1,270 matches
-
sîntem contradicție fiind creatură : fiind Dumnezeu și infinit altul decît Dumnezeu. Dumnezeu însuși cuprinde două aspecte în tensiune : el e iubire și putere, e Bine și necesitate. Or, metafizica Simonei Weil concepe creația tocmai ca pe o revelare a acestei dualități intra-divine3 ; concepe existența umană ca necesară pentru ca sfîșierea intra-divină, care a făcut posibilă creația, să-și afle mișcarea complementară, dinamica unitivă. Prin decreație prin ieșirea din regimul natural al forței și al egoului , ființa umană devine transparență, punct de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
un atribut, ci o instanță concretă a unui atribut contingent (primul poate fi văzut ca un atribut într-o formă privilegiată: atributul exemplificat în orice caz posibil). Hartshorne arată că atât timp cât actualitatea nu poate fi necesară, trebuie să fie o dualitate reală în Dumnezeu între "existența necesară" și "actualitatea contingentă"406. Existența este abstractă, iar actualitatea este concretă. Atunci când se afirmă că "Dumnezeu există" se afirmă de fapt, că El există într-o stare concretă sau alta și nu e nevoie
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
activitate a subiectului, valorizarea socială pozitivă a activității acestuia și conștientizarea importanței sociale a activității desfășurate. Modificările apărute În cadrul sistemului de trebuințe al individului influențează profund gradul de motivare al acestuia; această mișcare e punctată adesea de contradicții decurgând din dualitatea modului de formare a motivației ca rezultat al sistemului de trebuințe individuale și a dependenței de succesiunea gradelor de angajare În lucru al fiecărui nivel de trebuințe. Având În vedere dinamica sistemului trebuințelor individului, motivația ne permite să Înțelegem o
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
activitate a subiectului, valorizarea socială pozitivă a activității acestuia și conștientizarea importanței sociale a activității desfășurate. Modificările apărute În cadrul sistemului de trebuințe al individului influențează profund gradul de motivare al acestuia; această mișcare e punctată adesea de contradicții decurgând din dualitatea modului de formare a motivației ca rezultat al sistemului de trebuințe individuale și a dependenței de succesiunea gradelor de angajare În lucru al fiecărui nivel de trebuințe. Având În vedere dinamica sistemului trebuințelor individului, motivația ne permite să Înțelegem o
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Nici minereul, nici planta, nici animalul și nici îngerul nu creează cultură. Numai omul. În scara cosmică a făpturii, cultura e deci un atribut specific al omului. Omul însuși e natură, dar natură materială și spirituală totdeodată și, prin această dualitate, înzestrat cu privilegiul unic de a fi microcosmos în marele cosmos al lui Dumnezeu, adică de a rezuma în ființa lui lumea văzută și nevăzută. În el fuzionează pe de o parte mineralul, planta și animalul, iar pe de alta
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
parcă vine din afară. Dar la întrebarea pe care și-o pune. este inspirația natură ori supranatură? pregetă să răspundă clar, fiindcă într-adevăr răspunsul nu e ușor. În orice caz, chiar din definiția lui se lămurește un caracter de dualitate a inspirației, din moment ce subiectul ei o trăiește ca pe o „acțiune streină”, ca pe ceva ce nu-l identificăm imediat ca al nostru și care vine cîteodată contra noastră. Sentimentul acestei dualități însă apare mult mai limpede din mărturisirile artiștilor
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
din definiția lui se lămurește un caracter de dualitate a inspirației, din moment ce subiectul ei o trăiește ca pe o „acțiune streină”, ca pe ceva ce nu-l identificăm imediat ca al nostru și care vine cîteodată contra noastră. Sentimentul acestei dualități însă apare mult mai limpede din mărturisirile artiștilor și el e de-aproape înrudit cu al misticilor, numai că la mistici e o certitudine nezdruncinată că acela care își impune prezența luminoasă în suflet e însuși Dumnezeu. Dar inspirația artistică
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lucra spiritul”. Delacroix, de la care împrumutăm acest citat, adaugă. „Asemenea mărturii sunt foarte numeroase”. Această conștiință unanimă a artiștilor că altcineva mai presus de ei le dăruiește inspirația, Freienfels o numește impropriu „impersonalitate” din tendința de a diminua caracterul de dualitate al inspirației. Căci esteticianul german e, ca și americanul Leuba, foarte raționalist în explicarea fenomenelor artistice și mistice. Numele mult mai propriu al acestei puteri vii, simțite unanim în extazul estetic, e suprapersonalitatea și el e necesar tocmai pentru a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
