49,733 matches
-
Prin citate antologice, este surprinsă specificitatea componentelor creației populare, sunt readuse în atenție ori sunt reașezate în cadrele lor specifice laturi ale unor creații, ale unor secvențe (strigăturile licențioase, respinse altădată de un exces de pudicitate), sunt propuse interpretări personale. Dorința protagonistului din Miorița, care nu este nici fatalist și nici nu este resemnat în fața morții, de a nu fi înmormântat unde vor ucigașii săi, este un mod de a "încerca să inducă ideea că acolo s-a petrecut ceva ieșit
Cercetări folclorice actuale by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11671_a_12996]
-
familiei după moartea lui Dinu, în încercarea disperată de a-l simți din nou aproape. Când Ion Pillat murise în 1945, îi lăsase fiului, prin testament, răspunderea editării întregii opere, dar tribulațiile vieții l-au împiedicat pe acesta să împlinească dorința tatălui. La sfârșitul anilor '70, după moartea soțului, Cornelia Pillat, lăsându-și deoparte propriile preocupări, s-a dedicat cu devotament și pasiune conservării și perpetuării memoriei familiei care o adoptase. Cu perseverență, în ciuda nenumăratelor obstacole pe care le-a avut
Un destin împlinit by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11765_a_13090]
-
îmi repeta adesea - s-ar fi înțeles de minune dacă ar mai fi trăit, putea să se odihnească în pace. Nu intenționa să mai scrie o carte. Dar preaplinul sufletului și scânteia din ochii numeroșilor tineri care o vizitau, precum și dorința poate inconștientă de a evada din cotidianul cenușiu în lumea aceea de odinioară cu umbreluțe și pălării, cu interioare somptuoase, gesturi galante și întâlniri cu oameni remarcabili, au făcut-o să povestească de atâtea ori ceea ce trăise până când, într-o
Un destin împlinit by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11765_a_13090]
-
mult, ba chiar m-aș lăsa, mai multe nu-ți zic că ai fost de treabă, la revedere! Un șoc electric, un fior rece pe șira spinării și senzația specială că l-ai întâlnit pe necuratu', o gură uscată și dorința imperativă de a deschide ușa și geamul ca și când ai fi claustrofob, lipsa de aer și îmbâcseala hainelor în care a intrat pe viață tutunul... Doctorul, năuc, o chemă pe asistentă care nu-i răspunse. Cine a fost femeia asta și
MAFALDA by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/11750_a_13075]
-
Cristinica, puiuță? Ce-o surpinde și-i ia somnul în câte o noapte, în fiecare zi mai mult ca-n ajun, este impresia, confirmată prea des de realitate că zbenghia îi calcă pe urme și că-i citește gândurile, intențiile, dorințele cele mai ascunse, precum și nevoile materiale, doar dar-ar domnu' să trimită parașuta aia de mă-sa bani că nu știe de unde să se mai împrumute până la pensie, și o sperie pe Adina precizia cu care spusele copilei se potrivesc
MAFALDA by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/11750_a_13075]
-
trecătoare și contemplînd ninsoarea aievea parcă văd prin sită cum se cerne făina viitoare. C-așa-i omătul pururi, ori cade-ncetinel, ori hohotește amplu în leagăn de vîntoase. E și făina dulce, și lamă de oțel în care se retează dorințe dușmănoase. Parodia, în fine, după Maiakovski obligă fanfara tumultuosului poet să celebreze un eveniment derizoriu - cumpărarea unui bec electric: De dorul luminii cu sufletul plin pășesc prin mulțime discret în al "Victoriei" vast magazin (cîndva "Galeries Lafayette"). Nu trebuie vreme
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
au dus de-atunci încoace, într-un loc plin de viitoruri ca un pește de apele mării. Atunci am uitat că viitorul nu ne merita; că adevărul putea fi pur și simplu, mi se părea o utopie, o regularitate a dorințelor care ar traversa pasiunea cu forța imposibilității sale pentru a-i înfrînge acesteia obsesia. Un cutremur în noapte a fost; acoperit de cenușa singurătăților lui Aureliano Buendía, am vrut să mă ridic în tării cu fecioarele, să cad ca o
Heimatograma by Călin-Andrei Mihăilescu () [Corola-journal/Imaginative/11461_a_12786]
-
tu scrii poeme despre doamne sfinte, eu scriu poeme doar despre mine toți ochii amicilor noștri sînt ațintiți asupra noastră să nu-i mai asculți! tu ești născută în vremea iubirii necugetate eu sînt născut în timpul prorocit dragostei. tu ești dorință, eu sînt dragoste pentru oameni. am biciuit ipocriții prin locuri, am scris doar despre mine, dar sînt dragoste pentru oameni. nu te mai ascunde sub preș! nu mai asculta mici amici fără destin, și fără imaginație! ești iubire necugetată și
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/11066_a_12391]
-
am citit toate mesajele - Ești nebună. Ești o fată frumoasă din Boston care vrea un copil de la mine ca să se răzbune pe banii americanului ei & care amînă într-una întoarcerea în țară din frică de sine, cea de aici. Înăuntrul dorinței tale de a ne-o pune e dorința de a fi în Ro, cu ai tăi. Săracii oameni Peste țară se întinde un vis negru. Cineva și-a scos mîinile leoarcă din apele subconștientului & din Biblie ca să spună ceva îngrozitor
