2,129 matches
-
a fratelui acestuia, Velicico, ambii de orientare politică filopolonă. La moartea lui Constantin Cantemir (1693), C. are abilitatea de a prelua domnia, dar n-o poate păstra decât puține săptămâni. După eșec, revine la Constantinopol. În 1699, se căsătorește cu domnița Casandra, fiica lui Șerban Cantacuzino, care domnise în Țara Românească. Au avut șase copii: Maria, Smaragda, Matei, Constantin, Șerban și Antioh. Singurul descendent care va face o strălucită carieră diplomatică (la Paris și la Londra) și literară (în Rusia) va
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
României ultimului sfert de secol XX, ca Adrian Pintea (Iancu Jianu) și mai ales Florin Piersic (Pintea Haiducul, seria Haiducii și seria Mărgelatu, veritabil exemplu de "western" românesc). Haiducul era, obligatoriu, și un bărbat frumos, esență a vigorii naționale (aviz domnițelor din casele nobiliare europene?). Aceleași mesaje, tehnici și teme sunt promovate prin urmare prin toate canalele mass-media sau artistice, într-o descurajantă monotonie cavernoasă. Ion Manolescu analizează această "paraliteratură scriptică și vizuală" (romanul de aventuri, cărțile detectivistice, banda desenată, filmul
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Editura Colaj, 1993 Stroescu, Nicolae, Pe urmele revoluției (cuvânt înainte de Nicolae Balotă), Editura Albatros, București, 1992 Suciu, Titus, Lumea bună a balconului, Timișoara, f.e., f.a. Suciu, Titus, Reportaj cu sufletul la gură (Traseele revoluției), Editura Facla, Timișoara, 1990 Ștefănescu, Domnița, Cinci ani din istoria României. O cronologie a evenimentelor decembrie 1989 - decembrie 1994, Editura „Mașina de scris”, București, 1995 Ștețco, Toader, Moartea președintelui dictator, Editura Concordia, Arad, 1995 Tatulici, Mihai (coord.), Revoluția Română în direct, Televiziunea Română, București, 1990 Tănase, Stelian
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
sunt prefigurate sferele de interes din anii maturității: istoria, filologia, folcloristica, literatura. Între cele dintâi scrieri literare (unele în limba rusă), îndeobște cu subiecte istorice, se află un fragment de roman și o schiță dramatică intitulate Arbore, fragmentul de dramă Domnița Rosanda, poemul Domnița Voichița, poeziile Sunt dac!, Sunt român! ș.a. H. părăsește armata, trece Prutul și sosește la începutul anului 1857 în Iași. Judecător în 1858 la Cahul, destituit în scurtă vreme pentru inaderență la politica antiunionistă a caimacamului Vogoride
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
de interes din anii maturității: istoria, filologia, folcloristica, literatura. Între cele dintâi scrieri literare (unele în limba rusă), îndeobște cu subiecte istorice, se află un fragment de roman și o schiță dramatică intitulate Arbore, fragmentul de dramă Domnița Rosanda, poemul Domnița Voichița, poeziile Sunt dac!, Sunt român! ș.a. H. părăsește armata, trece Prutul și sosește la începutul anului 1857 în Iași. Judecător în 1858 la Cahul, destituit în scurtă vreme pentru inaderență la politica antiunionistă a caimacamului Vogoride, revine la Iași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
autorul tinde către performanțele marii arte și citează modele celebre (Sofocle, Shakespeare). El vrea să dea personajelor și conflictelor o semnificație simbolică, general umană, dincolo de determinarea primară, istorică. Într-un șir de drame istorice - de menționat Răposatul postelnic (1862) și Domnița Ruxandra (1867) -, numai Răzvan și Vidra este considerată o capodoperă. Totodată, în evoluția dramei istorice românești, lucrarea se înscrie drept cea dintâi operă de valoare. Prezentată pe scenă și publicată în 1867 cu titlul Răzvan-Vodă, iar din 1869 intitulată Răzvan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
