3,549 matches
-
cele avute aici la Mănăstirea Ițcani”<footnote Ibidem footnote>. În mai 1675 stolnicul Nacul s-a învoit să dea Cetățuiei „7 fălci de vie de la Cotnari, în Țombric, îngrădite și lucrate, pentru 500 de lei cu care se împrumutase de la Duca Vodă, ca să poată plăti o datorie la niște turci. Mănăstirea avea vii și la Valea Cozmoaiei precum și căzi, crame, pivnițe”<footnote Ibidem, p. 17 footnote>. III. Satele închinate Mănăstirii Cetățuia. Alte donații Pentru a face față protocolului unei astfel de
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
vii și la Valea Cozmoaiei precum și căzi, crame, pivnițe”<footnote Ibidem, p. 17 footnote>. III. Satele închinate Mănăstirii Cetățuia. Alte donații Pentru a face față protocolului unei astfel de ctitorii voievodale, unde stătea vara patriarhul Ierusalimului cu suita sa, Gheorghe Duca cu toată familia și suita sa, mitropolitul Dosoftei cu suita sa, boierii Moldovei care participau la sfatul țării, profesorii de teologie și obștea mănăstirii care se ocupau de traduceri și tipărirea cărților, oștenii care-i păzeau și mulți muncitori, voievodul
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
românilor, vol. XXV, p. 252 253 footnote>. În această situație se aflau ,,satele Tulucești, Stoicani și Șendreni din ținutul Covurlui. Alte două sate din ținutul Iași, anume Andrieșeni și Moreni cu heleșteie și mori au fost donate de același Gheorghe Duca”<footnote Nicolae Grigoraș, op. cit., p. 17 footnote>. O situație aparte o aveau sătenii din satul Băbiceni, cărora Gheorghe Duca le-a hotărât să nu mai umble din mână în mână și să își găsească în sfârșit stăpân. Acest stăpân era
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Covurlui. Alte două sate din ținutul Iași, anume Andrieșeni și Moreni cu heleșteie și mori au fost donate de același Gheorghe Duca”<footnote Nicolae Grigoraș, op. cit., p. 17 footnote>. O situație aparte o aveau sătenii din satul Băbiceni, cărora Gheorghe Duca le-a hotărât să nu mai umble din mână în mână și să își găsească în sfârșit stăpân. Acest stăpân era de atunci încolo Mănăstirea Cetățuia. În schimb, Duca Vodă le hotăra: ,,pentru dările noastre nici o dare cu țara nu
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
O situație aparte o aveau sătenii din satul Băbiceni, cărora Gheorghe Duca le-a hotărât să nu mai umble din mână în mână și să își găsească în sfârșit stăpân. Acest stăpân era de atunci încolo Mănăstirea Cetățuia. În schimb, Duca Vodă le hotăra: ,,pentru dările noastre nici o dare cu țara nu veți mai fi amestecați”<footnote Constantin Turcu, Câteva precizări în legătură cu Mănăstirea Cetățuia, în: „Mitropolia Moldovei și Sucevei”, nr. 7-8, anul XLVIII, Iași, 1972, p. 555 footnote>, în schimb ei
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Câteva precizări în legătură cu Mănăstirea Cetățuia, în: „Mitropolia Moldovei și Sucevei”, nr. 7-8, anul XLVIII, Iași, 1972, p. 555 footnote>, în schimb ei trebuiau să asculte de egumen, de sobor și să participe la toate treburile ce erau la mănăstire. Gheorghe Duca i-a mai donat ctitoriei sale și un loc de moară lângă grădina domnească. ,, Chiar înainte ca mănăstirea să fie terminată a primit danii și de la diverși particulari, de categorie socială inferioară și totodată și-a extins domeniul și prin
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
erau ,,cele din interiorul orașului, diverse dughene în Iași pe Ulița rusească, înspre Sărăria Veche, pe Ulița Mare, în capul Podului Hagioaiei în jos și altele”<footnote Nicolae Grigoraș, op. cit., p. 16 footnote>. În cea de-a treia domnie (1678-1683), Duca Vodă a hărăzit Cetățuiei, Mănăstirea Hlincea, „cu toate ocinile, vecinii, morile, viile, dughenile, ca metoc. In acest fel, egumenul Cetățuiei era împuternicit să numească la Hlincea un epitrop”<footnote Idem, Două monumente de artă feudală din împrejurimile Iașului. Mănăstirea Hlincea
