9,499 matches
-
28 februarie 2020. Astfel, ori de câte ori o lege nu reglementează o anumită procedură de aducere la îndeplinire a unei măsuri/finalități prevăzute prin lege, revine actului administrativ normativ să o reglementeze, fără ca un asemenea procedeu să poată fi echivalat cu o adăugare la lege. În situația în care autoritatea administrativă emitentă a stabilit o anumită modalitate de desemnare a membrilor unor completuri cu privire la care legea nu dispune nimic, caz în care se încadrează și situația litigioasă analizată
DECIZIA nr. 644 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267222]
-
fie realizat în mod direct prin lege. În lipsa unei prevederi legale exprese, rezultă că legiuitorul a acceptat ca un act de reglementare secundară să realizeze acest lucru, ca act de executare a legii. O asemenea modalitate de legiferare nu echivalează cu conferirea de competențe legislative unei autorități administrative, astfel că textul criticat nu contravine art. 61 și art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție. ... 23. Totodată, Curtea a observat că dacă legea nu prevede în mod expres ca desemnarea
DECIZIA nr. 644 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267222]
-
interioară al instanțelor judecătorești. ... 26. Astfel, Curtea nu a reținut nici critica referitoare la încălcarea principiului egalității în fața legii, deoarece faptul că nu sunt prevăzute exhaustiv în lege criteriile obiective pentru schimbarea membrilor completurilor, ci doar în regulament, nu echivalează cu instituirea unor privilegii sau discriminări. ... 27. Cât privește critica referitoare la încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 124 privind înfăptuirea justiției și ale art. 126 privind instanțele judecătorești, Curtea a constatat că aceasta nu este întemeiată, deoarece normele de lege
DECIZIA nr. 644 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267222]
-
judecată, în condițiile legii. Instanța sesizată este obligată să verifice legala achitare a taxei, nu numai sub aspectul cuantumului acesteia, ci și al contului în care se va face plata, iar o plată nelegală a unei taxe judiciare de timbru echivalează cu neplata acesteia, astfel că, teoretic, ar putea interveni sancțiunea anulării acțiunii. După achitarea taxei de timbru judiciar, se va depune dovada plății - chitanța (pentru numerar) sau ordinul de plată - odată cu înregistrarea cererii de chemare în judecată. Depunerea se
DECIZIA nr. 683 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267244]
-
se întrunește un asemenea acord, va evalua dacă în cauză există o imposibilitate vădită a continuării contractului, încetarea acestuia dispunându-se doar în această situație. Stingerea obligațiilor născute din contractul de credit ipotecar și transmiterea dreptului de proprietate către creditor echivalează cu încetarea contractului, însă art. 4 alin. (4) din lege stabilește că aceasta reprezintă o ultimă soluție aplicabilă în situația constatării impreviziunii, astfel că părțile trebuie să depună toate diligențele pentru menținerea utilității sociale a contractului, iar instanța judecătorească trebuie
DECIZIA nr. 464 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267148]
-
sociale cuprinse în vectorul fiscal, la rubrica "Suma datorată/de plată" se completează cu cifra 0 (zero). Necompletarea tabelului din această secțiune, pentru impozitul pe venit și/sau pentru contribuțiile sociale cuprinse/necuprinse în vectorul fiscal, pentru care există obligație declarativă potrivit legii, echivalează cu nedeclararea obligației respective. Coloana "Denumire creanță fiscală" - se completează cu denumirea obligației de plată conform Nomenclatorului "Creanțe fiscale", datorată în perioada de raportare. Coloana "Suma": – Rândul 1 "Suma datorată" - se completează cu sumele reprezentând impozitul pe venit/contribuții sociale obligatorii
ANEXE din 7 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264759]
-
înainte de împlinirea termenului detașării, concomitent, Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General al Poliției Române, solicită detașarea unui alt procuror sau judecător. Articolul 35 (1) Semnalările introduse în SIS potrivit art. 26 din Regulamentul SIS cooperare de către statele asociate echivalează cu semnalările cu privire la persoane căutate în vederea predării în baza unui mandat european de arestare. (2) Mandatele de arestare emise de statele asociate, transmise prin intermediul SIS, echivalează cu mandatele europene de arestare. (3) În cazul depistării pe
LEGE nr. 76 din 3 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266574]
-
art. 26 din Regulamentul SIS cooperare de către statele asociate echivalează cu semnalările cu privire la persoane căutate în vederea predării în baza unui mandat european de arestare. (2) Mandatele de arestare emise de statele asociate, transmise prin intermediul SIS, echivalează cu mandatele europene de arestare. (3) În cazul depistării pe teritoriul României sau pe teritoriul altui stat membru sau asociat a unei persoane cu privire la care a fost transmisă în SIS o semnalare din categoria celor prevăzute la art.
