolstoi, Giambattista Marino, Mihail Lermontov, Johann Gottfried Herder, Gérard de Nerval, Andrei Belâi, Pierre Daix, Marcel Raymond, R.M. Albérès. ȘTEFAN AUGUSTIN DOINAȘ (Ștefan Popa) Născut în comuna Caporal Alexa (Arad) al 26 apr. 1922 -București, iunie 2002. Cartea Mareelor (1964); Omul cu compasul (1966); Seminția lui Laocoon (1967); Ipostaze (1968); Alter ego (1970); Ce mi s-a întâmplat cu două cuvinte (1972
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
are nici o vină (1991); Curățirea fântânii (1993); Rugăciuni pentru mama (1993); Văd și mărturisesc (1997); Acum și în veac (1997). GEORGE VULTURESCU Tireac, jud. Satu-Mare: 1 martie 1951. Debut în Familia (1973, nr. 1) cu o prezentare de Ștefan Augustin Doinaș; Frontiera dintre cuvinte (1988); Poeme din Ev-mediul odăii (1991); Orașul de sub varul pereților (1995); Tratat despre ochiul orb (1996); Gheara literei(1999); Nord și dincolo de Nord (2001); Stânci nupțiale(2003). Alte scrieri: Saeculum. Metafizică și poetică (1995); Cultură și literatură
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
ochiul orb (1996); Gheara literei(1999); Nord și dincolo de Nord (2001); Stânci nupțiale(2003). Alte scrieri: Saeculum. Metafizică și poetică (1995); Cultură și literatură în ținuturile Sătmarului. Dicționar 1700-2000 (2000). CUPRINS POEZIA UN UMANISM MAGIC 5 PORTRETE 27 ȘTEFAN AUGUSTIN DOINAȘ POEZIE GÂNDITOARE 29 UN SENTIMENTAL LUDIC GEO DUMITRESCU 40 NICHITA STĂNESCU UN GLADIATOR TANDRU 50 MARIN SORESCU: PRIVILEGIUL SPIRITULUI 72 MĂȘTILE LUI IOAN ALEXANDRU 83 CEZAR IVĂNESCU NELINIȘTI ȘI MITOLOGII 96 ANA BLANDIANATRANSPARENȚE ȘI MISTER 109 "IRONIA ONTOLOGICĂ" SAU DESPRE
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
oi prea iubi, / M-oi face mai bine, / Ca să scăp de tine, / Trestioară-n baltă / Subțire și-naltă. CUCUL: Oricum te-i preface, / Tot nu ți-oi da pace, / Că și eu m-oi face / Un mic ciobănaș / Din fluier doinaș, / Ș-oi căta prin baltă / O trestie naltă, / Și cât te-oi vedea / Pe loc te-oi tăia / Și-n tine-oi cânta / Și te-oi săruta. TURTURICA: Ba, cucule, ba, / Nu te-oi asculta, / Porumbacule, / Frumușelule, / Pestrișorule, / Drăgușorule, / Știu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
poeziei Editura Junimea Iași 2015 Cuprins Note de lectură 9 Cuvânt înainte 14 În loc de prefață 17 Experiențe poetice și valori în evoluția liricii contemporane 21 A. E. Baconsky 34 Nicolae Labiș 34 Mihai Beniuc 39 Eugen Jebeleanu 42 Ștefan Augustin Doinaș 46 Pe coordonatele spațiului și timpului românesc 59 Ion Brad 64 Ion Horea 66 Alexandru Andrițoiu 68 Horia Zilieru 71 Tiberiu Utan 73 Radu Cârneci 74 Gheorghe Pituț 76 George Alboiu 79 Dumitru M. Ion 82 Mihai Negulescu 87 I.