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
sale și care formau noi sate numite seliști sau slobozii. Nou veniții din Transilvania, Polonia, Țara Românească sau de la sud de Dunăre, erau scutiți pe o perioadă de trei ani de orice obligații față de vistierie. La 11 aprilie 1671, Gheorghe Duca voievod scutește de dări poslușnicii Mănăstirii Cetățuia<footnote Ioan Caproșu, Documente privitoare la istoria orașului Iași, vol. II, documentul 348, p. 322 footnote>. Arhiereii și marii boieri dau mărturia despre vânzarea de către Mănăstirea Socola, Mănăstirii Cetățuia a poienii Vămășoaia, cu
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Iași, vol. II, documentul 348, p. 322 footnote>. Arhiereii și marii boieri dau mărturia despre vânzarea de către Mănăstirea Socola, Mănăstirii Cetățuia a poienii Vămășoaia, cu 250 de lei<footnote Ibidem, documentul 349, p. 323 footnote>. La 6 august 1671, Gheorghe Duca voievod dăruiește Mănăstirii Cetățuia, ctitoria sa, Valea Rușilor și a Holbocăi din hotarul târgului Iași, cu loc de țarină și de fânaț ca să fie de odaie mănăstirii<footnote Ibidem, documentul 361, p. 334 footnote>, iar la 12 noiembrie 1671 dăruiește
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
footnote Ibidem, documentul 361, p. 334 footnote>, iar la 12 noiembrie 1671 dăruiește moșia Valea Cozmoaiei<footnote Ibidem, documentul 369, p. 343 footnote>. La 22 februarie 1673, Ștefan Petriceicu voievod întărește Mănăstirii Cetățuia stăpânirea asupra Văii Cozmoaiei, dăruită de Gheorghe Duca voievod<footnote Ibidem, documentul 391, p. 360 footnote>. La 2 martie 1673, Ștefan Petriceicu voievod întărește Mănăstirii Cetățuia stăpânirea asupra Văii Rușilor potrivit actului dat mănăstirii de Gheorghe Duca Vodă<footnote Ibidem, documentul 393, p. 361 footnote>. La 4 martie
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
voievod întărește Mănăstirii Cetățuia stăpânirea asupra Văii Cozmoaiei, dăruită de Gheorghe Duca voievod<footnote Ibidem, documentul 391, p. 360 footnote>. La 2 martie 1673, Ștefan Petriceicu voievod întărește Mănăstirii Cetățuia stăpânirea asupra Văii Rușilor potrivit actului dat mănăstirii de Gheorghe Duca Vodă<footnote Ibidem, documentul 393, p. 361 footnote>. La 4 martie 1673, Ștefan Petriceicu a acordat mănăstirii privilegiul de a aduce ,,oameni din Țara Turcească, Țara Nemțească sau din alte țări din ce limbă ar fi, care urmau să fie
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Țara Nemțească sau din alte țări din ce limbă ar fi, care urmau să fie scutiți pe zece ani de toate obligațiile fiscale<footnote Ibidem, documentul 394, p. 361 footnote>. Cinci ani mai târziu, Macarie, egumenul Cetățuiei primea de la Gheorghe Duca împuternicirea ca împreună cu dregătorul și vatamanul său de la Seliștea Tatarca, din ținutul Covurlui să cheme și să strângă oameni străini, scutindu-i pe un timp neindicat de toate dările și angaralele, de asemenea celor plecați din țară dacă s-ar
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
dările și angaralele, de asemenea celor plecați din țară dacă s-ar fi întors până la termenul hotărât nu trebuia să li se ia nimic, nici bucatele pentru alții, după care urmau să plătească cu ruptul. La 31 martie 1680, Gheorghe Duca voievod dăruiește mănăstirii nou zidite Cetățuia de lângă târgul Iașilor, cu hramul Sfinții Petru și Pavel, un loc de moară în pârâul Bârnovei lângă grădina cea domnească a lui Vasile Lupu voievod<footnote Ibidem, documentul 532, p. 475 footnote>. Costantin fost
