1,895 matches
-
Articolul 1 Domnul Drăghici Constantin se demite din funcția de primar al comunei Voloiac, județul Mehedinți. Articolul 2 Se stabilește data de 14 noiembrie 1993 pentru alegerea primarului în Circumscripția electorală Voloiac, județul Mehedinți. PRIM-MINISTRU NICOLAE VĂCĂROIU Contrasemnează: --------------- Secretar de stat, șeful Departamentului
HOTĂRÂRE nr. 525 din 28 septembrie 1993 privind demiterea din funcţie a primarului comunei Voloiac, judeţul Mehedinti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123320_a_124649]
-
Articolul 1 Se grațiază amendă penală aplicată condamnatului Bălășoiu Ilie. Articolul 2 Se grațiază pedeapsă aplicată următorilor condamnați: - Balc Marius - Balc Mirela - Chelariu Elenă - Drăghici Constantin - Ganea Dumitru - Ganea Sever - Spătaru Gheorghe. Articolul 3 Se grațiază restul rămas neexecutat din pedeapsă aplicată următorilor condamnați: - Busner (Maria) Fanel - Chelaru Dumitru - Ion Ion - Lupu Costel - Orzan Nicolae - Rubin Neculai - Tătar Eugen-Adrian. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU În temeiul
DECRET nr. 210 din 22 iunie 1999 privind acordarea unor gratieri individuale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124585_a_125914]
-
Ninel Dinescu; Vasile Diniță; Nicolae Dinu; Cristina Teodora Dirjan; Aurica Diti; Constantin Dobre; Florin Dobre; Niculae Dobrescu; Viorel D. Dobrișan; Virgil D. Dobrițoiu; Ion Dogeanu; Orlando Constantin Dragă; Pavel Dragoman; Ioan Dragomir; Ioan Dragovei; Adriana Dragulin; Robert Iulian Dragan; Eugen Drăghici; Cristian Drăghici; Constantin Duduca; Victor Duica; Maria Duhan; Adrian Ionel Dumanschi; Gheorghe Dumitrașcu; Gheorghe Aurel Dumitrașcu; Costel Dumitru; Natalia Dumitru; Alexandru Dumitru; Constantin I. Dumitru; Ionel Dumitru; Gheorghe Dupalau; Romulus I. Durca; Doru Enache; Gheorghe Enache; Nicolae Enachioiu; Venera Enescu
DECRET nr. 110 din 13 decembrie 1991 privind conferirea titlului de "Erou-martir al Revoluţiei române din decembrie 1989", a titlului de "Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989" şi a medaliei "Revoluţia română din decembrie 1989". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125079_a_126408]
-
Vasile Diniță; Nicolae Dinu; Cristina Teodora Dirjan; Aurica Diti; Constantin Dobre; Florin Dobre; Niculae Dobrescu; Viorel D. Dobrișan; Virgil D. Dobrițoiu; Ion Dogeanu; Orlando Constantin Dragă; Pavel Dragoman; Ioan Dragomir; Ioan Dragovei; Adriana Dragulin; Robert Iulian Dragan; Eugen Drăghici; Cristian Drăghici; Constantin Duduca; Victor Duica; Maria Duhan; Adrian Ionel Dumanschi; Gheorghe Dumitrașcu; Gheorghe Aurel Dumitrașcu; Costel Dumitru; Natalia Dumitru; Alexandru Dumitru; Constantin I. Dumitru; Ionel Dumitru; Gheorghe Dupalau; Romulus I. Durca; Doru Enache; Gheorghe Enache; Nicolae Enachioiu; Venera Enescu; Alexandru Epure
DECRET nr. 110 din 13 decembrie 1991 privind conferirea titlului de "Erou-martir al Revoluţiei române din decembrie 1989", a titlului de "Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989" şi a medaliei "Revoluţia română din decembrie 1989". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125079_a_126408]
-
Câmpeanu; Ioan Avram Cioaza; Mihai Ciofu; Aurel Candea; Silvia Clipă; Ilie Coca; Gheorghe P. Cojocariu; Gheorghe Ț. Cojocaru; Mihai Cojocaru; Aurel Cojocaru; Iosif Cota; Doina Crișan; Cristian Cristea; Emil Csipak; Nicușor Cucoș; Vasile Delineanu; Iulica Ditoiu; Ioan Patriciu Dragalina; Erika Drăghici; Marcel Drăghici; Valentin Dragoș; Adrian V. Drăgulescu; Marin Dunavete; Adolf Echert; Marcel Edvos; Gabriela Epure; Viorica Facasciuc; Vasile Farcau; Rodica Farcau; Dan Gavra; Ioan Ghinea; Ionel Giurgiu;Constantin Gleizer; Avram Gliguta; Florea Gologan; Romeo Gambos; Domnica Grădinaru; Ioan Iacob Griga
DECRET nr. 110 din 13 decembrie 1991 privind conferirea titlului de "Erou-martir al Revoluţiei române din decembrie 1989", a titlului de "Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989" şi a medaliei "Revoluţia română din decembrie 1989". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125079_a_126408]
-