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/11066_a_12391]
-
fată frumoasă din Boston care vrea un copil de la mine ca să se răzbune pe banii americanului ei & care amînă într-una întoarcerea în țară din frică de sine, cea de aici. Înăuntrul dorinței tale de a ne-o pune e dorința de a fi în Ro, cu ai tăi. Săracii oameni Peste țară se întinde un vis negru. Cineva și-a scos mîinile leoarcă din apele subconștientului & din Biblie ca să spună ceva îngrozitor. Ce se întîmplă? - întreabă directorul fabricii de azbest
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/11066_a_12391]
-
va întemeia o familie. Ea se va dovedi astfel a fi mult mai puternică (ori mai practică) decît Nastasia Filippovna, care, rămasă orfană tot la 12 ani și pervertită moral de așa-zisul binefăcător al său, din cauza disperării și a dorinței de răzbunare nu va mai ajunge niciodată la ceea ce ar fi putut să fie dacă ar fi crescut în condiții normale. În mod paradoxal, Dostoievski, pentru care accentul cădea pe redobîndirea sensului vieții, a lăsat-o pe această eroină extraordinară
Lecturi paralele by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11098_a_12423]
-
-i fie arătată fiecare scîndură tăiată acolo cu fierăstrăul și dată la rindea. Urmează călătoria soțului său, Anse Bundren, și a celor 5 copii ai lor, cu sicriul în căruță, din ținutul Yoknopatawpfa pînă în Jefferson, pentru a se respecta dorința femeii de a fi îngropată în orașul în care s-a născut. Din cauza ploilor care au rupt podurile și a nenorocirilor care-i pîndesc la tot pasul, drumul se prelungește la nesfîrșit. Cînd totul părea că s-a terminat, tatăl
Lecturi paralele by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11098_a_12423]
-
al căror sens menține coerența și unitatea eului, altfel spus, identitatea sa, și nu mă interesa cîtuși de puțin dacă perturbarea structurilor narative conduce sau nu la ruperea legăturii dintre eul subiectiv și cel empiric (paranoia). Astăzi însă știu că dorința lui Valerian de a rămîne în România decurgea firesc din povestea pe care și-o construise despre sine încă din copilărie și din care își extrăgea sensul propriei vieți. Mai mult ca sigur că, dacă s-ar fi întors la
Ficțiune ilicită - fără sex by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Imaginative/11143_a_12468]
-
pe mare, săparea fântânilor, numărul mare de preoți, numele personajului feminin". în privința spațiului în care s-a născut cântecul despre nunta Soarelui, autorul opinează că la origine, și la români, și la slavii de sud, au existat "scurte povestiri despre dorința unui fecior de împărat de a se căsători cu sora sa". Altă secțiune a cărții examinează motivele universale din balada românească, în speță fie incestul ca dorință care nu se înfăptuiește, fie incestul săvârșit. Sunt amintite motivele iraniene despre crearea
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
și la români, și la slavii de sud, au existat "scurte povestiri despre dorința unui fecior de împărat de a se căsători cu sora sa". Altă secțiune a cărții examinează motivele universale din balada românească, în speță fie incestul ca dorință care nu se înfăptuiește, fie incestul săvârșit. Sunt amintite motivele iraniene despre crearea prin incest a celor două astre, legende indiene, "în care fratele și sora devin Soare și Lună, ca reacție, dureroasă, de căință, la incestul săvârșit", sunt semnalate
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
de sute și sute de ani. Pentru nimicurile astea, ca să întrețină futilitatea asta își consumase ea toată bruma de minte. O prostie, o mare prostie aprecia ea acum. Cum o uriașă prostie fusese și fuga ei de trecutul său românesc, dorința ei să-și ascundă numele, să se lepede de ființa ei de altădată așa cum te-ai lepăda de o haină ponosită, în care ai cunoscut umilințe fără număr. (Mereu folosea comparația asta când voia să exprime raporturile ei cu patria-mamă
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]
-
nu mă duc să-l văd nici după ce a fost expus, ca un obiect de preț, în holul Ateneului Român. Și am rezistat în hotărârea luată până în noaptea premergătoare zilei funeraliilor. La miezul acelei noopți s-a iscat în mine dorința absurdă de a-mi lua rămas-bun de la el prin prezență fizică. Nu eram singur în holul Ateneului Român. în preajma mai depărtată a catafalcului era un grup de tineri cercetători din Institutul de Istorie Literară și Folclor, care întrețineau aprinse flacările
Mâna by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/11883_a_13208]
-
rămîne aceeași și astăzi, că observațiile fundamentale despre această activitate rămîn pentru mine perfect valabile, că această carte păcătuiește numai pentru că nu spune toate părerile mele - sau le spune numai pe jumătate - și prin aceea că nu pune în discuție dorința obsesivă a autorului de a părăsi România și literatura ei... Mulțumesc lui Mircea Iorgulescu atît pentru sesizarea lacunei - a cărei cauză sper că este acum deplin lămurită - cît și pentru aprecierile sale binevoitoare asupra valorii cărții mele.
