1,677 matches
-
de Învățare trebuie să se bazeze În primul rând pe codurile de referință (cum ar fi conceptele de bază, ideile și teoriile fundamentale) și pe codurile de interpretare (precum criteriile, principiile) astfel Încât elevul să dobândească acele mijloacele necesare pentru dominarea, selecționarea și sistematizarea masei informaționale, din ce În ce mai vaste, pe care o percepe și o analizează. Vom enumera selectiv și alte caracteristici ale acestui tip de educație, astfel că În actul educativ trebuie să se renunțe la magistrocentrism, să se mențină un
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Natalia Alina COPĂCEL () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93101]
-
Profesorul vine cu responsabilitatea morală, evidențiată de faptul că actul pedagogic este unul de natură existențială, dar și etică. În actul educațional se află mereu două persoane, diferite de vârstă, experiență, realizare. Raportul de Învățare este inevitabil, precum și unul de dominare, de subordonare, de dirijare și ascultare. Acest unghi larg de includere a responsabilității morale este și mai mult dimensionat de atotcuprinzătoarea acțiune de comunicare. Relațiile interindividuale sunt Înțelese ca rezultat al comunicării efective și eficiente. Relațiile umane devenind fundament al
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Lidia Carmen LĂMĂTIC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93103]
-
cea mai directă, sau cât Cetatea totală de Constantin Dumitrescu, și ea foarte puțin cunoscută la noi, care explică acest fenomen. Doi observatori lucizi din zona noastră. Interesele acestei noi clase conducătoare românești sunt indisolubil legate de politica expansionistă de dominare a Rusiei. Moscova, centrul de interes negativ al Europei, rămâne steaua sa polară. Fiindcă o adevărată transformare socială în România (inclusiv în Moldova) ar duce la pierderea tuturor pozițiilor sale politice, economice și culturale dominante. De unde și tendințele filoruse constante
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
societăților contemporane pătrunzând în toate aspectele. Astăzi, standardele universale, înlocuiesc unitatea particulară, specifică a unităților teritoriale mici. Mișcările de americanizare sau occidentalizare sunt văzute ca fiind negative, în special în societățile unde standardizarea și uniformizarea apare alături de o tendință de dominare unică. Acestea implică standardizarea atât a culturii materiale cât și a celei non-materiale: anumite rețele de hoteluri, piețe de desfacere, aeroporturi internaționale sau folosirea unei anumite limbi universal cunoscute precum engleza. În contextul analizei globalizării se iau în vedere și
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
luate cu scopul de a-și păstra o influență sporită. Din punctul de vedere al moștenirii poporului rus, aceștia au fost urmași unor mari imperii ĂImperiul Țarist și Uniunea Sovietică sau Imperiul cel Rău) care și-au fundamentat puterea pe dominarea politică și economică asupra națiunilor din vecinătatea lor. Acest trecut de mare dominator, nu este uitat când vine vorba de a analiza o poziție viitoare a poporului rus în cadrul relațiilor internaționale. Așadar reafirmarea puterii ruse a iscat multe temeri pe
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
frustrărilor sexuale. * Pulsiune distrugerii este una dintre coordonatele pulsiunii morții, Înrudită cu pulsiunea de agresivitate, exprimând orientarea pulsiunii morții spre exterior. Structura acestei pulsiuni este bipolară: distrugerea eterogenă și autodistrucția. * Pulsiunea de ascendență (de stîpânire, de autoritateă are drept scop dominarea obiectului respectiv, nefiind o pulsiune sexuală. Ea sta la baza cruzimii infantile. * Pulsiunea de autoconservare. In contextul opoziției Între pulsiunile sexuale și pulsiunile Eului, toate pulsiunile organice intrapsihice sunt cuprinse În doi termeni: foamea și/sau iubirea. Pulsiunile sexuale se
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
destinate să dea acestei organizații o întreită capacitate de rezistență în fața amenințării hitleriste ca și a intensificării revizionismului horthyst . “ Reorganizarea Micii Înțelegeri la 16 februarie 1933, marca încă o dată, hotărârea de a acționa împotriva oricăror încercări, indiferent de proveniența, de dominare, disociere sau de provocări menite să amenințe pacea, suveranitatea și independența sau să nege principiul egalitații în drepturi a tuturor popoarelor mari sau mici.” Capitolul II cuprinde referiri la atitudinea României și a partenerilor ei din Mica Înțelegere în ceea ce privește Directoratul
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
A studiat succesiunea faunei pe baza studiului geologic al straturilor de sedimente conținătoare de fosile, cu observații despre succesiunea faunei în roca din bazinul parizian; * studiile sale au folosit la întocmirea hărții geologice a Angliei; * A afirmat existența perioadei de dominare a reptilelor gigantice, pe baza studiului unei mici fosile zburătoare Ptero-Dactyle din clasa Pterosaurs, precum și a fosilei Mosaurus; * principiul corelației dintre paleontologie și geologie, fapt care a jucat un rol pozitiv în științe. În 1798, Cuvier susține că studierea unui