Avram Cioaza; Mihai Ciofu; Aurel Candea; Silvia Clipă; Ilie Coca; Gheorghe P. Cojocariu; Gheorghe Ț. Cojocaru; Mihai Cojocaru; Aurel Cojocaru; Iosif Cota; Doina Crișan; Cristian Cristea; Emil Csipak; Nicușor Cucoș; Vasile Delineanu; Iulica Ditoiu; Ioan Patriciu Dragalina; Erika Drăghici; Marcel Drăghici; Valentin Dragoș; Adrian V. Drăgulescu; Marin Dunavete; Adolf Echert; Marcel Edvos; Gabriela Epure; Viorica Facasciuc; Vasile Farcau; Rodica Farcau; Dan Gavra; Ioan Ghinea; Ionel Giurgiu;Constantin Gleizer; Avram Gliguta; Florea Gologan; Romeo Gambos; Domnica Grădinaru; Ioan Iacob Griga; Erich Hauer
DECRET nr. 110 din 13 decembrie 1991 privind conferirea titlului de "Erou-martir al Revoluţiei române din decembrie 1989", a titlului de "Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989" şi a medaliei "Revoluţia română din decembrie 1989". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125079_a_126408]
-
la 12 decembrie 1979 în localitatea Pitești, județul Argeș, România, fiica lui Petru și Olga Monica, cu domiciliul actual în Austria, Engerwitzdorf, Leitnerstr. 29, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Cluj-Napoca, Str. Rapsodiei nr. 17, ap. 10, județul Cluj. 99. Drăghici Georgeta, născută la 2 decembrie 1958 în localitatea Slobozia, județul Ialomița, România, fiica lui Dima Neculaiu și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 4050 Traun, Schlossparkgasse 11/4, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Ploiești, str. Domnișori nr. 88, bl.
HOTĂRÂRE nr. 654 din 12 august 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125111_a_126440]
-
decembrie 1958 în localitatea Slobozia, județul Ialomița, România, fiica lui Dima Neculaiu și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 4050 Traun, Schlossparkgasse 11/4, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Ploiești, str. Domnișori nr. 88, bl. 57, județul Prahova. 100. Drăghici Sorin, născut la 13 aprilie 1956 în București, România, fiul lui Virgiliu și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 4050 Traun, Schlossparkgasse 11/4, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Ploiești, str. Domnișori nr. 88, bl. 57, județul Prahova. 101
HOTĂRÂRE nr. 654 din 12 august 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125111_a_126440]
-
Articolul UNIC Se acordă gradul de general-maior următorilor: - colonelului Alexandru Drăghici Marius-Lucian - colonelului Constantin Constantin Dumitru - colonelului Furtună Ion Dumitru. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU NICOLAE VĂCĂROIU ----------
DECRET nr. 141 din 26 iulie 1993 privind acordarea gradului de general-maior unor colonei din Ministerul Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123519_a_124848]
-
și Josefina, cu domiciliul actual în Germania, Wendlingen a. Neckar, Burgenlandstr. 106. Ursu Saveta, născută la 2 august 1968 în Reșița județul Caraș-Severin, România, fiica lui Cornel și Elena, cu domiciliul actual în Franța, Henri Barbuse 11, Saint Denis. 107. Drăghici Simona, născută la 20 iunie 1974 în localitatea Buziaș, județul Timiș, România, fiica lui Budisi și Elena, cu domiciliul actual în Franța, Rue de l'Hostellerie, Francoville 3. 108. Neda Nicolaie, născut la 2 august 1969 în- Timișoara , județul Timiș
HOTĂRÂRE nr. 212 din 17 mai 1993 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123619_a_124948]
-
cu domiciliul actual în Suedia, Vastervik, Fredsgatan 33 D. 74. Marcian Dorina, născută la 22 iulie 1959 în localitatea Sag, județul Timiș, România, fiica lui Petre și Silvia, cu domiciliul actual în Suedia, Lund, Sankt Hans Grand 28 C. 75. Drăghici Tiberiu, născut la 1 august 1969 în localitatea Rupea, județul Brașov, România, fiul lui Gheorghe și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, Malmo, Lonngatan 56 F. 76. Creț Vasile, născut la 30 octombrie 1971 în localitatea Negresti-Oas, județul Satu Mare, România
HOTĂRÂRE nr. 241 din 4 iunie 1993 pentru aprobarea renuntarii la cetatenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123657_a_124986]
-
născut la 7 august 1928 în localitatea Ivanda, județul Timiș, România, fiul lui Josef și Katharina, cu domiciliul actual în Germania, Schwabach, Penzendorferstr. 13. 125. Cârpaci (Constantin) Garofița, născută la 12 decembrie 1971 în Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Drăghici și Ana, cu domiciliul actual în Germania, Frankfurt/Main, Hanauer Landstr. 133. 126. Kiss Radu, născut la 5 octombrie 1963 în localitatea Petroșani, județul Hunedoara, România, fiul lui Radu și Domnica, cu domiciliul actual în Suedia, Olofstrom, Smalandsg. 11 B.
