KorAP: Find »[drukola/base=dunăre & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...41 42 43 ...59 >

1,473 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304

contemporani. Dar el nu era singurul care vedea pericolul slavismului, convingerile sale fiind și ale altor oameni politici, cum era cazul lui Kogălniceanu. Acesta credea că Rusia victorioasă va lua Basarabia, fapt ce ar fi dus la formarea dincolo de Dunăre a unor state slave puternice, care ar fi contrarii intereselor românești. Considera că României nu avea nici un interes de a face alianță politică cu Rusia sau să coopereze cu ea, recunoscând faptul că „din cauza acestei alianțe am putea suferi mai

ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU (2011) [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859

de la Bruxelles (1874) și Berlin (1885) au reglementat formalitățile pentru ocuparea de teritorii și au stabilit așa-numitele protectorate. - Convenția de la Viena (1940) dizolvă Comisia internațională a Dunării, înlocuind-o cu două organe: Consiliul Dunării fluviale și Comitetul Special al Dunării fluviale. - La Conferința de la Potsdam (1945) delegația americană a prezentat un proiect de convenție cu privire la navigația liberă pe apele interioare internaționale. - La Conferința de Pace de la Paris (1946) puterile occidentale au insistat pentru internaționalizarea navigației pe Dunăre. VII. 3. Concluzii

Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI (2006) [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814

M. Eminescu. Astfel, în Apelul adresat publicului român pentru serbarea de la Putna în text apare: "...Națiunea română voiește cultură, și cultura ei trebuie să fie una, omogenă, la Prut și la Lomniș, omogenă în sânul Carpaților cărunți și pe malurile Dunării bătrâne. Și viitorul, cultura viitorului, unitatea spirituală a viitorului zace în noi, în generațiunile viitoare..." 9. Apelul este semnat de V. Bumbac și I. Slavici, dar, în studiul său D. Vatamaniuc probează "idei ale lui Eminescu, ca cele privitoare la

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970

vor răsuna de un singur glas de biruință, glas ce va ieși triumfal din mormântul Marelui de la Putna, răsfrângânduse în mii de ecouri de stâncile Ardealului, iar mândrul Olt va duce spumegând bătrânei Dunăre vestea reînvierii gloriei străbune...” Spumegând bătrânei Dunăre... până la Balcic, am adăuga noi. Cum au reușit să stea la postul conștiinței naționale presa și slujitorii ei, pas cu pas, numai paginile de ziar ne pot fi martore, care pe mine m-au îmbogățit. Celor ce nu le sunt

BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710

malurile Senei Unde-un geniu infernal Străbătea prin focul Ghenei P-un cadavru bucefal, Spulberând cu pași profani Gloria a mii de ani, Galicul alectrion Anunța în depărtare Sfărâmarea unui tron Și a unui Cesar mare.8 De p-al Dunărei mal verde, Unde geniul roman Rătăcise pân-a perde Calea divului Traian, Prin căi alte nerăzbite De mâini vitrege urzite, Buciumul lugubru sună, Anunțând și el de sus Că-ntr-a nopții noapte brună Un luceafăr a apus. 204 bucureștii

Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
principatul autonom Muntenegru, mișcarea revoluționară fiind sprijinită efectiv de Serbia. Tot în august, la București - oraș în care își găsiseră un generos adăpost mulți patrioți bulgari -, Comitetul central revoluționar bulgar din care făcea parte și Hristo Botev hotărăște proclamarea peste Dunăre a răscoalei generale, dar aceasta, slab organizată, izbucnește numai la Stara Zagora, lângă Plovdiv, la 16/28 septembrie, fiind repede înăbușită de forțele Clasele dominante au, ca orice organism, boalele lor specifice. Clasele stăpânitoare suferă de boala rivalităților. Cu cât

Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588

idee și atunci când apare În alte subiecte narative, cum ar fi cazul unor balade din ciclul Novăceștilor. Personajul este acum mai concret Încadrat geografic, fiind vorba de fata de latin din Buda XE "Buda" sau din „Dodrin” (ratașabil tot zonei Dunării Mijlocii; vezi, de exemplu, forma toponimică „Dobrițin”), fapt care poate fi pus În legătură cu circulația preponderent bănățeană a respectivelor cântece epice. Totodată, din descrierea spațiului de rezidență a fetei, străin prin excelență, se degajă o notă de alteritate suplimentară, rezultată din