Scris, București, 2005. Ionițoiu, Cicerone, Victimele terorii comuniste. Arestați, torturați, întemnițați, uciși. Dicționar P-Q, lucrare revizuită de Filip-Lucian Iorga, Editura Mașina de Scris, București, 2006. Ionițoiu, Cicerone, Victimele terorii comuniste. Arestați, torturați, întemnițați, uciși. Dicționar R, lucrare revizuită de Domnița Ștefănescu și Elisabeta Rădoi, Editura Mașina de Scris, București, 2007. Ivan, Sabin, Pe urmele adevărului, ediția a II-a, prefață de Ștefan-Augustin Doinaș, Editura Ex Ponto, Constanța, 1996. Jela, Doina, Lexiconul negru. Unelte ale represiunii comuniste, Editura Humanitas, București, 2001
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Japonul), G. Bacovia (Umbre triste) (semna V.G.-Bacovia), Virgiliu N. Cișman (Crizantemele), Al. Obedenaru (Simfonia mistică), Al. T. Stamadiad (sub pseudonimul Al. Adrian), C. N. Mihăilescu. Proza e ilustrată de Domenico Caselli cu legende istorice (Oprișan din Stoenești, Radu Calomfirescu, Domnița Florica). În numărul 2 se reproduc portretul lui Eminescu (după revista „Actualitatea”) și un comentariu de Anghel Demetriescu (din „Literatură și artă română”). Notele sunt semnate de Mihai Stăncescu, Iuliu C. Săvescu, Al. Macedonski (Const. Dimitrescu-Iași), Sofronie Ivanovici. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288015_a_289344]
-
Flaterhaft. In meinem Hof. Pock! Pock!. Wenn der Herr nicht zu Hause ist [Calul. Fricosul. Luptătorii. Căprioara. Hoinar. În curtea mea. Cioc! cioc! cioc!. Când stăpânul nu-i acasă], București, 1971 (în colaborare cu Rudolf Lichtendorf); Călin Gruia, Die Tauprinzessin [Domnița de rouă], București, 1973; Ioan Slavici, Der gescheite Păcală [Păcală în satul lui], București, 1973; Marta Cozmin, Der übermütige Hahn und andere Märchen [Cocoșul de aur și alte povești], București, 1977; Ionel Teodoreanu, Maskenball [Bal mascat], București, 1977, Der Spiegel [Oglinda
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285707_a_287036]
-
a crea o atmosferă propice reveriei. În suflet i „s-adună cerul lin,/ pădurile, [...] și cerbii” și „cântă-nsingurarea clipelor ce curg”, „precum o doină-n maiestos amurg”. Toate aceste întruchipări ale văzduhului și pământului coexistă în memoria sa afectivă cu domnițele și voievozii „din legendă și cronici”, alcătuind „țara” lui de vis, întotdeauna protectoare. Printr-o severă transformare estetică, elementele ei generice devin entități și simboluri prin care se face, în fapt, simțită „nostalgia cântecului pur”, apt a strălumina o „poveste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288230_a_289559]
-
CĂLIN, Vera (17.II.1921, București), eseistă, istoric literar și traducătoare. Fiică a lui Herman Clejan, arhitect, C. a absolvit Liceul „Domnița Ileana” și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1947), fiind numită în 1949 asistentă la Catedra de engleză. Din anul următor, își continuă cariera universitară la Catedra de literatură universală și comparată, condusă de Tudor Vianu, devenind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286037_a_287366]
-
în Rusia. După-amiaza scris. Audiențe. Kretzulescu la mine. Seara orele 8-10 domnul Picot din Paris la mine. Duminică, 11 octombrie/29 septembrie Ceva ploaie, foarte apăsător. Ora 10 plecat cu trăsura în oraș, în ținută de gală, la sfințirea bisericii Domnița Bălașa. Liturghie, foarte plin și cald, biserica încântătoare. După aceea în sala Epitropiei, mitropolitul, Bibescu, Văcărescu, Brâncovenii, N. Bibescu etc., multe doamne. Apoi vizitat spitalul. Ora 12¾ înapoi în Cotroceni. Audiențe. Orele 3-4½ Fălcoianu, orele 5-7½ Sturdza la mine. Cinat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
