5,649 matches
-
COSTIN, Nicolae (1660-1712), cronicar și traducător. Al doilea dintre fiii cronicarului Miron Costin, C. a învățat la Școala iezuită și, probabil, la Școala Domnească din Iași, apoi la Lemberg. Cunoștea perfect limbile latină, slavonă și polonă, mai puțin greaca și, poate, franceza și italiana. Implicat, ca și Velicico Costin, unchiul său, în complotul din 1691 împotriva domnitorului Constantin Cantemir, este închis împreună cu frații săi
COSTIN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286445_a_287774]
-
cu boierii Stroici, și Ioan Crimca - cu ascendenți în stirpea Ciolpăneștilor. Diac în prima tinerețe, intră, apoi, în cinul monahal. Se crede că petrece perioada de noviciat la Putna; revine însă la Suceava unde, din martie 1599, slujește la biserica domnească din cetate. În iunie 1600, e ridicat la treapta de episcop, și păstorește până în septembrie la Rădăuți (cât ține efemera guvernare în Moldova a lui Mihai Viteazul). După întoarcerea lui Ieremia Movilă din Polonia, cedează eparhia și se retrage pe
CRIMCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286493_a_287822]
-
lui Vasile Lupu, C. se întoarce în Moldova împreună cu frații săi. Sunt atestate documentar demersurile lui diplomatice, moldo-polone, în slujba acestui domnitor. Prin căsătoria cu Ileana Movilă C. își întărește privilegiile feudale rămase de la tatăl său. Ca dregător în Divanul Domnesc, urcă treptat în rang, după 1660, de la pârcălab de Hotin la mare comis, mare vornic al Țării de Sus și mare vornic al Țării de Jos până la mare logofăt. Paralel, a susținut diplomatic cauza Moldovei în solii dificile cu turcii
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
patrulea dintre cei opt copii ai Zoiței (n. Langa) și ai lui Dimitrie Vasiliu, comerciant. Prin tată, B. se trăgea dintr-o veche familie boierească (Mustea), atestată pe vremea lui Ștefan cel Mare. Urmează primele patru clase gimnaziale la Școala Domnească din orașul natal, apoi - începând din 1894 - este înscris la Gimnaziul „Principele Ferdinand”. Încheie studiile liceale în 1903, după ce trecuse prin Liceul Militar din Iași și prin cel din Bacău. Are, printre profesori, pe G. Ibrăileanu (română, clasa a V-
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
N. Filimon), Dascăli greci și dascăli români, „nebuni” ca Manea, Sgabercea și „prințul” Zamfir, cu gâlceava lor bufonă (și ironică), „cuconași” iuți la mânie, „arțăgoși și tulburători”, zavergii de la 1821. Tablouri de epocă: ciumă, tâlhării, „ziafeturi” și țara în jaf domnesc, fanariot (Din vremea lui Caragea), eșecul Eteriei și uciderea „domnului Tudor” (Din timpul zaverei), trecerea din ghearele fanarioților „sub cizma moscalilor”, „nacealnici și pazarnici” (Bârzof), realități de altădată, cu culoarea lor (Bucureștiul vechi, Școala acum 50 de ani, Un bal
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
filoane care țin de legendă și de mit. Punctul de plecare îl constituie un eres consemnat de Al. Vlahuță în România pitorească, derivat din motivul folcloric prezent în „Soarele și Luna”. Autorul plasează acțiunea basmului său dramatic la o Curte domnească, într-un timp indefinit. Asemenea Craiului de Rouă din eres, Alean, fiul Doamnei Luna, rod al unei iubiri neîngăduite, este condamnat să ispășească păcatul părinților săi printr-o existență nocturnă. Chemarea lui la tron, de cei care nu-i știau
BARSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285656_a_286985]
-
mai multe ediții. În anexa gramaticii, B. adaugă o Culegere de anecdote, fabule și „istoricele”, traduceri de proverbe, idiotisme și texte literare românești. Pentru necesitățile învățământului teologic, a redactat alte trei manuale, tipărite la Viena, în 1865. La deschiderea mormintelor domnești de la Putna, în 1856, el glorifică într-o scurtă descriere, în limba germană, viața lui Ștefan cel Mare. Ierarh cu merite culturale și înzestrare poetică, B. și-a ales, ca poet, pseudonimul Teoctist Șoimul. Repere bibliografice: Ion Nistor, Istoria Bisericii
BLAJEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285756_a_287085]
-
BOGDAN-PITEȘTI, Alexandru (13.VII.1871, Pitești - 10.III.1922, București), publicist. Lăsa să se creadă că s-ar trage din neamul domnesc al Bogdăneștilor. Însă tatăl, Constantin Bogdan, era, se pare, un refugiat aromân din Ianina, ajuns, la Pitești, primar și deputat. Dintr-o familie boierească provenea, totuși, mama, Domnica, născută Balotă. Este dat la școală în Pitești, dar nu termină aici