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
fost mare armaș, ginerele comisului Baca, vinde Mănăstirii Cetățuia la 15 octombrie 1681, un loc de casă pe Ulița Mare din Iași, cu 300 de taleri bătuți<footnote Ibidem, documentul 561, p. 499 footnote>, iar la 5 februarie 1682 Gheorghe Duca voievod domn al Țării Moldovei și al Țării Ucrainei întărește stăpânirea asupra acestui loc cu 350 de taleri bătuți<footnote Ibidem, documentul 568, p. 504 footnote>. Tudosca, fiica lui Enache, nepoata lui Limbir, soțul ei Ionașco și copii ei vând
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
1693, Constantin Cantemir voievod dăruiește poslușnici și vecini și scutește de dări mai multe mănăstiri închinate Sfântului Mormânt, printre care și Cetățuia<footnote Ioan Caproșu, op. cit., vol. III, Iași, 2000, documentul 44, p. 36 footnote>. Între aprilie 1693-decembrie 1695 Constantin Duca voievod întărește învoiala lui Gheorghe Duca cu Patriarhul Dosithei al Ierusalimului ca Mănăstirea Hlincea să fie sub ascultarea Mănăstirii Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 47, p. 40, documentul 75, p. 60 footnote>. În ziua de 1 iulie 1693 Constantin Duca voievod
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și vecini și scutește de dări mai multe mănăstiri închinate Sfântului Mormânt, printre care și Cetățuia<footnote Ioan Caproșu, op. cit., vol. III, Iași, 2000, documentul 44, p. 36 footnote>. Între aprilie 1693-decembrie 1695 Constantin Duca voievod întărește învoiala lui Gheorghe Duca cu Patriarhul Dosithei al Ierusalimului ca Mănăstirea Hlincea să fie sub ascultarea Mănăstirii Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 47, p. 40, documentul 75, p. 60 footnote>. În ziua de 1 iulie 1693 Constantin Duca voievod confirmă mănăstirilor închinate Sfântului Mormânt scutirile
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Constantin Duca voievod întărește învoiala lui Gheorghe Duca cu Patriarhul Dosithei al Ierusalimului ca Mănăstirea Hlincea să fie sub ascultarea Mănăstirii Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 47, p. 40, documentul 75, p. 60 footnote>. În ziua de 1 iulie 1693 Constantin Duca voievod confirmă mănăstirilor închinate Sfântului Mormânt scutirile avute de la alți domni<footnote Ibidem, documentul 56, p. 45 footnote>. La 11 aprilie 1694 Constantin Duca voievod închină mănăstirii Cetățuia, mănăstirea Hlincea<footnote Ibidem, documentul 75, p. 60 footnote>. În actul din
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
documentul 47, p. 40, documentul 75, p. 60 footnote>. În ziua de 1 iulie 1693 Constantin Duca voievod confirmă mănăstirilor închinate Sfântului Mormânt scutirile avute de la alți domni<footnote Ibidem, documentul 56, p. 45 footnote>. La 11 aprilie 1694 Constantin Duca voievod închină mănăstirii Cetățuia, mănăstirea Hlincea<footnote Ibidem, documentul 75, p. 60 footnote>. În actul din 8 iunie 1694, Constantin Duca voievod dăruiește Mănăstirii Cetățuia câte trei ocale de untdelemn pe lună<footnote Ibidem, documentul 76, p. 61 footnote>. La
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Sfântului Mormânt scutirile avute de la alți domni<footnote Ibidem, documentul 56, p. 45 footnote>. La 11 aprilie 1694 Constantin Duca voievod închină mănăstirii Cetățuia, mănăstirea Hlincea<footnote Ibidem, documentul 75, p. 60 footnote>. În actul din 8 iunie 1694, Constantin Duca voievod dăruiește Mănăstirii Cetățuia câte trei ocale de untdelemn pe lună<footnote Ibidem, documentul 76, p. 61 footnote>. La 28 octombrie 1698, Antioh Cantemir voievod îl împuternicește pe egumenul Mănăstirii Cetățuia să ia viile nelucrate din Valea Cozmoaiei și să