LEGE nr. 76 din 3 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266574]
-
mod discriminatoriu și nejustificat libera alegere a profesiei sau a locului de muncă prin participarea la un concurs, deoarece condiția de a nu fi cercetat disciplinar nu se aplică tuturor candidaților, iar declanșarea unei cercetări prealabile în materie disciplinară nu echivalează cu stabilirea vinovăției persoanei cercetate. În plus, menționează că dosarul având ca obiect cercetarea sa disciplinară a fost clasat ulterior datei la care au fost anunțate persoanele declarate admise/respinse în urma înscrierii la un concurs organizat de către Inspectoratul de
DECIZIA nr. 88 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267354]
-
politicii legislative a Parlamentului. Faptul că o măsură legislativă ce implică cheltuieli bugetare nu a fost luată în calcul la adoptarea bugetului nu scutește Guvernul de obligația sa de a o pune în executare; mai mult, adoptarea legii bugetului nu echivalează cu lipsa competenței Parlamentului ca pe anul în curs să adopte o lege care are implicații bugetare (a se vedea în acest sens Decizia nr. 649 din 24 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1046
DECIZIA nr. 69 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266803]
-
privind securitatea și apărarea cibernetică a României, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, prevăzut la art. 3 din legea criticată, este una clară, precisă și previzibilă, iar caracterul extins al sferei de aplicare a legii analizate nu echivalează cu lipsa de claritate, precizie sau previzibilitate a normelor juridice care îl reglementează, reflectând scopul și obiectivele legii. ... 64. Prin urmare, Legea privind securitatea și apărarea cibernetică a României, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative conține criterii
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
limitată, persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale, întreprinderilor familiale, chiar calificată ca fiind un serviciu de interes public, se desfășoară întotdeauna cu o asemenea amploare încât un eventual incident de securitate cibernetică care afectează rețelele și sistemele informatice deținute de acestea echivalează cu existența unor situații de pericol cu privire la infrastructuri de interes național. Astfel, cu titlu exemplificativ ne vom referi la activitatea unei persoane care exercită profesia de medic veterinar. Aceasta este reglementată prin Legea nr. 160/1998 pentru organizarea și
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
faptul că această modificare poartă asupra unui aspect care nu a fost vizat de cererea de reexaminare, fără ca această schimbare de concepție să fie consecința reanalizării legii prin prisma observațiilor formulate în cererea de reexaminare. O astfel de situație echivalează cu crearea de novo a unei dispoziții legale, într-o modalitate care eludează cadrul constituțional, constituindu-se într-o revenire a Parlamentului asupra propriilor decizii, fără să existe o solicitare în acest sens, pe de o parte, și, pe de
DECIZIA nr. 18 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266545]
-
judecată în față căreia a fost invocată excepția, astfel că în fața Curții Constituționale nu pot fi invocate alte temeiuri ale excepției decât cele stabilite prin încheierea de sesizare. O extindere a acestora de către instanța de contencios constituțional ar echivala cu sesizarea din oficiu a Curții Constituționale, ceea ce depășește cadrul legal stabilit de Legea nr. 47/1992. De altfel, Curtea Constituțională a stabilit în jurisprudența sa că invocarea în fața instanței de control constituțional, în cadrul unei excepții de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 546 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266720]
-
excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textele de lege criticate, care au permis instanței de judecată să emită citația cu mențiunea „nu va fi adus în fața instanței de judecată“, încalcă dreptul la apărare. Lipsa de la propria judecată echivalează cu încălcarea tuturor garanțiilor procesuale de care trebuie să beneficieze o persoană, cu atât mai mult o persoană aflată în detenție. Totodată, faptul că instanța este cea care poate să suprime dreptul la apărare prin neaducerea în fața sa a
DECIZIA nr. 591 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266775]
-
de a primi în continuare un salariu într-un anumit cuantum (a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 19 aprilie 2007, pronunțată în Cauza Vilho Eskelinen și alții împotriva Finlandei, paragraful 94). ... 21. Totodată, acceptarea susținerilor autorilor excepției ar echivala cu imposibilitatea legiuitorului de a mai putea modifica sistemul de salarizare, pe motiv că ar crea diferențe față de sistemul anterior de salarizare și că neconstituționalitatea unui text legal nu se poate constata prin simpla comparație dintre reglementarea veche și