două cu Wilhelm la nou instalata școală militară. Vizitat spitalul. Ora 4 înapoi. Seara împreună cu Elisabeta și Wilhelm. Joi, 3 decembrie/21 noiembrie. Intrarea în biserică. Vreme minunată, înghețat puțin. Ora 8½ dejunat à trois. Ora 10 cu Wilhelm la Domnița Bălașa, liturghie, cor frumos în biserica încântătoare. Acolo N. Bibescu și Văcărescu. Ora 11½ înapoi. Dat lui Wilhelm Ordinul Coroanei. După-amiaza mers cu el la Cotroceni. Promenadă la Șosea. Ora 4 ceai, apoi împreună. Ora 7 cinat. Ora 10 ceai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
26 decembrie. A doua zi de Crăciun. Soare, dezgheț puternic. Înainte de amiază prefectul Poliției. După-amiaza plimbare cu sania. Seara piquet cu Elisabeta. Citit până la ora 11. -1°R. Vineri, 8 ianuarie/27 decembrie. Sf. Ștefan. Soare. Ora 10 la biserica Domnița Bălașa, liturghie cu cântări frumoase, acolo până la ora 11½. După-amiază Fălcoianu. Seara citit. Elisabeta nu se simte deloc bine. Nu a fost stabilit încă locul tratativelor de pace dintre sârbi și bulgari. Regele Milan la Belgrad. Sâmbătă, 9 ianuarie/28
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Ora 11 înapoi. Elisabeta la biserica protestantă. Citit până la ora 12½. Cu Elisabeta în grădină. Ora 4 Stöhr la ceai. Masaj. Piquet cu Elisabeta. Răcoare. Luni, 14/26 aprilie. Sf. Paști. Vreme frumoasă, puțin vântos. Ora 10 cu Elisabeta la Domnița Bălașa. Ne întâmpină Bibescu și Văcărescu. Slujbă frumoasă, până la ora 11, foarte plin. Întors prin Cotroceni, 4 armăsari de trap, care au mers foarte bine. Ora 12 Anghelescu la mine, apoi Robescu, vor pleca la Livadia. După-amiaza citit. Ora 4
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Ora 10 dejunat cu Elisabeta. Toată ziua acasă, scris, cam obosit. Ora 5½ prefectul Poliției. Ora 10 în pat. +3°R. Luni, 6/18 aprilie. Sf. Paști. +4°R, întunecat, fulgi de nea în aer. Ora 10 cu Elisabeta la Domnița Bălașa, liturghie oficiată de mitropolitul Iosif. Ora 11 se termină. Bibescu și Văcărescu acolo, foarte plin. După-amiaza scris. Marți, 7/19 aprilie Vreme frumoasă, cald. Înainte de amiază ministrul de război. După-amiază câteva audiențe. Cu Elisabeta, scris. Miercuri, 8/20 aprilie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
12¼ în București, întâmpinare oficială, gardă de onoare, mitropolitul, toți miniștrii în frunte cu Brătianu, generali etc. Prezentări. Mers cu trăsura, cu arhiducele, direct la Arsenal, apoi la Școala Militară. Cotroceni, vizitat casa, grădina și micul mormânt. Apoi la biserica Domnița Bălașa, acolo Bibescu și Văcărescu. Mitropolia, vizitat pe mitropolit. Catedrala catolică, acolo arhiepiscopul. Ora 5 la Palat, acolo arătat totul. Ora 6 cină în rotondă, 12 persoane. Ora 7½ la gară, acolo Brătianu, miniștrii, comunitatea austriacă. Ora 8¾ rămas-bun de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
4/15.01.1990 a Tribunalului Municipiului București. 33 Vladimir Pasti, România în tranziție. Căderea în viitor, București, Ed. Nemira, 1995, p.171; vezi și Cristian Bocancea, Meandrele democrației. Tranziția politică la români, Iași, Ed. Polirom, 2002, p. 191. 34 Domnița Ștefănescu, Cinci ani din istoria României, București, Ed. Mașina de scris, 1995, p. 215. 35 Partidul Socialist Liberal s-a constituit pe 23 ianuarie 1990, pentru ca la sfârșitul anului să fuzioneze cu PNL, fără însă a fi radiat din registrul
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
a admis acțiunile foștilor proprietari și le-a reconstituit dreptul de proprietate, dispunând evacuarea chiriașilor. Iliescu și-ar fi dorit ca instanțele să respingă acțiunile foștilor proprietari în așteptarea votării și promulgării legii care să reglementeze situația caselor naționalizate (cf. Domnița Ștefănescu, Cinci ani din istoria României, București, Ed. Mașina de scris, 1995, p. 392). 227 Este interesant de semnalat că printre aceștia s-a numărat și deputatul Traian Băsescu. 228 Jurnalul Național, 13 februarie 2007. 229 Cf. Regulamentul ședințelor comune