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
afli și timpul în care trăiești". Până la urmă, printr-un paradox doar aparent, destin înseamnă, pentru om, "să alegi liber situația pentru care ai fost ales". Abia în ultimii ani ai secolului XX, gândirea filosofică românească s-a emancipat de dominarea ideii de noroc ca entitate primordial colectivă și a început să se conceptualizeze destinul individual. Tardiva despărțire de "colectiv" însă rămâne simptomatică pentru măsurarea duratei destul de întinse în care cultura românească a rămas în strânsă legătură cu folclorul, chiar dacă această
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
s-au servit de această ideologie doar pentru a-și menține identitatea etnică, sub ocrotirea celei religioase (afirmate programatic doar față de puterile creștine, preponderent catolice, interesate să reziste militar otomanilor), susținând-o implicit și pe cea statală (în fața tendinței de dominare manifestate tocmai de forțe creștine catolice). "Visul" preluat de domnitorii români a fost, de fapt, contextualizat extrem de realist − cu o oarecare tendință de sublimare la Șerban Cantacuzino, într-un moment istoric deja discutat de bibliografia de specialitate (Pippidi 315-57). Preluarea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
tinere erau formațiunile lor statale. În plus, au realizat un calcul atent, ținând cont de mersul istoriei regionale și de propriul rol, care putea deveni determinant în spațiul geo-politic post-bizantin, cunoscând totodată și tendințele puterilor vecine de acaparare sau de dominare a teritoriilor lor. Domnii medievali au preferat un statut impropriu de "satelit", alegând singuri ca centru de putere Constantinopolul primului împărat creștin (subliniez argumentul), din motive strategice, sub ceea ce au considerat a fi scutul credinței ortodoxe; în acest fel, au
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
un gen de unitate funcțională. b) interpretare creativă, asociaă cu mirarea, dar și cu un gen de cooperare simpatetică cu obiectul. În interpretarea creativă rezonează sentimentele și atitudinea cognitivă, dar lipsește atitudinea critică. c)imaginația constructivă, asociată cu atitudinea de dominare asupra materiei - persoana combină, articulează, critică. ( T., Bartlett, 1928, pp. 75-78) Alex Osborn grupează formele imaginației: 1. imaginația necontrolabilă, care este necreativă, conține forme patologice halucinație, complexe de inferioritate), delirul, coșmarul, visul, reveria. 2. imaginea mintală - care tinde spre formele
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
listele anterioare care au un caracter orientativ. Trăsături negative de personalitate Indivizii creativi se pare că prezintă câteva trăsături dezagreabile specifice (Davis, 1983, p.79-80): 1.Tendința de a nu se supune autorităților. 2.Indiferența la convențiile obișnuite. 3. Respinge dominarea de către alții. 4. Nemulțumit de faptul că ceilalți nu țin ritmul cu el. 5. Este posibil sa nu respecte un program strict 6. Rebel, certăreț, sarcastic. 7. Nu este interesat de detalii. 8. Capricios 9. Emotiv, rezervat, necomunicativ. 10.Distrat
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
care pot vorbi despre munca lor, despre dificultăți și satisfacții. Vizitarea expozițiilor, muzeelor, excursiile lărgesc orizontul, câmpul fanteziei copiilor și sunt surse de inepuizabile întrebări. “Mijloacele audio-vizuale vor avea dublu impact asupra creativității: pe de o parte, transformând relația de dominare între profesor și elevi și deci evitând sufocarea creativității, iar pe de altă parte, dezvoltând creativitatea când se va ști mai bine să se utilizeze aceste mijloace, fie singuri, fie în unitate cu metode pedagogice adecvate și când se vor
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
trăiește, operele sale nu-s decât o colecție de eșecuri. Dar, dacă aceste eșecuri păstrează toate aceeași rezonanță, creatorul a știut să repete imaginea propriei sale condiții, a știut să dea glas secretului steril pe care-l deține. Efortul de dominare este, într-un asemenea caz, considerabil. Dar inteligența omenească poate să facă față la mult mai mult. Ea va demonstra numai aspectul voluntar al creației. Am arătat în altă parte că voința omenească nu are alt scop decât acela de
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
atât cu personalitățile membrilor care le compun, cu relațiile lor interindividuale dar și cu unele fenomene sociale extragrupale. Relațiile din cadrul grupurilor mici stabilite în funcție de sarcinile lor, se pot manifesta sub diferite forme: relația de comunicare, relația sociometrică și relația de dominare. [2] Menținerea unității echipei sportive, presupune în afara îndeplinirii anumitor condiții și existența unor mecanisme de apărare împotriva diferiților factori dizolvanți. Mecanismul cel mai important este coeziunea echipei. Coeziunea echipei sportive este un fenomen colectiv, un produs supra-individual generat de echipă
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
