5,695 matches
-
inefabil. Ceea ce ajunge până la noi și cunoaștem, nu este ființa Sa, pe care, potrivit lui Dionisie Areopagitul, nu o cunosc nici măcar ierarhiile cerești, ci "bunăvoirile", "trimiterile", "lucrările", "energiile"Sale, "purcederile", "puterile"sau "manifestările"Sale.. Așadar, într-o privință, Dumnezeu și cele dumnezeiești pot fi cunoscute; în alta privință, nu pot fi cunoscute. Poate fi cunoscut prin cele din jurul Lui; dar nu poate fi cunoscut în ceea ce este El însuși. Cu privire la ființa dumnezeiască este posibilă o singură cunoaștere adevărata: faptul de a nu
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
sau "manifestările"Sale.. Așadar, într-o privință, Dumnezeu și cele dumnezeiești pot fi cunoscute; în alta privință, nu pot fi cunoscute. Poate fi cunoscut prin cele din jurul Lui; dar nu poate fi cunoscut în ceea ce este El însuși. Cu privire la ființa dumnezeiască este posibilă o singură cunoaștere adevărata: faptul de a nu fi cunoscută. Ceea ce putem noi cunoaște nu este, deci, ființa, ci lucrările divine creatoare și proniatoare. În cunoașterea aceasta, omul poate progresa pe măsura împlinii poruncilor, a eliberării de patimi
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
Dincolo"iubitor, "o altă iubire", care ne cheamă permanent să progresăm și mai mult și să urcăm tot mai deplin în iubirea și unirea cu El. Este un "Dincolo", în mod paradoxal în adâncul nostru de taină, întrebător al abisului dumnezeiesc, care ne cheamă să transcendem ordinea creată, finită, pentru a ne înălța continuu spre o tot mai autentică iubire și cunoaștere a Lui însuși și a tuturor celor ce există în și prin El. Despre cunoașterea lui Dumnezeu în învățătura
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
de altfel și alți Părinți filocalici, numesc convorbire lăuntrică, interioară, din care izvorăște cuvântul rostit. Al doilea mod, mai presus de fire, se realizează prin lucrarea sau iluminarea lui Dumnezeu. Mintea, aflată sub puterea Duhului Sfânt, este răpită spre descoperiri dumnezeiești și gustă din tainele negrăite ale lui Dumnezeu și vede cum se vor împlini cele viitoare. Iar calea sau modul de mijloc este o împreună lucrare a puterilor naturale ale minții cu ajutorul dumnezeiesc. Însă, întrucât se înfăptuiește prin voia și
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
puterea Duhului Sfânt, este răpită spre descoperiri dumnezeiești și gustă din tainele negrăite ale lui Dumnezeu și vede cum se vor împlini cele viitoare. Iar calea sau modul de mijloc este o împreună lucrare a puterilor naturale ale minții cu ajutorul dumnezeiesc. Însă, întrucât se înfăptuiește prin voia și puterea naturală a minții, ea este mai aproape de mișcarea firească a minții. Într-un alt loc, Calist Catafygiotul arată că, deși această cunoaștere este una singură și unitară, modurile cunoașterii sau ale ajungerii
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
lucruri. Toate lucrurile, împreună cu rațiunile sădite în ele, au menirea de a participa, alaturi de om, la epectaza către desăvârșire. Lumea este pedagog către Iisus Hristos. Sensul spiritual al creației este de a fi treaptă spre desăvârșire, prin contemplarea ei dumnezeiască. Cunoașterea și contemplarea în duh a creației descoperă caracterul ei de simbol. Această cunoaștere a lui Dumnezeu prin intermediul creației este o cunoaștere rațională, simbolică, analogică, dar premiză a contemplației spirituale. Ea ne duce la întelegerea fundamentelor lumii, a raționalității ei
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
și are caracterul de știință, fiind dobândită prin efortul ascetic al omului. Cealaltă, superioară, duhovnicească, este o lucrare tainică, divino-umană, prin care mintea curățită de înțelesurile pătimașe ale lucrurilor, veghează în stare de trezvie, de rugăciune, la adâncire a rațiunilor dumnezeiești. Aceasta este o cunoaștere practică și lucrătoare, "procurându-ne prin experiența lucrurilor însăși înțelegerea adevarată a lor". Superioară cunoașterii naturale este, deci, în concepția Părinților filocalici, cunoașterea în duh sau duhovnicească, pe care Sfântul Isaac Sirul o consideră "minune înfricoșătoare
