1,848 matches
-
a întețit ; vin cu iuțeală în picaj, ca niște funebre aeroplane, și doar ferestrele duble opresc țipetele să intre în liniștitul salon. — Totuși, există o explicațiune chiar și pentru lucrurile mai... neașteptate... Domnul Ialomițeanu se oprește, puțin încurcat, și tușește dregându-și glasul. Amabil însă, așa cum îl știe o lume întreagă, Profesorul Mironescu îi continuă fraza. — Da, într-adevăr ! Trebuie să existe o explicațiune pentru faptul că suntem în asemenea măsură ocupați de ce fac alții ! Și de aceea intenționam să te
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ei minte, se înverșunează să creadă că ea este victima, iar eu călăul ! într-atât de strâmb și de pătimaș judecă, încât nici măcar nu o mai suspectez de viclenie. Dacă ar face cel mai mic efort, poate lucrurile s-ar drege, dar nu ! Cu o orbire de neînțeles, ea merge în aceeași direcție a distrugerii, încât am început să mă gândesc serios dacă nu este într-adevăr nebună. Gândindu-mă, am ajuns să fiu aproape sigur că moștenește o formă de
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
îl îngroapă azi, că p-ăla mâine, că aia din colț care are un neamț la ea face rost de permis de vândut țuică, face rost și de lemne, dacă dai ceva, poa’ să-ți facă ea și să-ți dreagă, ce mai turuie, ce mai e la gura lor... Și io dârdâi, mă lipesc cât pot de vecina Tincuța și mâinile mi le vâr la piept, da tot îmi îngheață, sloi, și de ger îmi dă lacrimile, îmi curge de
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
uite că n-am s-o fac ! în primul rând pentru că toată ziua nu m-am simțit bine, dispoziția mea este la pământ ! Sunt un adevărat pachet de nervi ! Și de atâția ani, tot aplanez situații în urma lui Niki, tot dreg gafe, tot fac față la situații penibile... Am obosit, am o-bo-sit de când păstrez aparențele !... Iar el nu are nicio grijă, nicio neliniște, pentru că știe că eu sunt la postul meu ! Ei, astăzi va avea surpriza să vadă că nu... Cu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
aere tăcute, sobre. Singura care nu admiră nimic, moțăie cu teamă, e o țărancă ce-și ține papornița de rafie În brațe și care pare o fantomă pe care anul 1989 ne-a lăsat-o cadou - o fantomă care Își drege vocea și suspină, probabil sub presiunea unui verbiaj oltenesc neconsumat, care acum Îi chinuie visul. Bag mîna În geanta pe care am lăsat-o pe locul de alături, urmărind norii furtunoși de aprilie de afară, și scot carnetul. Povestea lui
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
de parcă totul ar fi pornit din vina lui. Își spuse: „N-are nici un pic de simț al umorului, nu știe să sesizeze partea nostimă a unei situații. De ce-o fi atât de înfuriată pe mine?“. Apoi încercă s-o dreagă: Vreau să spun că ești nou-venită în orașul ăsta... Și ce-i cu asta? Aș putea să te conduc prin oraș, să te prezint... asta-i tot, nu trebuie să te gândești la altceva. Nu mă gândesc la nimic... spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
cu picioarele goale, prin împrejurimile orașului. Dar cea care avea preocupări mai serioase în privința memoriei familiei și ținea socoteala rubedeniilor răposate și în viață fiecare ce-a fost sau ce este, cu ce s-a ocupat și ce-a mai dres era mătușa Magdalena, cea mai în vârstă dintre ele. Și nu numai că era o mândrie pentru ea să fie depozitara memoriei tuturor acelor nume, dar ținea ca și Tiberiu să ia cunoștință de ele, fiindcă, cine știe, poate că
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
mult... Și adăugă cu un interes plin de însuflețire: și vasăzică așa, mama ta m-a remarcat în poză!... În ce fel m-a remarcat? Păi zicea că ai un... corp frumos. Paul o spusese poticnit și se grăbi să dreagă impresia de stângăcie: și cu asta cred că ți-am răspuns la întrebare. Ba nu cred că mi-ai răspuns, spuse Geta. Mi-ai spus părerea mamei tale, dar nu și pe-a ta. Se-nțelege că-i și părerea