dictaturii proletariatului”. într-adevăr, PCUS este un partid-stat*, o organizație privată care a pus mâna nu doar pe monopolul deciziei politice, ci și pe aparatul de stat, excluzând toate celelalte forțe politice. în voința sa de control și de totală dominare a societății, PCUS și-a însușit și monopolul proprietății bogățiilor existente și al distribuției bunurilor materiale. în sfârșit, el dispune de monopolul creării și difuzării ideilor și culturii. Concentrează toate puterile și funcționează potrivit principiului centralismului democratic, adică al unei
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
politice au niște moduri de funcționare identice. Nu dețin exclusivitatea mijloacelor coercitive, statele comuniste dispunând de forțe regulate de poliție, însărcinate cu menținerea ordinii cotidiene și a luptei împotriva criminalității obișnuite. Dar ele constituie un element central al sistemului de dominare, considerându-se „scutul și sabia partidului” și nefiind controlate decât de grupul conducător* comunist. Sunt subordonate și, totodată, performere ale sistemului politic. Colaboratorii lor sunt obligați în principiu să respecte legile, dar, în practică, dau întotdeauna prioritate intereselor partidului. Dat
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
una dintre cele două afirmații este un contra-adevăr, deși este un contra-adevăr existent”, el vrea să arate de ce, din punctul său de vedere, credința religioasă se fundamentează pe o minciună și de ce există această minciună, ce nevoie anume satisface. Cum dominarea mediului natural progresează concomitent cu apariția diviziunii între sexe, între intelectuali și meșteșugari și între meserii, aceasta le dă oamenilor sentimentul că sunt depășiți și că nu stăpânesc mecanismele economiei de schimb. De aici, producerea de către om a unei imagini
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
universal valabile nu a fost niciodată mai actual ca în această epocă, în care statele liberale dezbat serios măsura în care ar trebui să tolereze existența unor comunități politice fondate pe alte principii 5. Plăcerea pe care ne-o provoacă dominarea altora, chiar și pagubele pe care le provocăm, contribuie la explicarea multor încălcări ale drepturilor omului care desfigurează atât de mult peisajul internațional. Unul dintre motivele pentru care suveranitatea este atacată și sunt căutate rațiuni politice, legale și morale pentru
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
cuprinde orice stabilește și menține controlul omului asupra omului. Deci puterea acoperă toate relațiile sociale care servesc acestui scop, de la violența fizică până la cele mai subtile legături psihologice prin care o minte o controlează pe cealaltă. Puterea se referă la dominarea omului de către om atunci când este disciplinată de scopuri morale și controlată de garanții constituționale, ca în democrațiile occidentale, dar și când avem de-a face cu forța nedomesticită și barbară care-și găsește legea doar în putere și singura justificare
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și în viitor. Situația este totuși diferită când avem de-a face nu cu aranjamente sociale și instituții create de om, ci cu instinctele bio-psihologice elementare din care este creată la rândul ei societatea. Instinctele de viață, de reproducere și dominare le sunt comune tuturor oamenilor 14. Puterea lor relativă depinde de condițiile sociale care pot favoriza un instinct și tind să-l reprime pe altul sau pot limita aprobarea socială pentru anumite manifestări ale impulsurilor, în timp ce le încurajează pe altele
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
un accident istoric trebuie derivat din natura politicii interne. Esența politicii internaționale este similară cu cea a politicii interne. Ambele sunt lupte pentru putere, modificate doar de diferitele condiții în care se desfășoară în sferele internă și internațională. Tendința de dominare - în particular - este o componentă a tuturor formelor de asociere umană, de la familie, trecând prin frății și asociații profesionale, organizații politice locale, până la stat. La nivel familial, conflictul tipic dintre soacră și noră este, în esența sa, o luptă pentru
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a unei societăți al cărei scop este de a păstra aspirațiile către putere ale membrilor săi în limite acceptabile din punct de vedere social este, în sine, într-o anumită măsură, rezultatul forțelor sociale care se luptă între ele pentru dominarea societății prin influența lor asupra, să zicem, legislației sau asupra deciziilor tribunalelor. Viața socială este alcătuită în mod copleșitor din reacții continue, devenite în mare măsură automate, la presiunile pe care societatea le exercită asupra membrilor săi prin regulile ei
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
în mod fatal, dar chiar a distrus restricțiile care ne-au parvenit din alte timpuri și a alimentat aspirațiile de putere ale națiunilor cu o conștiință curată și o fervoare mesianică. A inspirat națiunilor o sete și o forță de dominare universale necunoscute naționalismului secolului al XIX-lea. Naționalismul caracteristic sfârșitului de secol XX diferă în mod esențial de ceea ce este în mod tradițional cunoscut sub acest nume și care a culminat cu mișcările naționale și crearea statului-națiune în secolul al
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]