HOTĂRÂRE nr. 241 din 4 iunie 1993 pentru aprobarea renuntarii la cetatenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123657_a_124986]
-
PMR, cât și de Consiliul de Miniștri, prin care, " Ținând seama de agravarea situației din Republica Populară Ungară, cât și în vederea asigurării ordinii și liniștii pe teritoriul RPR" se instituia un Comandament General, compus din Nicolae Ceaușescu, Emil Bodnăraș, Alexandru Drăghici și generalul Leontin Sălăjan. Beneficiind de puteri extraordinare (avea în subodine Armata și forțele Ministerului de Interne), Comandamentul era "însărcinat cu luarea tuturor măsurilor necesare asigurării ordinii depline pe întreg teritoriul al RPR" (Lungu, Rețegan: 1996, 149-150). În aceeași zi
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
hotărâre în acest sens, convocând de asemenea și o ședință plenară a Comitetului Central al partidului (Tudor, Cătănuș: 2001, 136-138). Însă cea mai radicală condamnare a intențiilor lui Miron Constantinescu și Iosif Chișinevschi va veni din partea ministrului de Interne Alexandru Drăghici, care aprecia drept ""răspândire de metode antipartinice cu tendințe de fracționism"" inițiativa acestora (Tudor, Cătănuș: 2001, 168). Confruntați cu o rezistență fermă și totodată bine orchestrată, cei doi vor ceda foarte ușor (Tudor, Cătănuș: 2001, 138-139), negând însă că ar
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
mari, mulțumindu-se cu sinecuri din care putea deriva cel puțin la fel de multe avantaje. Apostol susține că problema succesiunii a fost discutată în prealabil într-un cadru restrâns, format din cei mai puternici membri ai partidului la acea dată: Alexandru Drăghici, Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraș, Chivu Stoica și el însuși (Apostol: 1998, 155; Jianu: 2008, 45). Își amintește că Drăghici a fost singurul care a obiectat la alegerea sa ca lider al partidului, susținând că o astfel de
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în prealabil într-un cadru restrâns, format din cei mai puternici membri ai partidului la acea dată: Alexandru Drăghici, Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraș, Chivu Stoica și el însuși (Apostol: 1998, 155; Jianu: 2008, 45). Își amintește că Drăghici a fost singurul care a obiectat la alegerea sa ca lider al partidului, susținând că o astfel de conversație este deocamdată prematură; Maurer, pe de altă parte, susține că și Ceaușescu s-ar fi opus, fără a fi avut însă
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
pentru înlocuirea lui Dej datorită unor mașinațiuni "diabolice", alegerea lui Ceaușescu a reprezentat distrugerea "oric[ărei] nuanț[e] de democrație în conducerea centrală a partidului" (Apostol: 1998, 158-159). Maurer avansează însă o versiune substanțial diferită a acestui episod politic. Când Drăghici și Ceaușescu s-au opus nominalizării lui Apostol în funcția de secretar general al partidului, acesta din urmă a tăcut, aspect care nu îl menționează în memoriile sale. Primul ministru și-ar fi dat atunci "seama că lucrurile nu mai
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în funcția de secretar general al partidului, acesta din urmă a tăcut, aspect care nu îl menționează în memoriile sale. Primul ministru și-ar fi dat atunci "seama că lucrurile nu mai sunt simple". Dezavuându-l pe ministrul de Interne Drăghici, pe care îl considera, probabil întemeiat, "omul rușilor", Maurer, confident de încredere al lui Dej și decan de vârstă al conducerii comuniste, va decide ca Ceaușescu să ocupe cea mai importantă funcție în partid. Acesta făcuse o bună impresie asupra
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în CC. "Și acolo, crezând, probabil, că înainte s-a căzut de acord asupra propunerii în cadrul Biroului Politic, s-au uitat unii la alții, au tăcut și au votat "pentru"" (Betea: 2001b, 210). În plus, Maurer susține că opoziția lui Drăghici și Ceaușescu față de numirea lui Apostol în locul lui Dej s-a desfășurat într-un cadru oficial, Biroul Politic, nu neoficial, de abia ulterior fiind convocate Biroul Politic și CC așa cum afirmă Apostol (Betea: 2001b, 207; Apostol: 1998, 155-156). Din aceste