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
religioasă a fost oficiată an de an de preoții Vasile Țepordei, Sergiu Roșca, Galaction Buruiană, Vasile Zaharcu, B. Cicală. Sorocenii au organizat revederea promoției 1940 dar și a altor serii în 15 noiembrie 1975. Au participat foștii elevi ai liceelor Domnița Ruxanda, A. D. Xenopol, Tehnic Agricol, Școala Normală. Comitetul de inițiativă era format din: Al. Voinițchi (București), Elena Vănâtoru (Iași), M. Sugiu (Tecuci), N. Focșa, N. Groapă, Lidia Arboreanu. La agapa colegială și ora de dirigenție s-a strigat catalogul după
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Ucraina și Rusia. Din această categorie să amintim descendenți ai familiilor Râșcanu, Cantacuzino, Balș, Sturza, Catargiu, Boylan, Ghica, Bașotă, Lazu și alții. Cercetătorul Gh. Bezviconi citează iluștri cărturari, demnitari și hatmani ca Ion Potcoavă urmat în Ucraina de numeroși asociați, Domnița Ruxandra soția lui Timuș, fiul lui Bogdan Hmelnițchi, domnitorul Gh. Duca ajuns hatman al Ucrainei, numeroși boieri deveniți nobili ucraineni, Dumitrașcu, Apostol, Armașevschi, Brazuli. Dimitrie Cantermir ajunge în Rusia cu mii de oșteni și boieri precum Rugină, Buhuș, Bantăș, Banar
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
află colonia cea mai numeroasă. Majoritatea vin periodic în România pe care o descriu cu dragoste si nostalgie. Zaven Karaigian - medic, Ilie Gilbert - științe politice, Marcu Preotescu - inginer și avocat, Ștefan Kitzemia - fost militar, Mariana Iacob - medic, Alexandru Mateescu - preot, Domnița Ileana - devenită maica Alexandra din conducerea Coloniei din Brazilia, H.H. Stahl - sociolog, Jean Boghici - inginer. Mărturisirile lor sunt unanime că se gândesc la țară, vorbesc cu recunoștință de profesorii lor, despre datini, de biserici, de virtuțile țăranului, de plăcerea de
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
și mai meschine. La Baldassare Castiglione, „omul de societate” este Il Cortegiano (omul de curte), care știe să se îmbrace și să vorbească politicos; adică un gentilhomme (Montaigne) adaptat vieții palatine, meseriei armelor și științei de a aborda doamnele și domnițele de la curte. (Acestui „imbecil perfect” al italienilor îi corespunde germanicul Grobianus descris de Fr. Dedekind ș1549ț, omul prin excelență grosolan pe care autorul îl ironizează 28; acesta nu este decât un porco tedesco, un negativ al lui Cortegiano, ale cărui
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ciobănaș cu turma, doi câini de vânătoare, felurite motive decorative vegetale. O notă patriarhală și provincială - pe alocuri de pronunțată nuanță sămănătoristă - dau publicației și unele titluri de texte (Despărțire, Cântec trist, S-a rupt în sufletu-mi ceva, Tezaurul Domniței, Moara lui Iliuț) sau rubrici („Turbinca lui Ivan”), iar proasta calitate a hârtiei și a tiparului nu fac decât să sporească impresia de cenușiu și desuet. În conținut însă, literatura de aici nu e decât parțial de factură sămănătoristă și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
valuri de pământ ars, ș anțuri de apărare, cueste naturale sau abrupturi artificiale cu excarpări, apoi palănci din bârne, ziduri de piatră (folosind calcar oolitic ca cel de la Tansa sau Ipatele, dar și gresii dure și calcaroase din zona Cheia Domniței și Dealul Ș anțurilor), ziduri de vălătuci asemănătoare cu "murus dacicus", turnuri de observare din bârne, tuneluri etc. Astfel deosebim: un aliniament numit astăzi "Valul lui Traian" sau "Troianul", amplasat în partea nordică a județului Iași, orientat pe direcția EV
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]