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Vorba ceea: necazul te ajunge ori îl ajungi. Și unde credeți că m-o găsit? Tocmai în spatele liniilor inamice. Da’ de unde până unde ai ajuns tu în spatele inamicului? Ei. M-am dus și eu să văd ce face și ce drege. Eram foarte curios să aflu mai ales ce ne pregătește pentru gustarea de dimineață. Tare mă tem că te-ai apropiat prea mult de foc și te-ai ars. Cum să nu mă apropii dacă asta era treaba mea? Aveam
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
ele... Pentru a face primii pași a depus mare efort. Bastonul nu-i era de folos, fiindcă se înfigea în pământul înmuiat de ploaie. Cu mers de melc, a ajuns la drum. Nici aici siguranța în mers nu s-a dres. Îi venea să se așeze în mijlocul drumului. A băgat mâna în sacul de merinde după coaja de pâine. Scotocind după ea, a dat peste pumnalul 88 rupt... pe care îl păstra ca pe un trofeu... Cât ai clipi, l-a
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
cal! Hadarag s-a apropiat și a privit înmărmurit la urma de potcoavă. Rusul a revenit cu întrebarea: Ei! Ce ai de spus? Este urmă de cal potcovit ori ba? Prins la înghesuială, Hadarag a tușit cu chip să-și dreagă glasul. A înghițit în sec, căutând un răspuns... Și-a trecut dosul palmei peste frunte și, făcând-o pe miratul, a îngăimat: Aaa! Da, da! Mi-am adus aminte! Ieri sau alaltăieri a fost la dânșii un camarad călare, care
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
știe pe unde ... Bun cuvânt? Cum vrei matale, bade Toadere, dar eu zic să vii acum, că cu aiștia nu-i de șagă. I-auzi dumneata minune! „Nu-i de șagă!” Da’ ce, eu am șăguit când am spus că dreg cotețul orătăniilor? N-am șăguit. Du-te și spune celui care te-o trimis că am să vin... Când? Oi vedea eu! Bine, bade Toadere. Bine. Numai că eu am să le spun că te-am găsit bolnav. Te-ai
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
n-ai vrut. Am zis și eu așa... Lasă, că nu m-am supărat pentru asta. Ca drept dovadă că nu m-am supărat, am să beau un țoi de rachiu cu tine. Crâșmarul a gustat din țoi, și-a dres mustața și l-a privit lung pe Toaibă. Acesta l-a întrebat din priviri: „Care-i baiul?” Știi tu ce se zvonește prin sat? N-am de unde să știu, fiindcă nu prea ies prin sat, iar când vin la matale
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
lungească vorba cât mai mult. Gândul ista nu-i de azi de ieri. Hă hă... îi de multă vreme, dar abia în vara asta m-am hotărât. Și ce ai hotărât, dragul mamei? Gruia a tușit, ca și cum și-ar fi dres glasul. Adevărul însă era altul... Îi cânta lui taică-său în strună. Hai spune, dragul mamei, că chiar mă îmbolnăvesc de inimă așteptând. Nici chiar așa, Marandă. Stai să-și tragă băiatul sufletul și ți-a spune și toaca-n
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
dintr-a ei. ― Și sfințiile lor, cei de la mănăstirea Vatoped din Muntele Athos - să nu zic vorbă mare - își freacau mâinile de bucurie că a mai picat un pește în crâsnic. Și încă unul de soi! Apoi, cred că unii își dregeau mustața chicotind pe înfundate când au auzit de “povarne de bere în târgul Iașilor”... ― Ca s-o înțelegem pe Maria “giupâneasa răpăusatului Chiriței postelnicului” e nevoie să ne amintim că unii voievozi au fost pe punctul de a fi maziliți
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
de la mănăstirile ce se află aici, în Iași, ale Sfântului Mormânt, unele vite și altele de nevoie ca s-o ridicăm”. Este șocantă această afirmație a “patrierșiei” sale, părinte. El a dat, el a luat, el a hotărât, el a dres, el a blestemat... Ca pe propriile-i moșii!!! ― Păi, dacă mănăstirile moldovene închinate erau de fapt proprietatea Sfântului Mormânt, cine voiai să hotărască ce trebuie și ce nu trebuie făcut? ― Să vezi, părinte, până unde a ajuns “patrierșia sa” cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mai-mai nu s-ar fi dat dusă... Am rămas totuși în picioare până s-au pierdut în întuneric. M-am așezat lângă călugăr, pe care l-am văzut dus pe gânduri. Au trecut câteva clipe bune până să-l aud dregându-și glasul, semn că are de gând să vorbească. ― Fiule, trebuie să știi că bucurie mai mare pentru un... Pentru un părinte nu poate fi decât atunci când își vede copilul așezat la casa lui... Această stare o are Sevastița și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Păsările ciripesc: Avem cea mai bună casă Și cu drag aici trăiesc! Căprioarele și ele Nu se lasă mai prejos: Frumos este în castele Dar la noi e mai frumos! Moș Martin ridică nasul Dintre mure și afine Și își drege încet glasul: Aici este cel mai bine! Doi mistreți cu voce groasă Și cu colții foarte mari În materie de casă Încă suntem cei mai tari! Iepurașii ca-n poveste Spun cu voce tremurată: Pentru toți, pădurea este, Casa noastră
