80,011 matches
-
recuperat și, indiferent de ce-mi vor rezerva în continuare împrejurările, să trăiesc următorul sfert de veac după pofta și placul inimii. Am conștiința de a fi ultimul. Nu ultimul Caragiale - ultimul Mateiu! Până la urmă poporanul Ion Luca se va dovedi repetabil, oricând poate să apară iar un ins de tipul lui. Pe mine însă nu mă va repeta nimeni. 28 martie. Vremea bună mă îndeamnă iarăși la plimbare. Iau în sus strada marchizului de Flers, atent să nu-mi stropesc
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
zilele lupului sau lupinii. Pentru a contracara puterea magico-mitică a lupilor, creștinismul primitiv i-a dat pe lupi În stăpânirea lui Sânpetru, care Îi tine În frâu, Îi judecă si pedepsește după voia lui. Semnificația extraordinară a acestui animal e dovedită si de faptul că În cultura noastră populară Îi sunt consacrate 35 de zile pe an. Aceste zile În care apar practici dedicate lupului sunt concentrate În perioada de toamnă si iarnă a anului: Sânpetru (29 iunie), Circovii Marinei (15-17
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
curtea unui țăran, unde-și făcuse o adevărată odaie de locuit. În acest timp el ținuse un jurnal, În care-și notase nu numai dușmanii, ci și binefăcătorii [...]. Jurnalul căzuse În mina Securității, jumătate din sat fusese arestat și se dovedise că unul dintre primele adăposturi ale colonelului În acele părți ar fi fost mânăstirea, prin stareții Veniamin și Tit. Veștile veneau prin diferiți călugări și călugărițe și erau de natură să mă neliniștească: Veniamin era cel care primise de la mine
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
proiecție a unui truver villonesc, de fibră eminesciana. Indiscutabil un mare poet, Cezar Ivănescu, coborînd În medievalitate, rămîne - cum bine l-a definit Marin Preda - „o voce obsedată de un singur sentiment”. În pofida figurii de „băiat rău” el s-a dovedit un generos, convins de necesară revizuire și reîntemeiere a valorilor. În numele acestei idei să bătut, În cărți „scandaloase”, Într-un stil frust, pentru moștenirea labisiană (poetul de la Malini circulînd sub o falsă icoana) sau pentru posteritatea lui Marin Preda, tîrÎt
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
și el În mulțimea de pe Columnă, printre dealurile săpate În piatră, pe sub pădurile dese, pășind pe un drum care nu mai urca spre vârful coloanei, ci spre munții lui de acasă. Sus, pe cer, Cloșca cu pui și Ursa Mare dovedeau că ajunsese În Cărțișoara, pe malul Balei, Împreună cu tot neamul său. Când s-a trezit a doua zi, dimineața, În jurul lui erau strânși o mulțime de gură-cască: polițiști, pompieri, măturători, precupețe... Presa din Roma a scris În ziua următoare:„Un
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
nu numai, din păcate) e schematic, personajul principal acționează sub imperiul predeterminării. În altă povestire, o sută de obligațiuni CEC dispar din seif. Rodica, având acces direct asupra lor, e ținută responsabilă. La final, după ce trecuse prin drama închisorii, se dovedește că a fost nevinovată. Unda naturalistă (neputința de a te împotrivi fatalității), care străbate povestirea - numită dostoievskian Iertare sau pedeapsă? -, se pierde într-un deznodământ lacrimogen. Apar și primele semne regretabile ale unor locuri comune, care nu prea au justificare
O reverie by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9468_a_10793]
-
dublul primului, cu o singură diferență: știe să scrie și să citească. Marele Băgător de Seamă, Jupuitorul-de-Piei, Primul Biciuitor și Ajutorul de Biciuitor întruchipează diferite fațete ale torționarului, titlul fiecăruia dând o idee clară despre responsabilități. Inaugurarea Avenidei Populista se dovedește un fiasco. Întreaga absurditate a pregătirilor iese la iveală și un nou stăpân intră în scenă cu ușurința unui gest firesc. Sclavul Manamba e cel care dă lovitura de teatru și se va numi Minunatul Manamba, iar Marele Duce Arhitect
Megalomani mari și mici by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9306_a_10631]
-
ci și de toate nedreptățile de pe acest glob pământesc, la începuturile celui de-al treilea mileniu. A-i opune lumea de dinaintea nașterii sale este mai mult decât o stratagemă, o replică dată destinului. Iar pentru aceasta, o lume mică ne dovedește extraordinar de încăpătoare - printre altele, ea garantează o identitate. înșelătoarea simplitate a versului său, străfulgerat de fantastice poante imagistice face cu atât mai dificilă definirea originalității unei opere zidită într-un considerabil număr de cărți. A-l clasifica în grupa