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
Calist Catafygiotul o numește "înțelepciune dumnezeiească". Ea este singura ce ne poate conduce către cunoașterea adevărată, dobândind evidență și certitudine pe măsura eforturilor noastre ascetice, fiind o cunoștință din fapte, experimentală, care se înfățișează sub forma unui "suiș către necunoscutul dumnezeiesc", a "unui suiș spre unire". Părinții duhovnicești acordă o valoare deosebită acestei cunoașteri. Sfântul Maxim Mărturisitorul consideră că viața duhovnicească, pe treptele ei superioare, este o lucrare contemplativă. După curățirea de patimi, făptuitorul devine omul contemplației, al cunoștinței sau, pe
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
deprindă o cunoaștere interioară, în rațiunile lucrurilor, ridicându-se deasupra celor materiale, care atrag mintea și o robesc, întipărindu-i formele lor. Pe treapta cea mai înaltă, cunoașterea lui Dumnezeu este prezentată de Părinții filocalici ca fiind cunoașterea în lumina dumnezeiască necreată, cunoaștere a tuturor în lumină. Spiritualitatea Ortodoxă afirmă și susține credința în întâlnirea credinciosului ce se roagă neîncetat cu Dumnezeu, în lumină, în urma unui îndelungat și consistent efort ascetic, este fundamentală. Cunoașterea aceasta experimentală, a simțirii prezenței lui Dumnezeu
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
sau negativi. Dialectica acestei cunoașteri exprimă același paradox. Neștiința în sens de depășire a oricărei cunoașteri, se transformă în supraconștiința prezenței și simțirii tainice a harului; logicul face loc supranaturalului, tainicului; întunericul devine lumină. Potrivit Sfântului Grigorie Palama, teologul luminii dumnezeiești, cunoștința oferă și conferă oamenilor duhovnicești o lumină tainică, pe care mintea o vede în contemplație, în rugăciune. Cunoașterea lui Dumnezeu, așa după cum o înțelege spiritualitatea ascetică răsăriteană, este împărtășirea de Dumnezeu. Ea culminează în unirea cu El, ca grad
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
cu El, ca grad suprem de îndumnezeire a ființei umane, trăită de subiectul uman ca o afundare și scufundare în infinitatea lui Dumnezeu, în oceanul iubirii Lui nemărginite. Sfântul Simeon noul Teolog descrie astfel această cunoaștere prin unirea cu lumina dumnezeiască: "Cei ce se apropie și nu o văd decât în parte sunt înspăimântați, înțelegând nesfârșirea și necuprinderea celor ce le văd. Căci, pe măsură ce pătrund în lumina cunoștinței, primesc cunoștința neștiinței lor. Dar când realitatea spirituală le apare încă in mod
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
vorbește despre darul sau harisma cunoașterii, ca fiind o stare harică deosebită la care ajung Părinții duhovnicești, ce se îndeletnicesc cu rugăciunea curată și neîncetată. În această stare, potrivit lui Calist Catafygiotul, cei îndumnezeiți prin har sau lucrare, "trăiesc cu cele dumnezeiești și cu Dumnezeu ca și cu cele familiare și le cunosc pe acelea așa cum contemplă Dumnezeu într-un chip asemănător, pe cei ajunsi în chipul dumnezeiesc și dumnezei și se unește cu ei...". Tot în legătură cu darul cunoștinței duhovnicești, cu care
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
această stare, potrivit lui Calist Catafygiotul, cei îndumnezeiți prin har sau lucrare, "trăiesc cu cele dumnezeiești și cu Dumnezeu ca și cu cele familiare și le cunosc pe acelea așa cum contemplă Dumnezeu într-un chip asemănător, pe cei ajunsi în chipul dumnezeiesc și dumnezei și se unește cu ei...". Tot în legătură cu darul cunoștinței duhovnicești, cu care Dumnezeu încununează eforturile umane de a-L cunoaște, Părinții filocalici vorbesc despre darurile Duhului Sfânt: al științei, al cunoștinței, al înțelegerii și al înțelepciunii. Oricat ar