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
egumenul Mănăstirii Cetățuia să ia viile nelucrate din Valea Cozmoaiei și să le dea celor care vor să le lucreze<footnote Ibidem, documentul 141, p. 121 footnote>. La 22 iunie 1701, un document de întărire emis de cancelaria lui Constantin Duca se referea din nou la proprietățile funciare ale Mănăstirii Cetățuia și veniturile cuvenite din sate, heleșteie și din mori, din bălțile cu pește, din braniștea de până în Jijia, din țarina de pe cealaltă parte a Prutului, din satele Tulucești și Stoiceni
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Cetățuia și veniturile cuvenite din sate, heleșteie și din mori, din bălțile cu pește, din braniștea de până în Jijia, din țarina de pe cealaltă parte a Prutului, din satele Tulucești și Stoiceni, din morile de pe Covurlui și Prut dăruite de Gheorghe Duca, care le cumpărase încă de pe vremea când era boier. A scutit aceste sate de toate dajdiile mărunte. Egumenul de la Cetățuia urma să încaseze și goștina pentru 1700 de oi din satul Andrieșeni și 300 de oi din Moreni, precum și goștina
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
în sate a dușegubinarilor (cei care încasau amenzile hotărâte de instanțele de judecată), chiar dacă s-ar fi făcut morți de om, deși în general aceasta era de competența Divanului Domnesc<footnote Ibidem, p. 460 footnote>. La 11 octombrie 1702 Constantin Duca voievod confirmă înțelegerea dintre Gheorghe Duca voievod și Dosithei, patriarhul Ierusalimului, ca mănăstirea Hlincea să fie metoc al acesteia<footnote Ibidem, vol. III, documentul 208, p. 179 footnote>. În 1703 Constantin Duca voievod dăruiește Mănăstirii Cetățuia un vad de moară
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
încasau amenzile hotărâte de instanțele de judecată), chiar dacă s-ar fi făcut morți de om, deși în general aceasta era de competența Divanului Domnesc<footnote Ibidem, p. 460 footnote>. La 11 octombrie 1702 Constantin Duca voievod confirmă înțelegerea dintre Gheorghe Duca voievod și Dosithei, patriarhul Ierusalimului, ca mănăstirea Hlincea să fie metoc al acesteia<footnote Ibidem, vol. III, documentul 208, p. 179 footnote>. În 1703 Constantin Duca voievod dăruiește Mănăstirii Cetățuia un vad de moară din jos de Balica<footnote Ibidem
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
p. 460 footnote>. La 11 octombrie 1702 Constantin Duca voievod confirmă înțelegerea dintre Gheorghe Duca voievod și Dosithei, patriarhul Ierusalimului, ca mănăstirea Hlincea să fie metoc al acesteia<footnote Ibidem, vol. III, documentul 208, p. 179 footnote>. În 1703 Constantin Duca voievod dăruiește Mănăstirii Cetățuia un vad de moară din jos de Balica<footnote Ibidem, documentul 216, p. 186 footnote>. Începând cu secolul al XVIII-lea, date despre scutirile de dări și reducerile pentru satele și locuitorii mănăstirilor închinate sunt mai
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
dintre acestea este de pe timpul lui Constantin Mavrocordat, 10 noiembrie 1741 dată egumenului mănăstirii pentru a stăpâni cele 9 moșii și anume: o moșie nenumită și Drăgoeștii din Cârligătura; Morenii; Tabăra; Sturzenii-sat peste Prut care a fost cumpărat de Gheorghe Duca când era vistiernic mare la 20 aprilie 1665<footnote Paul Mihail, Documente și zapise moldovenești de la Constantinopol, Iași, 1948, p. 63 footnote>; Frăsinenii-sat în ținutul Hotinului, confirmat Cetățuiei la 28 februarie 1673<footnote Ibidem, p. 77 footnote> și Stânjenii din
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]