BOGDAN-PITESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285789_a_287118]
-
Chiar domnitorul Vlad Țepeș Îl striga astfel În toiul luptei, pentru a-l trimite unde era mai greu. Toți Îl strigau așa, pentru că numele lui adevărat nu era cunoscut de nimeni. Orfan Încă din pruncie, Mândricel fusese crescut la curțile domnești, ca un copil de pripas ce era. Domnii Țării Românești se schimbaseră, dar el a rămas la curte. Anii trecuseră astfel și, o dată cu ei, crescuse și Mândricel. Acum devenise un flăcău În lege, voinic și mândru la privit, Încât numele
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
vecinica stăpânire a acelor moșii. Și, spre întărirea celor de mai sus, aducem credința Noastră și a fiului Nostru Bogdan Dragoș Voievoda și a credincios boiarului Nostru Sas de pe Bistra și ai tuturor celorlalți boieri ai Domniei Mele. Dat în domnescul Nostru scaun al Arieșului la anul de la zidirea lumii 6865 aprilie în 3, iar de la Cristos una mie trei sute șasezeci și cinci, care spre întocmai urmare și lucrare se întărește și cu a Noastră domnească iscălitură și pecete. S-au
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-am ca, pîn'la vrâsta legiuită, epitrop fiului nostru dulce Bogdan-Dragos Voievoda să fie credincios boieriul nostru Mihnea Sânger Batman. Privi-s-or cărțile sale ca ieșite de sub a noastră mână și întărite de A NOASTRĂ credință. Moșiile și ocnele domnești vor fi ocârmuite de preaînalțata, noastră Doamnă - însă moșia Breuții, cu marginile între apa Sucevei și Siretului, dăruim-o Mănăstirei dintr-un Lemn, dreaptă și neatinsă ocină a ei să fie spre pomenirea sufletului nostru și a sufletelor adormiților întru
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nostru și a sufletelor adormiților întru Dumnezeu strămoși. Și spre întărirea acestora aducem credința noastră și Doamnei noastre și a fiului Bogdan-Dragoș Voievoda și a credincios boiariului nostru Mihnea Sânger Hatman și ai tuturor celorlalți boieri ai Domniei. Dat în domnescul scaun al Sucevei, la anul de la zidirea lumei 5...... în luna... IUGA Iar data o va pune suflarea mea din urmă, Căci moartea-i scriitoriul al zilei și al lunei Când viețile se sting. (boierii iscălesc) ROMAN BODEI Preaînălțate Doamne
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
dușmănesc. De ce nu-s vraci cu carte, că multe v-aș [mai] spune Ce mintea omenească n-a mai putut gândi - Dar astfel, făr'de carte, abia iscălitura Știindu-mi eu a pune cu sufletu -mpreună Pe-a voastre cărți domnești... toți m-ar numi aicea Moșneag cu pleavă-n creieri, cu gura minciunoasă. IUGA Boierii mei, iertare vă cer acum la toți... De-am vorbit rău cu gândul meu propriu despre voi, De-am jinduit vrodată norocul a cuiva, De
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
MESTEACĂN] Ce-i stăpîne? [ROMAN] Să te pui astă noapte Să stai de strajă bine, l-acea portiță mică Ce numai tu o știi... lui Cătălin din Galu să-i spui [să] vie-aicea Și straja să o ție în curțile domnești... M-auzi?... Nimic din aste să nu le știe nime, Veghează zi și noapte - noapte și zi veghează, N-ai auzit nimica și n-ai văzut nimic! Vezi tu pecetea asta-n mânerul spadei mele? A ei încrețiture în cap
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
trăsură de condei, A mînei acesteia (îl apucă de mînă) putea să fie-n locu-mi! Pe-un negru muc de pană fu așezat norocu-mi Și-un vârf așa subțire, să-l scoți din piatră seacă. Vrei bani? Ia din cămara domnească câți vrei. Pleacă. Mărite Iuga, unul puternic de condei Pin mîna-mi de aramă va trece mai întăi. Și eu știu scrie, Doamne, știu slovele să-nnod, Frumos să scriu un nume: pe Mihnea Voievod. {EminescuOpVIII 137} Dar cine-i Mihnea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
î]l iertasem, dragă Doamne, și ca mâne l-aș fi văzut la Curte. [VISTIERUL] Era unul din vrăjmașii cei mai mari ai M[ăriei] Tale și poate că o slugă credincioasă să fi fost mai prevăzătoare decât nestatornicia voastră domnească. [LĂPUȘNEANU] Bine... Dar auzeam, vistere, că tu ai pus ochi pe nevasta lui? [VISTIERUL] Ochi?... Așa * n-ar prinde. După cum o ia cineva. Unii ar lua-o a nume de rău, alții ar lua-o prea cu temei... Eu am
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
la acel mort? Nevrednică fiind chiar de-a-l atinge Pe acest blând și dulce, pe-acest sfânt... O, sfinte... Tu, ce-n viața ta ținuși cuvânt, Tu, un viteaz, bărbat făr' de pereche. Am în mâna mea o carte, chiar domnească... de iertare, Ți-o arunc în față... lume, fără cuget și mustrare. O vedeți-l cum stă.................., parcă râde Acest demon fără frică, aceost tiran, acest gâde. [*** *** ***] îngeri cerești, De ai copii, îndură-te de mine! Cum vrei să-i