DECIZIA nr. 674 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266748]
-
cunoștință de informații ce constituie secrete de stat, de serviciu sau comerciale este obligat să respecte caracterul lor și să le facă cunoscute numai autorităților publice îndreptățite, în condițiile legii. (2) Nivelul de secretizare atribuit documentelor clasificate ale Organizației se echivalează cu secret de serviciu, în sensul legislației naționale. Articolul 47 Ministerul Afacerilor Externe asigură transmiterea operativă a declarațiilor și a altor documente între ANCEX și Organizație. Articolul 48 (1) Accesul echipei de control a ANCEX la obiectivele și instalațiile care
LEGEA nr. 56 din 16 aprilie 1997 (*republicată*) () [Corola-llms4eu/Law/266048]
-
poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că «sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-
DECIZIA nr. 600 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270001]
-
care se aplică imediat situațiilor pendinte. Art. 27 din Codul de procedură civilă constituie o normă de procedură de natură legală și nu poate restrânge sfera de aplicare a art. 147 alin. (4) din Constituție. Acceptarea unei asemenea teze ar echivala cu prevalența unei norme legale față de una de rang constituțional și s-ar înfrânge în mod indirect efectul imediat și general obligatoriu al deciziei Curții Constituționale. Or, într-un stat de drept toate autoritățile publice, atât în aplicarea, cât
DECIZIA nr. 615 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267593]
-
nr. 836 din 1 octombrie 2018, paragraful 59). ... 22. Așadar, indiferent de data comunicării hotărârii recurate, calea de atac a recursului poate fi exercitată doar în temeiul Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, iar o susținere contrară echivalează cu o nerecunoaștere a efectelor deciziei Curții Constituționale, contrar dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție. Potrivit acestui din urmă text constituțional, momentul producerii efectelor juridice, erga omnes, ale deciziilor Curții Constituționale este cel al publicării acestora, iar nu cel
DECIZIA nr. 615 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267593]
-
reținut că, instituind reguli speciale privind exercitarea căilor de atac, legiuitorul trebuie să asigure părților interesate posibilitatea de a formula o cale de atac împotriva hotărârii judecătorești considerate defavorabilă. Lipsa oricărei căi de atac împotriva unei hotărâri pronunțate în instanță echivalează cu imposibilitatea exercitării unui control judecătoresc efectiv, dreptul de acces liber la justiție devenind astfel un drept iluzoriu și teoretic (a se vedea în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 192 din 3 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 615 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267593]
-
ori de drept material penal, dar care nu au ca efect dezincriminarea faptei sau micșorarea limitei maxime a pedepsei. Însă atunci când printr-o decizie a Curții Constituționale se constată neconstituționalitatea totală sau parțială a unei norme de incriminare, decizia echivalează, în privința efectelor, cu o lege de dezincriminare. Continuând această linie jurisprudențială, Curtea - prin Decizia nr. 651 din 25 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1083 din 20 decembrie 2018 - a admis excepția de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 632 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267604]
-
poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-
DECIZIA nr. 671 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267617]
-
a fost determinată de un interes exclusiv privat, fără a pune în pericol vreun interes social general. ... 11. Se mai arată că măsura legislativă instituită prin textul de lege criticat este lipsită de orice justificare, iar limitarea dreptului de proprietate echivalează cu o expropriere fără cauză de utilitate publică și fără acordarea unei drepte și prealabile despăgubiri, așa cum dispune art. 44 alin. (3) din Constituție. Totodată, sunt afectate și garanțiile prevăzute de art. 44 alin. (4) și (8) din Constituție
DECIZIA nr. 617 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267586]
-
fost proprietar sau moștenitorii legali ori testamentari ai acestuia, este compensarea prin puncte, precum și faptul că a plafonat despăgubirile acordate în situația în care titularul a înstrăinat drepturile care i se cuvin potrivit legilor de restituire a proprietății nu echivalează cu o expropriere, această reglementare încadrându-se în sfera măsurilor cu caracter general sugerate chiar de Curtea Europeană a Drepturilor Omului a fi adoptate de statul român. Mai mult, în acest caz, legiuitorul a acordat cesionarilor dreptului la despăgubire un
DECIZIA nr. 617 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267586]