[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727

ordin la gurile Dunării, ridicând un baraj de mine pe brațul navigabil Sulina. După cum era și firesc, în urma acestor măsuri, navigația vaselor de comerț a fost suspendată. După intrarea României în război, această interdicție a devenit valabilă pe toată lungimea Dunării românești, ea durând până la încetarea ostilităților 1. După încheierea războiului cu victoria armatelor română și rusă, la începutul anului 1878 România, care își câștigase independența prin jertfele și eroismul ostașilor săi, se pregătea să ia parte - în deplină legitimitate, în calitate de

[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
sarcina viitoarei sesiuni a Comisiei Europene. Singura problemă rezolvată, deși nici aici nu se ajunsese la un acord unanim și deplin al delegaților, a fost semnarea, după patru ani de discuții, amânări și pertractări, a Actului adițional referitor la regimul Dunării maritime (28 mai 1881). Era vorba, concret, despre modificarea Actului public din 1865, care trebuia pus în concordanță cu noua situație politică internațională creată prin Tratatul de la Berlin. Noul document avea să se numească Actul adițional la Actul public din

[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
riverane, care erau Rusia și România. În același timp, guvernul rus își lua angajamentul de a comunica organismului avându-și sediul la Galați sistemul de tarife pe care urma să-l aplice în scopul stabilirii unor reguli uniforme pentru întreaga Dunăre maritimă. Prin articolul 7, i se dădea în sfârșit satisfacție Austro-Ungariei, fiind adoptat regulamentul de navigație și poliție fluvială pentru sectorul Porțile de Fier-Brăila, elaborat în cadrul sesiunii CED din primăvara anului 1882249. "Proiectul Barrère", constituind ultima parte a acestui act

[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
pp. 10-11. 41 Memoriile regelui Carol I...vol. IV, p. 329. 42 Ibidem, p. 329. 43 Ibidem, p. 332. 44 Paul Gogeanu, Dunărea în relațiile internaționale, Editura politică, București, 1970, p. 77. 45 Ibidem, pp. 77-78. 46 M. Kogălniceanu, Cestiunea Dunărei, partea I, București, 1882, pp. 5-6. 47 Cestiunea Dunărei, 1879-1883. București, 1883, p. 34-40. Protocolul nr. 364 din 4 și 7 iunie 1880. Memoriul comisarului român din ședința din 23 iunie 1880, pp. 41- 43. 48 Arhivele Naționale, fond Casa

[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
p. 329. 42 Ibidem, p. 329. 43 Ibidem, p. 332. 44 Paul Gogeanu, Dunărea în relațiile internaționale, Editura politică, București, 1970, p. 77. 45 Ibidem, pp. 77-78. 46 M. Kogălniceanu, Cestiunea Dunărei, partea I, București, 1882, pp. 5-6. 47 Cestiunea Dunărei, 1879-1883. București, 1883, p. 34-40. Protocolul nr. 364 din 4 și 7 iunie 1880. Memoriul comisarului român din ședința din 23 iunie 1880, pp. 41- 43. 48 Arhivele Naționale, fond Casa Regală, Carol I, dosar nr. 7/1889, fila 155

[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
și 7 iunie 1880. Memoriul comisarului român din ședința din 23 iunie 1880, pp. 41- 43. 48 Arhivele Naționale, fond Casa Regală, Carol I, dosar nr. 7/1889, fila 155. 49 M. Kogălniceanu, op. cit., partea I, p. 6. 50 Cestiunea Dunărei, protocolul nr. 364, pp. 199-200. 51 Șerban Rădulescu-Zoner, op. cit., p. 105. 52 Ibidem, p. 105. 53 N. Callimachi-Catargi, Apendice la Cartea Verde Română asupra cestiunei Dunărei, Paris, 1881, p. 5. Circulara nr. 10.549 din 23 iunie 1880, trimisă din