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mânjită de rușine, Mai mult... și dreptate-ți face... altul nu... unul ca mine. Mai mult... pentru al tău nume, pentru-ai tăi e un noroc Cumcă nu unul ca tine șade azi în acest loc... 2282 (își aruncă mantia domnească peste coșciug ) Ei, aprod... vin' mai aproape... mai aproape... adu flori... Le aruncă, o movilă, peste manta-mi... Uneori, Când al morții rece spirit trece-n juru-mi în tăcere... Flori mă-ncîntă, flori fac ochilor plăcere, Aduceți din dafin verde ramuri
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
HILARIU - POPA agentul lui Mihai MIRON-ȘTEFAN fiul lui Toma Nour MAGDALINA-ADINA țiitoarea lui leremia Vodă MIRA fiica lui Ieremia Vodă IEREMIA VODĂ MOVILĂ Domnul Moldovei ZAMOISKI mare cancelar al Poloniei BOIERI de la Curtea Moldovei Acțiunea se p etrece la Curtea domnească a Moldovei, în toamna anului 1600] [PROLOG] MIHAI (singur în pădure) Visam... pe trei morminte creșteam ca un stejar... Toma Nour. Ideile după cari îmblă Vulturul Romei ce-a smuls inima din Roma murindă 2257 Vultur ce-nota în giurul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
planurile. Marcu, fiu de Domn, singur urmărește ideea d-a se preface înamorat de Anna, pentru ca să poată stinge sufletul acestei fiară, cu toate că este înamorat nebun de îngerul gîndirei, d-acea umbră lunatecă. Urmărind lunateca, el vede că intră în Curtea Domnească. II. SCENE 2254 [MIRON-ȘTEFAN] Ce face Mira? [UN GLAS] Bine, te-așteaptă; te duci curând după ea? 2 2254 MIRA, PINT[E]A [MIRA] Fugi, Pinte, căci Moldova arde-n urmele lor. {EminescuOpVIII 250} 3 2255 RĂZVAN Nu sunt eu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
umbra soțului ei ucis, hotărî să se puie la o cale cu Lachanas, 139 {EminescuOpXIV 140} încheie cu el în anul 1278 un tratat formal de prietenie și de căsătorie, deschise porcarului biruitor porțile capitalei și împărți cu el scaunul domnesc și patul conjugal. Fără nici o îndoială inițiativa unei asemenea relații a pornit de la Maria și Lachanas se zbătea la început contra ideei de-a câștiga pe calea tratativelor și a învoielii, ceea ce izbândise prin spada și puterea sa, de aceea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
schimbări de Domn, iar acestea toate exercitau o reacțiune stricăcioasă asupra existenței statului, a consolidării liniștei si a bunei orânduieli dinlăuntru, precum și asupra caracterului poporului. O astfel de soartă avu și Dan II, care fu răsturnat prin ucidere din scaunul domnesc și înlocuit prin fratele și urmașul său vrednic de mirare, căci acest din urmă, fiu asemenea legitim al unui Radu-Vodă, dinast îndreptățit la domnie, dar care n-a ajuns să stea în scaun, s-au arătat capabil nu numai a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și preste orasul Silistria". Daca răposă egumenul Nicodim, stătu în locu-i proistos mănăstirii ieromonahul Agathon. Mircea iar se dovedi darnic, căci descărcă toate moșiile ce i se cădeau mănăstirii Tismana de orice dare, prestație sau sarcină cătră visterie și Curtea domnească, descărcare ce se cuvenea esclusiv numai acestei mănăstiri ca proprietară adevărată a acelor bunuri. Principele sârbilor, Ștefan, reînnoi în anul 1407 dania făcută deja de tată-său, Lazăr, a bunurilor aflătoare în Serbia și, fiindcă aceste erau pustiite și fără
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
căreia-i rândui mijloace de subsistență și de ce-i trebuia cu de prisos. În anul 1399 el iertă moșiei Polcăuții toate îndatoririle de bir și sarcini cătră domnie, precum și datoria de-a pescui trei zile pe an moruni pentru masa domnească, fiind această moșie a mănăstirii Strugalea cu hramul Maicei Domnului; și tot mănăstirii aceștia Vodă-i rândui 15 chible de grâu și două buți cu vin, să aibă a le lua în tot anul de la Curtea domnească. Au așezat ca
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
moruni pentru masa domnească, fiind această moșie a mănăstirii Strugalea cu hramul Maicei Domnului; și tot mănăstirii aceștia Vodă-i rândui 15 chible de grâu și două buți cu vin, să aibă a le lua în tot anul de la Curtea domnească. Au așezat ca nimeni să nu se potrivească a clăti sau schimba aceasta nici în zilele lui, nici în ale fiului său Mihail, drept care pe hrisovul domnesc sânt iscăliți ca martori miniștrii săi ca cei mai de samă boieri de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]