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
naturală nu are, deci, un simplu aspect rațional, ci și o perspectivă ascetică. Pentru acest fapt, Cuviosul Teognost consideră cunoașterea despre Dumnezeu ca fiind o sinteză a lucrării practice, ascetice a credinciosului, fiind "știrea neînșelătoare despre Dumnezeu și despre cele dumnezeiești, prin care iubitorul de Dumnezeu se înalță spre îndumnezeirea cu harul Duhului, fără să fie tras în jos de patimi". Spiritualitatea răsăriteană se deosebește de orice alt sistem gnoseologic tocmai prin insistența asupra elementului ascetic, în problema cunoașterii lui Dumnezeu
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
și ea prin smerita cugetare, prin "renunțarea la mândria de a-L cunoaște prin noi înșine". Prin această atitudine smerită, ne înălțăm la cotele cele mai înalte ale umanului, ale eticului, până la hotarul dintre mărginea firii umane și lucrarea harului dumnezeiesc. Dinamica vieții duhovnicești se oglindește deplin în starea de curăție și cunoaștere a lui Dumnezeu. Înaintarea în virtute conduce către o proporțională cunoaștere a tainelor creștine. Pe treptele cele mai înalte, umanul eliberat de tot ceea ce este patimă sau păcat
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
căzute, dublată, însă, de o neîncetată dorință de înaintare, de progres. Cunoașterea autentică a lui Dumnezeu este o cunoaștere întru iubire și smerenie. Cu cât te smerești mai mult, cu atât Dumnezeu îți descoperă mai multe taine, iar aceste descoperiri dumnezeiești sunt prilejuri pentru o nouă și mai adânca smerenie. "Cunoscând pe Dumnezeu, omul se cunoaște și pe sine. Progresând prin cunoașterea de sine, el trăiește și mai intens iubirea și viața dumnezeiască, pentru că se vede ca chip, ca persoană în
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
îți descoperă mai multe taine, iar aceste descoperiri dumnezeiești sunt prilejuri pentru o nouă și mai adânca smerenie. "Cunoscând pe Dumnezeu, omul se cunoaște și pe sine. Progresând prin cunoașterea de sine, el trăiește și mai intens iubirea și viața dumnezeiască, pentru că se vede ca chip, ca persoană în comuniune cu Dumnezeu". Cuviosul Nichita Stithatul consideră că a cunoaște pe Dumnezeu, prin rugăciune și smerită cugetare înseamnă, de fapt, a fi cunoscut de Dumnezeu și a ne fi recunoscute eforturile noastre
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
apofatică sau, în limbaj filocalic, experimental și existențial: cunoașterea trupească, sufletească și duhovnicească își ating scopul lor - unirea contemplativului cu Dumnezeu - doar în cadrul rugăciunii curate și neîmprăștiate, a rugăciunii neîncetate. Cunoașterea duhovnicească este, potrivit Sfântului Grigorie Palama, "simțire intelectuală și dumnezeiască", unire și nu cunoștință. Ea este neștiința mai presus de orice cunoștința. Ea vine în inima curată, prin experiența rugăciunii. Sensul pe care îl dă Sfântul Grigorie Palama acestei cunoașteri în duh este cel de unire cu Dumnezeu, de împărtășire
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
cuvinte, atitudinea teologiei și spiritualității ortodoxe, în problema cunoașterii Iui Dumnezeu, este una existențială, angajându-l pe om în întregime, în întegritatea ființei sale, și aceasta deoarece "teologia trebuie să fie mai puțin o căutare de cunoștințe pozitive cu privire la ființa dumnezeiască, cât mai degrabă o experiență a ceea ce este mai presus de orice înțelegere"și întrucat "calea cunoașterii lui Dumnezeu este neaparat aceea a îndumnezeirii". Așadar, chiar și această scurtă privire a problemei cunoașterii, în spiritualitatea filocalică, conduce spre câteva concluzii