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și a lui Jebeleanu ca figuri proeminente ale perioadei. Același criteriu va funcționa și în selecția poeților avangardiști republicați, precum și în prezentarea cenaclului sibian din care desprindem ca figură importantă pentru poezia de atunci și de azi pe Șt. Aug. Doinaș. Perioada 1950-1960, în ciuda existenței și a unei poezii nerealizate în plan estetic, atât la prima generație: M. Beniuc, E. Jebeleanu, M. Banuș, V. Bârna, Cicerone Teodorescu, M. R. Paraschivescu, cât și la cele următoare: I. Horea, I. Brad, R. Mureșanu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Veacul de grație". Din "Cercul de la Sibiu" (denumire a cercului literar al Facultății de Litere, în timpul celui de-al doilea război mondial, când universitatea Regele Ferdinand I s-a refugiat la Sibiu), s-au detașat poeți de valoare ca A. Doinaș, I. Negoițescu, Ioanichie Olteanu, Radu Stanca, care vor cultiva în "Revista Cenaclului Literar"și apoi în volume, o poezie nostalgică, discretă, în formule alegorice, în parabole, romanțe, pasteluri și balade. Poezia lor rezistă prin timp ca un act de cultură
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
o formulă viabilă. Cercul de la Sibiu aduce exemple edificatoare în teritoriul poeziei; de la poza din "Corydon" a lui Radu Stanca 2, la care balada se fixează pe o armătură tradițională, dar paradoxală la Ioanichie Olteanu 3 și la Ștefan Augustin Doinaș, care liricizează balada într-o atmosferă cu misterios medieval, unde își face loc drama celui care a văzut idei3. Ștefan Augustin Doinaș "Cartea mareelor", E. P. L.,1964; Omul cu compasul", E. P. L.,1964; "Seminția lui Laokoon", Editura Tineretului,1967; "Ipostaze
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
care balada se fixează pe o armătură tradițională, dar paradoxală la Ioanichie Olteanu 3 și la Ștefan Augustin Doinaș, care liricizează balada într-o atmosferă cu misterios medieval, unde își face loc drama celui care a văzut idei3. Ștefan Augustin Doinaș "Cartea mareelor", E. P. L.,1964; Omul cu compasul", E. P. L.,1964; "Seminția lui Laokoon", Editura Tineretului,1967; "Ipostaze", Editura Tineretului, 1968; "Lampa lui Diogene", Eminescu, 1970; Ce mi s-a întâmplat cu două cuvinte", Cartea Românească, 1972; "Versuri", Eminescu, 1972
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
E. P. L.,1964; "Seminția lui Laokoon", Editura Tineretului,1967; "Ipostaze", Editura Tineretului, 1968; "Lampa lui Diogene", Eminescu, 1970; Ce mi s-a întâmplat cu două cuvinte", Cartea Românească, 1972; "Versuri", Eminescu, 1972; "Cele mai frumoase poezii", Albatros, 1973. Ștefan Augustin Doinaș se manifestă ca un poet remarcabil prin baladele scrise în perioada sibiană a "cercului literar" și republicate în volumul "Omul cu compasul", după ce editase "Cartea mareelor" 1964. Critica a remarcat observația subtilă, viziunea plastică, relatarea ca abordare a unei problematici
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
problematici foarte apropiate de realitate în volumul citat. Căzută în desuetudine sub asaltul mișcării moderniste, balada redevine o specie productivă în poezia românească în deceniul al V-lea prin cei mai talentați constituenți ai cercului literar: Radu Stanca, Șt. Aug. Doinaș, Ioanichie Olteanu. Fiecare din aceștia o reactualizează în felul său: Stanca prin procedee specifice artei teatrale, Olteanu printr-un epos de sursă folclorică, Doinaș printr-o perfecțiune formală îndatorată marelui clasicism trecut prin Mallarmé, prin parnasianism, prin Ion Barbu, modernizat
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
deceniul al V-lea prin cei mai talentați constituenți ai cercului literar: Radu Stanca, Șt. Aug. Doinaș, Ioanichie Olteanu. Fiecare din aceștia o reactualizează în felul său: Stanca prin procedee specifice artei teatrale, Olteanu printr-un epos de sursă folclorică, Doinaș printr-o perfecțiune formală îndatorată marelui clasicism trecut prin Mallarmé, prin parnasianism, prin Ion Barbu, modernizat și prin Rilke. Universul baladelor lui Doinaș amintește de cel al Greciei elenistice, cu o vegetație mediteraneană dimensionată fantastic, cosmicizată, cizelată până la filigran de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