esteticianul german e, ca și americanul Leuba, foarte raționalist în explicarea fenomenelor artistice și mistice. Numele mult mai propriu al acestei puteri vii, simțite unanim în extazul estetic, e suprapersonalitatea și el e necesar tocmai pentru a păstra caracterul de dualitate al inspirației. E adevărat că această suprapersonalitate nu e văzută clar de artiști și nici nu e determinată cu precizia și certitudinea misticilor când vorbesc de prezența supranaturală și personală a lui Dumnezeu în extaz. Acest aspect nedeterminat suficient în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
celor două feluri de inspirație. Conștiința despre lume dispare cum dispare conștiința de sine. Dar ce poate să însemne această „nouă formă de conștiință” în care intră insul în extaz, fie el artist sau mistic? Ea nu e altceva decât dualitatea de care am vorbit. Insul se simte instrumentul unei puteri din afară de el și care îl domină. Pierderea conștiinței de sine e mai mult un fel de a vorbi; căci dacă artistul sau misticul și-ar pierde-o într-adevăr
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Esența extazului e tocmai acest sentiment de dominație transcendentă, trăit în felurite grade de intensitate. În orice caz, mai slab de artist și incompatibil mai tare de mistic. Dar noi credem că problema principală a inspirației stă tocmai în această dualitate, în acest sentiment de dominație transcendentă al subiectului extatic. Pentru psihologia pozitivistă, dominația transcendentă n-ar fi decât o iluzie, n ar fi adică decât o proiecție a inconștientului. Teoria aceasta a formulat-o William James, căutând să explice fenomenul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în sufletul omenesc”, aceasta e mărturisirea capitală a întregii antropologii creștine. Iar fenomenul inspirației, indifernt de ce nuanță ar fi ea, se exprimă prin formula inveraiabilă „luminarea minții”. „LOCUL” INSPIRAȚIEI Examinarea procesului psihologic al inspirației ne-a dus la concluzia unei dualități, în virtutea căreia există de o parte subiectul care o primește, iar de altă parte un non-eu, o putere din afară de subiect, care dăruiește inspirația. Marii artiști sunt de acord asupra acestei dualități, pe care de altfel o implică însăși noțiunea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
al inspirației ne-a dus la concluzia unei dualități, în virtutea căreia există de o parte subiectul care o primește, iar de altă parte un non-eu, o putere din afară de subiect, care dăruiește inspirația. Marii artiști sunt de acord asupra acestei dualități, pe care de altfel o implică însăși noțiunea de inspirație. Misticii religioși nu numai că recunosc acest caracter de dualitate, dar cu o incomparabilă tărie și certitudine văd în noneul, care dăruiește inspirația, o suprapersonalitate infinită, pe care o numesc
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de altă parte un non-eu, o putere din afară de subiect, care dăruiește inspirația. Marii artiști sunt de acord asupra acestei dualități, pe care de altfel o implică însăși noțiunea de inspirație. Misticii religioși nu numai că recunosc acest caracter de dualitate, dar cu o incomparabilă tărie și certitudine văd în noneul, care dăruiește inspirația, o suprapersonalitate infinită, pe care o numesc Dumnezeu, în desăvârșită concordanță cu doctrina creștină. Știința psihologică descrie mai mult sau mai puțin veridic acest fenomen misterios și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
noi știm că e „chipul lui Dumnezeu în om” și din care psihologismul modem nu face altceva decât un fel de birou de înregistrare a fenomenelor ce binevoiesc să iasă la suprafață din noaptea profundă a sufletului! Admițând caracterul de dualitate, aceste întrebări se pot reduce, după convingerea noastră, la una singură și anume: care e locul inspirației în sufletul omenesc? Este el inconștientul, cum susține psihologismul modern, sau spiritul cum ne învață teologia ortodoxă? Pentru a evidenția contrastul dintre aceste
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
pp. 28-39. Borcilă, Mircea, "The Metaphoric Model in Poetic Texts", în János Péntek, (ed.), Text şi stil. Text and Style. Szöveg és stìlus, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1997, pp. 97-104. Borcilă, Mircea, " Dualitatea metaforicului și principiul poetic", în Mircea Borcilă (ed.), Eonul Blaga. Întâiul veac, Albatros, București, 1997, pp. 263-283. Borcilă, Mircea, "Între Blaga și Coșeriu. De la metaforica limbajului la o poetică a culturii", în Revista de filozofie, vol. 46, nr. 1-2, 1997
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
al textelor lui Lucian Blaga (I)", în Cercetări de lingvistică, vol. 37, nr. 1, iulie - decembrie 1992, pp. 133-141. 178 Idem, "Bazele metaforicii în gândirea lui Lucian Blaga", în Limbă și literatură, vol. 41, nr. 1, 1996, pp. 28-39. Idem, "Dualitatea metaforicului și principiul poetic", în Mircea Borcilă (ed.), Eonul Blaga. Întâiul veac, Albatros, București, 1997, pp. 263-283. Idem, "Între Blaga și Coșeriu. De la metaforica limbajului la o poetică a culturii". Idem, "Blaga și Coșeriu. O conjuncție pentru eternitate". 179 Idem
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