[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
7/1889, fila 155. 49 M. Kogălniceanu, op. cit., partea I, p. 6. 50 Cestiunea Dunărei, protocolul nr. 364, pp. 199-200. 51 Șerban Rădulescu-Zoner, op. cit., p. 105. 52 Ibidem, p. 105. 53 N. Callimachi-Catargi, Apendice la Cartea Verde Română asupra cestiunei Dunărei, Paris, 1881, p. 5. Circulara nr. 10.549 din 23 iunie 1880, trimisă din București de Vasile Boerescu, ministrul Afacerilor Străine, și lui Nicolae Callimachi-Catargi, ministrul plenipotențiar al României la Londra. 54 M. Kogălniceanu, op.cit., partea II, pp. 2-3. 55

[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
61 Arhivele Naționale, fond Casa Regală, Carol I, dosar nr. 40/1880, fila 1. 62 Ibidem, f. 55. 63 Ibidem, f. 83. 64 Ibidem, f. 90. 65 Ibidem, f. 93. 66 Arhiva M.A.E., fond Convențiuni de navigație. Chestiunea Dunărei, vol. 192, dos. 8 Conv. D2 a, partea I 1879-1880. Lucrări preparatorii, f. 278-280. 67 Arhivele Naționale, fond Casa Regală, Carol I, loc. cit., f. 451. 68 Ibidem, dosar nr. 13/1881, filele 1-3. Nota circulară a cabinetului de la Viena

[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
Viena, lui Haymerle. 70 Ibidem, dosar nr. 13/1881. filele 3-4. Nota circulară din 9 februarie 1881 a cabinetului din Viena, trimisă ministrului Hoyos la București. 71 Ibidem, f. 4-5. 72 Ibidem, f.5. 73 Ibidem, f. 5-6. 74 Cestiunea Dunărei, p. 115. Raportul lui Mihail Kogălniceanu către Vasile Boerescu, din 11 decembrie 1880. 75 Ibidem, p. 115. Vasile Boerescu către N. Callimachi-Catargi, telegrama din 12 decembrie 1880. 76 Ibidem, p. 116. N. Callimachi-Catargi către V. Boerescu, telegrama din 22 decembrie

[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
I...vol. IV, p. 366. 78 Ibidem, f.180; Ibidem, p. 366. 79 Ibidem, f. 193-194. 80 Ibidem, f. 194. 81 Arhivele Naționale, fond Casa Regală, Carol I, dosar nr. 40/1880, fila 6. 82 Ibidem, f. 2. 83 Cestiunea Dunărei, p. 199. E. Pencovici către V. Boerescu, raportul din 8 ianuarie 1881. 84 Arhivele Naționale, Microfilme Anglia, r. 131. P.R.O.F.O. 104/22, f. 17. White către Granville, telegrama din 11 ianuarie 1881. 85 Șerban Rădulescu-Zoner, op. cit., p.

[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
de Gheorghe Nicolae Căzan și Șerban Rădulescu-Zoner, România și Tripla Alianță 1878 - 1914, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1979, p. 69. 87 Ibidem, p. 113. 88 Arhivele Naționale, fond Casa Regală, Carol I, dosar 13/1881, fila 1. 89 Cestiunea Dunărei, protocoalele nr. 17-19 din 14, 16 și 18 iunie 1881, p. 253-284. 90 Ibidem, protocolul nr. 19 din 18 iunie 1881, pp. 275-284. 91 Arhiva M.A.E., loc.cit., vol. 193, dos. 8 conv. D2b, partea a II-a

[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
101 A se vedea conținutul planului Barrère în Paul Gogeanu, op. cit., pp. 84-87. 102 Andrei Alexandru Căpușan, op. cit., p. 86. 103 Paul Gogeanu, op. cit., p. 87. 104 Șerban Rădulescu-Zoner, op. cit., p. 117. 105 H. Hajnal, op. cit., p. 156. 106 Cestiunea Dunărei, p. 300. Eugeniu Stătescu către Ion Ghica, telegrama din 6 septembrie 1881. 107 Ibidem, pp. 219-220. Nota circulară a lui Eugeniu Stătescu, ministrul Afacerilor Străine, către reprezentanții României în străinătate, 20 iunie 1881; de asemenea, Arhiva M.A.E., loc.