reactualizează în felul său: Stanca prin procedee specifice artei teatrale, Olteanu printr-un epos de sursă folclorică, Doinaș printr-o perfecțiune formală îndatorată marelui clasicism trecut prin Mallarmé, prin parnasianism, prin Ion Barbu, modernizat și prin Rilke. Universul baladelor lui Doinaș amintește de cel al Greciei elenistice, cu o vegetație mediteraneană dimensionată fantastic, cosmicizată, cizelată până la filigran de un meșteșugar însetat de "forme perfecte". Baladele lui sunt meditații, elegii, poeme ale iubirii. Barbizând, Doinaș caută misterele eleusine: "unde-s țărmurile... Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
modernizat și prin Rilke. Universul baladelor lui Doinaș amintește de cel al Greciei elenistice, cu o vegetație mediteraneană dimensionată fantastic, cosmicizată, cizelată până la filigran de un meșteșugar însetat de "forme perfecte". Baladele lui sunt meditații, elegii, poeme ale iubirii. Barbizând, Doinaș caută misterele eleusine: "unde-s țărmurile... Nu-s/ Doar azurul jos și sus/ datină pe valuri crețe/ tulburată frumusețe,/ ani de fum, bani de foc/ osie de vis a lumii/ ei în lingușirea spumei/ ard rotindu-se pe loc." ("Marea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
realiza cunoașterea tainei nunții în moarte, înfășurat de apele mării înspumegate: Apoi sări în marea spumegată/ îmbrățișând-o îi cuprinse gura/ o frunză vânătă și înghețată." Modul clasic nu exclude abordarea unor motive și exprimarea unei sensibilități de substanță romantică. Doinaș se identifică cu eroii cântați, adoptă bunăoară, ipostaza lui Alexandru "refuzând apa", a voievodului, a cavalerului, a prințului din Levant care "a văzut idei". Peisajul fizic și spiritual variază; universul realizat în imagini expresioniste dă sentimentul sfârșitului în "Alexandru refuzând
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
este verzui, pomii sunt lunateci" etc. Printr-o asemenea particularitate, într-o perioadă de sufocare a lirismului în cătușele politicului, baladele au fost candele aprinse ale poeziei adevărate care emiteau lumini și umbre, transmițând misterul inefabilului poetic. Depășind perioada baladelor, Doinaș se apropie tot mai mult, ca structură poetică, de Al. Philippide și G. Călinescu, nu numai în sensul organizării și elaborării poeziei, ci și în conceperea actului poetic ca fenomen de cultură. Apar jocuri de cuvinte: "Cadavrul pelerin/ plutea deasupra
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
limitelor", "Paralele lirice", "Poeme", "Piscul sau descrierea poeziei", "Impresii din copilărie", titluri care confirmă înmănuncherea poeziilor în cadrul unui comentariu filozofic, a unei confesiuni ușor elegiace, sau simpla demonstrație distantă și rece. Critica a semnalat elementul pictural existent în poezia lui Doinaș; Eugen Simion demonstrează monumentalul dezvăluit de poezie: "Simțul grandiosului ordonat și o vocație a statuarului"2. În ciclul "Piscul sau descrierea poeziei", poemul " Cuvintele" desemnează calități importante, vaste ale sunetului: "Dumnezeul sunetului", "despre o fisură a vocalelor" sunt fragmente care
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
împlinit e trăit intens: "Ah! Unde-i timpul cald când orice gest/ era îmbrățișare sau ofensă!/ Azi soarele minunilor s-a stins./ Iar armonia muzicii de sfere/ cu strune rupte tinde-n necuprins/ o plasă uriașă de tăcere". Ștefan Aug. Doinaș poetizează frecvent motive ce țin de universul clasic, setea de echilibru și dezvăluirea livrescă a unei întregi Helade mitice: Venus, Achile, Apollo, Orfeu, Demetrios, Pan, precum și întâmplări intrate în mitologie. Într-un poem, "Eu și vechii greci, cheamă modele și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]