Precizare by Gelu Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11948_a_13273]
-
Cu atât mai greu de suportat, cu cât structura temperamentală și psihologică a lui Ion D. Sîrbu era a unui ins robust și vital, fără timidități și însingurări, căutând întâlnirea, schimbul de impresii și de opinii cu semenii. O mare dorință și o nevoie intensă de comunicare se observă imediat în paginile Jurnalului unui jurnalist fără jurnal, scris pe durata unor simbolice ierni, între 1983 și 1989, ultimii ani de viață ai lui Ion D. Sîrbu. Dialogul și comuniunea cu cititorul
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
dar și colecții de istorie, știință, muzică etc. Anul 1934 este însă unul de cotitură. În iunie Iulian Vesper pleacă la București (ca director în Ministerul Muncii), iar în august se întoarce de la Roma Traian Chelariu care reformează "Glasul Bucovinei", în dorința de a exclude amatorismul, "puerilitățile, reclamagismul autohton de prost gust". Curând, Mircea Streinul își încetează participarea la "Junimea Literară" și "Glasul Bucovinei", moment ce semnifică și sfârșitul grupării iconariste inițiale, și începe, din iulie 1935, să editeze revista "Iconar" (cu
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
cele mai bune salutări."(pp. 16-17) Acest telefon miraculos are ca efect pozitiv imediat reangajarea lui Bulgakov la M.H.A.T. (Teatrul de Artă), iar ca efect negativ de lungă durată dezvoltarea unei obsesii a scriitorului legată de o tot mai ardentă dorință și speranță într-o întâlnire și discuție cu Stalin. "El își imagina că, în relația cu Stalin, se reîncarnează aceea dintre Moličre și Ludovic al XIV-lea ori aceea dintre Pușkin și țarul Nikolai I" (p.20) De ce insistă Ion
O interpretare figurală by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11909_a_13234]
-
tribulațiile scriitorului într-o realitate istorică profund defavorabilă, fie de intenționalitățile purificatoare ale transfigurării ficționale".(p.40) Un exemplu edificator îl constituie "teatralizarea obsesiei"(cf. unuia din subtitlurile excelent alese de eseist), conversația reală avută cu Stalin împletită cu proiecția dorinței reabilitării dând naștere unei scenete tragi-comice, desprinsă parcă din viitorul roman, scenetă pe care Bulgakov o joacă la nesfârșit, în diverse variante, în fața prietenilor(cf. Paustovski, citat de Ion Vartic la pp. 27-28). Așadar, scrisul, pentru Bulgakov, nu are numai
O interpretare figurală by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11909_a_13234]
-
Goethe Într-o zi de primăvară, Stingheră, pe arătură, Zări băiatul o minune: O floare roz: o răsură. Ce bucurie pe-amândoi Când prima oară se văzură! Alergând într-o suflare, Se-apropie sfios de ea Și, cuprins de o dorință, Grăi, în timp ce o privea. -Răsurică, răsurea, Sălbatic roz trandafiraș, Vino în grădina mea Și câmpia ta s-o lași! Se apleacă și-o sărută Cu gându-I pur de copilaș, O mângâie și vru s-o rupă Cu brațu-I fin
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
Citește mai mult După Goetheîntr-o zi de primăvară,Stingheră, pe arătură,Zări băiatul o minune:O floare roz: o răsură.Ce bucurie pe-amândoiCând prima oară se văzură!Alergând într-o suflare,Se-apropie sfios de eași, cuprins de o dorință,Grăi, în timp ce o privea.-Răsurică, răsurea,Sălbatic roz trandafiraș,Vino în grădina meași câmpia ta s-o lași!Se apleacă și-o sărutăCu gându-I pur de copilaș,O mângâie și vru s-o rupăCu brațu-I fin și drăgălaș.Surprinsă
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
munte Nu contemplă cum curge Istrul Clădește peste Țară punte Că Tisa să unești cu Nistrul. Tulnicele în munți să sune Adună-ți ostenii sub armă Că steaua ta să nu apună Când vrea o putere infama. De la letopiseț citire Dorința ta spre cer să tune Românii vor reîntregire Uniți în crez și acțiune! ------------------------------------ New York 3 martie 2012 SĂ NE UNIM ! Să ne unim spre re-ntregirea Ținuturilor strămoșești Să nu trăim doar cu-amăgirea Din rugăciuni duhovnicești Pentru a ne salva
POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACŢIUNEA UNIONISTĂ 2012” de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380614_a_381943]