Ultimul spectacol by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/9237_a_10562]
-
l-am zărit Întorcându-se tot Într-o fugă cu ce-i cerusem. Hai să facem repede o capcană, i-am zis ieșind din groapă. Am apucat cu nerăbdarea ce mă caracterizează, valul adus, desfășurându-l. Folia groasă, transparentă se dovedise a fi exact ceea ce căutam. L-am trimis să aducă și niște țevi metalice ușoare pe care le-am Înfipt În pământ și peste care am improvizat destul de repede o mică cupolă sub care intram fără greutate săltând un colț
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
să fumez o țigară. Cu coada ochiului urmăream apariția antenelor ce se retrăseseră În galerie. Nimic. Intrigat, am azvârlit chiștocul și mi-am continuat săpatul. Puteam săpa și cu altceva, mai spornic, dar nu cu atâta precizie. Lama metalică se dovedise a fi tocmai ce trebuia. Am mai continuat să răscolesc pământul Încă o oră, când au apărut din nou antenele, agitându-se de data asta mai mult ca altădată. M-am oprit, așteptând. De parcă ar fi dat curs așteptării, din
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
strămoșii noștri umanoizi. Suntem mulți, vorbim aceeași limbă de la un capăt la celălalt al planetei, dar suntem atât de puțin atenți cu noi Înșine. Ne Închipuim mereu, că dacă noi am scăpat din cataclism suntem superiori tuturor. Cui să-i dovedești contrariul? Diversitatea de obiceiuri, de interese sociale, de naționalități de limbi vorbite sau scrise, sunt considerate de noi tot atâtea elemente de superioritate față de strămoșii noștri.Ne credem deștepți, superiori lor pentru că nu ne macină diferențierile existente acum zece milenii
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
o jumătate de veac În care nu a pătruns nici un american În afara gândacului de Colorado), foamea noastră de americani s-a amestecat cu foamea propriu zisă. Așa că nu putem face decât referiri economice. Și cel mult folclorice, pentru că s-a dovedit prin unele părți că folclorul ține de foame. Ca să fim mai aproape și de cultură, cum spune tema, afirmăm categoric faptul că sosirea lui Columb În America a influențat În țara noastră nu numai cultura cartofului, ci și cultura economică
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
arheilor, concepuți de Eminescu nu pe linia lui Platon, ci pe o alta, identificată mai târziu de Constantin Noica În Sentimentul românesc al ființei (1978) ca esență, sublimat al sinelui cel mai adânc, aflați mereu În stare de veghe Însă dovedindu-și prezența când ne Îndepărtăm de propria noastră unicitate (depistabilă la nivel individual sau chiar național). Așa Încât George Popa poate afirma că „identitatea spirituală, prototipul lăuntric al lui Eminescu a fost luceafărul, spiritul hyperionic”. Eseul pe care Îl analizăm se
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
pe plan sideral și fecioară Între sfinți pe plan transcendent, metafizic”. Fără să facem nici o obiecție la această interpretare, Întrutotul posibilă dacă ne referim la prima parte a poemului, vom constata că la sfârșitul său imaginea este alta. Fondul se dovedește mai puternic decât forma În cazul Cătălinei, iar transcendentul și contingentul două realități care nici măcar nu se pot interfera. Dar George Popa propune o interpretare cu totul personală, În care „făptura Cătălinei se Întrupează din luminozități care nu sunt de
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
târziu, se întinse și ea alături de el, sub plapuma de atlas bleu-ciel. Aștepta, desigur, o îmbrățișare. Dar... Se parfumase! Se parfumase și parfumul pe care i-l oferise la recomandarea vânzătoarei, fără să-l adulmece cu propriile sale nări, se dovedea a fi un vechi și neuitat parfum. Al cui? Efluviile parfumului îl transportară în trecut, în tinerețe, în prima tinerețe. Al cui putea fi acest parfum? Cine-și putea îngădui un asemenea parfum franțuzesc "pe-atunci", când un lux ca
Micro-proze by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9361_a_10686]
-
Ivan Mihailovici caută, de bună credință, în lada de rufe murdare, răscolește prin coșul de gunoi, în vasul de apă de la WC, clatină samovarul. Ehei, nici Marfa nu mai e o biată nevestică, lipsită de experiență, pe care o poți dovedi doar vârându-te în mintea ei, așa cum făcuse ani buni Ivan Mihailovici rezolvând situații dintre cele mai delicate prin simpla intrare în pielea personajului: "să zicem că eu aș fi Marfa Stanilova, ce-aș face eu dacă el, adică tot
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