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
fost creată special pentru această sarcină încă din 1965. Desigur, dincolo de retorica restabilirii "legalității socialiste", Ceaușescu dorea să discrediteze camarila dejistă pentru a o aduce sub controlul său și, mai important, să îl neutralizeze politic pe ministrul de Interne Alexandru Drăghici funcție pe care o deținuse începând cu anii '50, când au avut loc cele mai mari represiuni politice și sociale din istoria României comuniste principalul său adversar în lupta pentru putere (Câmpeanu: 2002, 234-241; Shafir: 1985, 69-71; Mironov: 2005, 169-190
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
comuniste principalul său adversar în lupta pentru putere (Câmpeanu: 2002, 234-241; Shafir: 1985, 69-71; Mironov: 2005, 169-190; Cioroianu: 2005a, 397-403; Kunze: 2002, 209-213; Biberi: 1968, 29-34). Noul lider urmărea să acrediteze ideea (falsă) că s-ar fi opus exceselor lui Drăghici încă din 1956, când l-ar fi criticat "pentru abuzurile comise de către Securitate (care a existat independent de ministerul de Interne în intervalul 1951-1955, n.m.) și pentru scoaterea ministerului de resort de sub controlul partidului" (Deletant: 1998, 93-94). De asemenea, Ceaușescu
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
două județe, Harghita și Covasna. Inițial, la nivelul elitei partidului, părerile au fost împărțite între cei care doreau păstrarea ținuturilor cu populație maghiară într-un tot organizatoric, respectiv cei care pledau pentru divizarea lui, așa cum s-a și întâmplat. Alexandru Drăghici (a cărui soție era evreică-maghiară), fostul ministru de Interne din perioada lui Dej, făcea parte din prima categorie. Acesta argumenta de asemenea că "partidul a neglijat conștient dezvoltarea economică a acestei regiuni" izolând-o și astfel accentuându-i particularitățile, în loc să
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
parte din prima categorie. Acesta argumenta de asemenea că "partidul a neglijat conștient dezvoltarea economică a acestei regiuni" izolând-o și astfel accentuându-i particularitățile, în loc să o integreze economic și social. Problema minorităților fusese abordată deci defectuos de către partid, iar Drăghici pretindea că, în raport cu celelalte regiuni ale țării, ținutul locuit de maghiari să fie industrializat prioritar. Ceaușescu și susținătorii săi au argumentat însă că subdezvoltarea nu se întâlnește doar în zona maghiară și că întreg teritoriul RSR ar trebui să beneficieze
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Ceaușescu și susținătorii săi au argumentat însă că subdezvoltarea nu se întâlnește doar în zona maghiară și că întreg teritoriul RSR ar trebui să beneficieze de investiții în aceeași măsură. În final, Ceaușescu și-a impus bineînțeles opinia (zilele lui Drăghici ca lider de partid erau deja pe sfârșite): Regiunea Mureș Autonomă Maghiară nu urma să fie privilegiată la capitolul industrializare comparativ cu restul țării, fiind de asemenea împărțită în două județe care există și în prezent, Harghita și Covasna (Zoltán
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
românizați, încît unul dintre ei a luat-o cumva pe căi greșite, devenind argat bun la toate într-un sat din Moldova 5. Dar ceilalți membri ai familiei Arghiropol și-au menținut statutul. Gheorghe Arghiropol s-a însurat cu Elena Drăghici, căsătorie din care s-a născut Zulnia, mama lui Iorga. A fost o căsătorie nefericită. Elena Drăghici era o fată bine educată și vorbea cîteva limbi. Fiică de vornic 6 pe numele lui Iordache Drăghici, nu avea prea multe în
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]