[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
op. cit., p. 79. 123 Biblioteca Națională, fond Brătianu, pachet XLVI, dosar 1, mapa 4. Ion Bălăceanu către I.C.Brătianu, 18 decembrie 1881. 124 Arhiva MAE, fond 21, Corespondență cu Legația din Viena 1880-1884, vol. 177, f. 81. De asemenea, Cestiunea Dunărei, pp. 303-307. Nota circulară a lui E. Stătescu din 15/27 decembrie 1881. 125 Arhivele Naționale, Microfilme Anglia, r. 131, P.R.O.F.O. 104/22, f. 278-279. White către Granville, raportul secret din 15 noiembrie 1881. 126 Ibidem, f.

[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
156 Arhiva M.A.E., loc.cit., vol. 193. f. 505. Obedenaru către Eugeniu Stătescu, telegramă cifrată din 3/15 decembrie 1881. 157 Ibidem, f. 506. Olănescu către Eugeniu Stătescu, telegramă confidențială din din 4/16 decembrie 1881. 158 Cestiunea Dunărei, p. 301. Eugeniu Stătescu către Ion Ghica, adresa din 6 septembrie 1881. 159 Ibidem, p. 302. Eugeniu Stătescu către Ion Ghica, telegrama din 7 octombrie 1881. 160 Ibidem, pp. 303-307. Circulara M.A.S. către reprezentanții României în străinătate, din 15

[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
Microfilme Anglia, r. 134, P.R.O.F.O. 104/30, f. 20-21. Lordul Granville către Percy Sanderson, telegrama din 19 decembrie 1881. 162 Ibidem, f. 77 și 79-80. Percy Sanderson către lordul Granville. Telegrama din 12 ianuarie 1882. 163 Cestiunea Dunărei, p. 309-312. Memoriul înaintat de Ion Ghica lordului Granville la 6 ianuarie 1882. 164 Ibidem, p. 309. 165 Ibidem, p. 310. 166 Ibidem. 167 Ibidem, p. 311. 168 Ibidem. 169 Ibidem. 170 Ibidem. 171 Ibidem. 172 Ibidem, p. 312. 173

[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
a III-a, 1882, f. 10-16. Alexandru Odobescu către Eugeniu Stătescu, raportul din 20 ianuarie 1882. 175 Ibidem, f. 11. 176 Ibidem, f. 18-20. G. Vârnav-Liteanu către E. Stătescu, raportul din 23 ianuarie 1882. 177 Ibidem, f. 19. 178 Cestiunea Dunărei, p. 314. Ion Ghica către Eugeniu Stătescu, telegrama din 28 ianuarie 1882. 179 Ibidem. 180 Ibidem. 181 Ibidem, p. 315. Alexandru Odobescu către Eugeniu Stătescu, telegrama din 3 februarie 1882. 182 Ibidem, p. 316. 183 Ibidem. 184 Ibidem, p. 317

[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
43-46. White către Granville, raportul din 6 februarie 1882. 205 Ibidem, f. 81. White către Granville, prima telegramă secretă din 24 martie 1882. 206 Ibidem, f. 83. White către Granville, a doua telegramă secretă din 24 martie 1882. 207 Cestiunea Dunărei, protocoalele nr. 21 și 22 din 15 și 18 mai 1882, pp. 292-299, 377-381. 208 Ibidem, protocoalele nr. 23 și 24 din 27 mai și 2 iunie 1882, pp. 381-392, 393-397. 209 Ibidem, pp. 358-359. Telegrama ministrului Afacerilor Străine al

[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
CED, colonelul Eustațiu Pencovici, din 16 mai 1882. 210 Ibidem, pp. 385-387. Protocolul nr. 23, ședința din 27 mai 1882. 211 C.I.Băicoianu, op. cit., p. 81. 212 Șerban Rădulescu-Zoner, op. cit., p. 122. 213 Paul Gogeanu, op. cit., pp. 112-113. 214 Cestiunea Dunărei, p. 423. Telegrama din 22 iunie 1882 a lui Ion Bălăceanu către Eugeniu Stătescu. 215 Paul Gogeanu, op. cit., p. 113. 216 Ibidem. De asemenea, Cestiunea Dunărei, p. 436-437. Telegrama din 28 octombrie 1882 adresată de contele Granville vicontelui Lyons. 217

[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]