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93447]
-
să primim acel lucru și tocmai de aceea trebuie să fim recunoscători și să-i mulțumim tot timpul pentru tot ceea ce primim de la El și să renunțăm la gândirea de tipul exclusivist: ”eu am făcut, eu am realizat, eu am dres etc.” 7. Milostenia. Faceți fapte de milostenie, oameni buni. Făceți-vă un obicei din a dărui cât de puțin din ceea ce aveți, din ceea ce vă prisosește. Nimeni nu e atât de sărac încât să nu poată dărui măcar un zâmbet
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
blând și cumpătat. La el găseai oricând zahăr, cafea, ceai și, în fine, orice ți-ar fi trecut prin gând. El ne împrumuta oricând aveam nevoie de bani de buzunar (și ne dădea chiar ultimul gologan) și tot el ne dregea broaștele de la uși când se stricau, ne repara lumina, aparatele de radio și țevile de apă. Pe foștii mei colegi de liceu îi evitam. Nu prea găseam ce să le spun. Adevărul (și care nu-mi convenea) era că ei
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
se spune: cine are noroc de bani pierde în dragoste". O sonerie de alarmă țârii strident în ființa mea. Ce-o fi făcând Mihaela? Am lăsat-o singură și am fugit ca un bezmetic... Asta nu-i bine... Hai să dregem, ce-am stricat... Gândul îmi puse jar sub tălpi. Am schimbat la casă movila de fise și p-aci ți-i drumul. Câștigasem peste o sută cincizeci de mii de lei, în câteva minute. O avere picată din cer! Ce
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
și am ales unul cu briliante care sclipeau oa ochii ei. M-a costat o sumă frumușică. Dar cine se uita la bani? Când m-am întors, Mihaela mă aștepta, gata îmbrăcată. ― Uite, ți l-am adus. ― Cum, l-a dres așa de repede? ― Cât ai bate din palme. I-am pus în deget inelul cel nou. S-a uitat cu o mie de ochi la el, apoi la mine. Parcă nu-i venea să creadă atâtor ochi. Când s-a
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
se aducea jertfa de seară. Dar nu s-a auzit nici glas, nici răspuns, nici semn de luare aminte. 30. Ilie a zis atunci întregului popor: "Apropiați-vă de mine!" Tot poporul s-a apropiat de el. Și Ilie a dres altarul Domnului care fusese sfărîmat. 31. A luat douăsprezece pietre, după numărul semințiilor fiilor lui Iacov, căruia Domnul îi zisese: "Israel îți va fi numele." 32. Și a zidit cu pietrele acestea un altar în Numele Domnului. A făcut împrejurul altarului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
era de purpură albastră și roșie, din ostroavele Elișei. 8. Locuitorii Sidonului și Arvadului îți erau vîslași, și cei mai înțelepți din mijlocul tău Tirule, îți erau cîrmaci. 9. Bătrînii Ghebalului și lucrătorii lui iscusiți erau la tine, și-ți dregeau crăpăturile. Toate corăbiile mării cu marinarii lor erau la tine, ca să facă schimb de mărfuri cu tine. 10. Cei din Persia, din Lud și din Put, slujeau în oastea ta, ca oameni de război; ei își spînzurau în tine scutul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
bogăției și slavei, în inima mărilor! 26. Vîslașii tăi te duceau pe ape mari: dar un vînt de la răsărit te va sfărîma în inima mărilor! 27. Bogățiile tale, tîrgurile tale și mărfurile tale, marinarii și cîrmacii tăi, cei ce îți dreg crăpăturile corăbiilor, și cei ce fac schimb de mărfuri cu tine, toți oamenii de război care sunt în tine, și toată mulțimea, care este în mijlocul tău, se vor prăbuși în inima mărilor, în ziua căderii tale. 28. Toate valurile mării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]