399 Textele cele mai semnificative pentru această concepție sunt: Mircea Borcilă, Introducere în poetica lui Blaga; Idem, "Contribuții la elaborarea unei tipologii a textelor poetice"; Idem, "Semantica textului și perspectiva poeticii"; Idem, "Bazele metaforicii în gândirea lui Lucian Blaga"; Idem, "Dualitatea metaforicului și principiul poetic"; Idem, "Între Blaga și Coșeriu. De la metaforica limbajului la o poetică a culturii"; Idem, "Repere pentru o situare a poeticii culturii". Idem, "Lingvistica integrală și fundamentele metaforologiei". Însă numeroase alte idei au fost enunțate în cadrul cursurilor
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și răspuns; între ceva și opoziție, între poruncă și executarea ei, între amenințare și răspunsul la aceasta, repetiții accidentale; 3. legea acțiunii tripartite: trei este numărul maxim de persoane sau de obiecte care își au locul în narațiune; 4. legea dualității scenice: doar două personaje pot acționa în același timp (indiferent de numărul total de personaje existente în baladă); 5. legea contrastului: personajele (situațiile) sunt antitetice; 6. personajele secundare au caracter slab, șters 7. fiul cel mai mic (fiica) iese învingător
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
în vederea atât a păstrării specificului națiunii, cât și a salvării unității creștinismului, a ecumenicității sale se poate realiza prin armonizarea idealului națiunii cu cel creștin. Această problematică a fost amplu dezbătută în catolicismul occidental interbelic (Maritain, Blondel, Maurras), din perspectiva dualității metafizice dintre natura și supranatura, dualitate care împiedică armonizarea idealului națiunii cu cel creștin, națiunea fiind exclusă din această ecuație. Fundamentul teologic al naționalului se sprijină pe faptul că dezvoltarea lumii este o revelare în timp a eidos-ului care ființează
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
cât și a salvării unității creștinismului, a ecumenicității sale se poate realiza prin armonizarea idealului națiunii cu cel creștin. Această problematică a fost amplu dezbătută în catolicismul occidental interbelic (Maritain, Blondel, Maurras), din perspectiva dualității metafizice dintre natura și supranatura, dualitate care împiedică armonizarea idealului națiunii cu cel creștin, națiunea fiind exclusă din această ecuație. Fundamentul teologic al naționalului se sprijină pe faptul că dezvoltarea lumii este o revelare în timp a eidos-ului care ființează etern. Creația propriu-zisă nu a constat
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
oricărei relații cu ființele create, dincolo de revelarea Lui în iconomia creației și a mântuirii. Treimea cea de-o-ființă e independentă de relațiile ei iconomice cu lumea creată. Regăsim aici mai vechea idee patristică referitoare la noțiunile de theologia și oikonomia, o dualitate de aspecte esențiale în cunoașterea religioasă. Această idee patristică este extrem de importantă pentru comprehensiunea semnificației reale a distincției schițate de Părinții Capadocieni între ousia inaccesibilă și dynameis sau energeiai care pogoară până la noi. Se cunoaște importanța pe care o au
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Castex). �n sf�r?it, pe acoperi?urile �nalte de ardezie, constructorii au cl?dit un num?r excesiv de mare de ediculi la �nt�m-plare, de stil hibrid, ca o manifestare a m?iestriei ?i a libert??îi lor. Aceast? dualitate caracteristic? pentru prima Rena?tere francez? este ?i mai frapant? �n arhitectură religioas?, ca la Saint-Eustache (Paris, �ncep�nd din 1532) unde structurile gotice flamboaiante s�nt sistematic �mbr?cate cu decoruri italiene. Transferarea Cur?îi de c?tre Francisc
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
înțelegerea sau experiență unității opuselor sau paradoxurilor - depășirea gândirii care operează doar cu opoziții - , la experiența unității ce se află dincolo de lumea noastră duală, acea unus mundus, potențială, a primei zile a creației, cănd nimic nu există în actu, fără dualitate ori multiplicitate, când doar Unul există. Poetul român, ca și modelul său american 39, concepe poiesis-ul în mod asemănător. Actul de creației, spune el, "trebuie considerat că rezultatul unui întreg și neîntrerupt efort de integrare (conștient sau subliminal) [s.n.] chemat
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
nu genera anomie, ordinea legitimă trebuie să fie conjugată cu eficiența: "faptul orientării către o ordine legitimă și motivele de acțiune [...] cele două elemente de interes și legitimitate sunt interconectate în mod complex"15, spune Parsons. El crede că această dualitate weberiană se regăsește și la Durkheim, unde "aduce înapoi elementele utilitariste, sub forma intereselor"16. Drept urmare, în scrierile mai târzii el se crede îndreptățit să reconsidere poziția față de utilitarism. În formularea teoriei influenței, el "extinde gândirea utilitaristă dincolo de domeniul piețelor
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]