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
umană de spirit și de simțirile profund umane, accentuând pe relații fizice, pe avere și pe poziții sociale. De aceea există și atât de puțină pace în sufletele celor care nu mai pot iubi cu sufletul. Dragostea este un mod dumnezeiesc de a trăi, simți și acționa. Am mai subliniat acest lucru. De aceea se spune în popor despre cineva care a făcut gesturi urâte „că nu are suflet”. Dacă nu acționăm din convingere, dacă nu simțim cu cei ce plâng
DESPRE SIMŢIRILE DRAGOSTEI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367543_a_368872]
-
râpă. Doar impactul cu parapetul l-a resimțit când s-a declanșat și airbag-ul. De restul nu-și amintea nimic. Trifan, auzind că Dunca i-a salvat fiica de la moarte, i-a împărtășit și fetei vestea. Era o minune Dumnezeiască. Sigur cineva acolo Sus, în ceruri, avea grija fiicei sale, dacă ea nu își avea. L-a trimis pe omul care trebuia să sosească la întâlnire cu o zi mai devreme, să-i salveze copila. Poate că așa a vrut
ROMAN (CAP. II ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367548_a_368877]
-
la Cel ce l-a dat pe el" (Eccl.12,7). Moartea îl răpește pe om când a ajuns la termenul predestinat de judecata lui Dumnezeu pentru îndeplinirea rostului ce-i este impus. Acest termen acordat omului conține - prin prevederea dumnezeiască - tot ce este folositor omului; deci moartea este de folos omului. Sfântul Antonie cel Mare, vrând să pătrundă adâncurile scopurilor providenței, adresa într-o zi lui Dumnezeu următoarea rugăciune: "Doamne, pentru ce unii mor de tineri, pe când alții ajung la
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ZIUA (ZILELE) POMENIRII MORŢILOR ÎN CULTUL ORTODOX – MOŞII DE IARNĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367558_a_368887]
-
ridicată decât cea stângă, sufletul este primit în rai, în mijlocul îngerilor; dacă cele două părți ale cumpenei sunt deopotrivă, atunci desigur că numai mila lui Dumnezeu capătă biruință; când cumpăna se apleacă spre partea stângă, dar nu cu mult, mila dumnezeiască înlocuiește lipsa (astfel sunt cele trei judecăți ale Domnului: judecata dreaptă, judecata omenească, și judecata milostivă); când faptele cele rele apleacă cumpăna prea mult în partea stângă, atunci judecata cea mai dreapta rostește hotărârea în funcție de păcate. Acestea sunt condițiile, criteriile
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ZIUA (ZILELE) POMENIRII MORŢILOR ÎN CULTUL ORTODOX – MOŞII DE IARNĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367558_a_368887]
-
ușoare și nu cărări în ascensiunea mea pe versantul lumii scribilor, dorit de foarte multe creaturi. Vreau să trăiesc onorabil acum, îmi merit si eu fericirea ca orice femeie care trăiește, în definitiv, și spiritual, și mai puțin sub raza dumnezeiască, pentru că păcatul lovește din toate părțile, fără excepție. Toți(extaziați) - Fantastic, câtă sinceritate și naturalețe, câtă luciditate dumnezeiască și viziune complexă la o femeie care, înainte de toate, are acces și la clipe privilegiate de inspirație și revelație. Domnilor, am primit
FAUNA SCRIBILOR-DE MARIANA DIDU- de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367585_a_368914]
-
trăiesc onorabil acum, îmi merit si eu fericirea ca orice femeie care trăiește, în definitiv, și spiritual, și mai puțin sub raza dumnezeiască, pentru că păcatul lovește din toate părțile, fără excepție. Toți(extaziați) - Fantastic, câtă sinceritate și naturalețe, câtă luciditate dumnezeiască și viziune complexă la o femeie care, înainte de toate, are acces și la clipe privilegiate de inspirație și revelație. Domnilor, am primit o lecție istorică, care ne obligă de acum încolo să respectăm laolaltă pe cea care este inspiratoarea tuturor
FAUNA SCRIBILOR-DE MARIANA DIDU- de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367585_a_368914]