aș face eu dacă el, adică tot eu, ar veni acasă, ușor afumat cu o sticlă din care am luat, adică a luat dumnealui, doar trei duște pe drum, probabil numai ca să se încălzească? Aș lua sticla." Raționamentul lui se dovedea corect până aici, continuarea sa devenea însă odată cu trecerea timpului dureroasă, dramatică, închipuind dimensiuni tragice când Ivan Mihailovici avusese curajul să-și spună adevărul: Iar după ce aș lua-o, aș bea-o!" El nu are însă sentimentul și nici apetența
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
m-am dus pînă la avatar te-am căutat în ceruri și nu te-am găsit cineva mi-a spus c-ai fi pe pămînt suferind în toate, c-ai fi și în ceruri dar mult mai departe m-a dovedit: eram frîntă de viziuni și dusă m-am lăsat pe altfel de pămînt în alt loc de vindecare, în alt somn, altă noapte cu-o greutate moleculară mai mare anamneză chiar de s-ar putea să nu mai fiu am
Poezie by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/9562_a_10887]
-
lungă cu o curte suficient de mare În care funcționează și astăzi compania Ortho-Cycle. Cum clădirea, care fusese Înainte o fabrică de țigări de foi, avea prea puține Încăperi, am făcut un plan de reîmpărțire și reconstrucție care s-a dovedit bun și după un sfert de secol. Puțin după aceea ne-am cumpărat și reședința, casa unui fost senator așezată pe artera principală a orașului, numita Hollywood Boulevard, iar Jenny și-a cumpărat un apartament la ocean.. ND: Înainte de a
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
momentul În care va avea loc reunificarea. ND: Claudiu, la un moment dat ai participat la repatrierea În țară a unor tablouri celebre care fuseseră sustrase de la muzeul Bruckenthal din Sibiu. Ce ne poți spune despre acel episod care a dovedit o foarte bună colaborare Între țară și exil? CGM: Episodul este redat pe larg Într-un articol intitulat “The return of artwork will bring relief” apărut În ziarul “The Herald” din Miami În ziua de 10 Iulie 1998. În articol
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
de primire. Cu toate acestea, raportul a fost primit: aceasta sa văzut la adunarea de la Soultzmatt, Franța, unde se află cimitirul ostașilor români din timpul Primului Război Mondial. La prima sa Întâlnire din exil cu... talpa tării”, fostul monarh și s-a dovedit bine pregătit să răspundă la Întrebările și acuzațiile care i s-au adus. Tot din cercul lui, dar mai târziu, am primit un telefon În care mi se cerea ca fostul ambasador al SUA În România, David B Funderburk, să
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
În vederea sa ‘științifică’, aromâna este o limbă aparte, nu una coruptă de o populație română răzleață, ci una vorbită de frați ai românilor. În mintea mea, un efort atât de substanțial merita o cauză mai bună... Aceasta ne-o va dovedi Însă viitorul, când poate din tot ce am făcut pentru materialele din stomatologie nu va rămâne nimic, iar el va fi văzut drept cel care și-a Închinat viața unei cauze mărețe... Mă laud și cu prietenia lui Alexandru Cetățeanu
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
treptele scării de marmură ale sediului de Partid , pe care le coborîse cîndva , spre exil, fostul domnitor. Și pe urmă, cu glas schimbat, jucîndu-se cu cîrlionții ei pubieni: ești convinsă că azi este o zi sigură ? Povestea casei se va dovedi însă în timp mult mai întortocheată decît i-a relatat-o Radu la această întîlnire, și chiar decît o va afla Letiția peste 20 de ani, atunci cînd se va tot întreba cum ar putea strecura în veșnicul ei roman
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
ajunge să fie în sfîrșit înțeles, ar fi cu totul altceva decît are în vedere poetul. Și, la urma urmei, aceasta nu i se poate reproșa poeziei ca un neajuns. Pentru că ea are, nu-i așa?, "scuza de a nu dovedi nimic" (E.Cioran). Aura Christi poate realiza fără nici o dificultate portrete interioare și peisaje, dar în general se ferește să facă uz de această calitate. Melancolică pînă la tristețe grea, ea izbutește să realizeze legătura dintre variate stări sufletești și
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
asta: Amărăciunea plouă mărunt și rece / în ochii locuitorilor acestui oraș cenușiu / ce seamănă perfect cu o grădină de umbre, / cu o insulă verde părăsită de copii. / Orizontul și-a făcut bagajele / Cerul s-a răstignit pe pămînt. / Singurătatea a dovedit / să culeagă stelele" (Lumină insuportabilă). Iscoditoare mereu și pradă îndoielilor fără încetare, ea meditează, realist, în vechi catrene, asupra propriului său destin: "Gînduri sfîșiind curate-nserări. / În noapte dorul de mine mă-ngheață. / Demoni șireți mă visează frumos. / Viziunile lor
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]