2,734 matches
-
legale și prin violență. Vorbesc în termeni generali, desigur; au existat și monarhi docili și respectuoși care au dat ascultare; mai mult, trebuie să adaug că toți conducătorii au fost influențați într-o anumită măsură de permanentele hotărîri și legi ecleziastice pe care Papii și sinoadele le-au publicat neîncetat asupra disciplinei bisericești, în centrul cărora stă alegerea episcopilor; de aceea, ei au fost mai rezervați în extinderea puterilor lor și în patronarea alegerilor episcopale și au încercat să eludeze legile
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
dea oricui dorește"169. Regele i-a trimis lui Hincmar obișnuita scrisoare, plină de ezitări și în care se contrazicea singur, în care își afirma dorința de "a-i urma sfatul atît în afacerile de stat, cît și în afacerile ecleziastice," implorîndu-l pe Hincmar să se manifeste față de el cu aceeași solicitudine precum și față de regii care l-au precedat, adăugînd apoi, ca dovadă a bunei sale voințe, că îi va asculta sfatul: "Aș dori cu îngăduința Voastră și prin slujitorii Voștri
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
nu conținea nimic lipsit de respect la adresa regelui sau împotriva binelui statului. Scopul său era să mențină îndreptățirea Mitropolitului și a Episcopilor provinciali de a examina și confirma alegerea în conformitate cu canoanele". El a adăugat: Spunînd că sînteți stăpîn al alegerilor ecleziastice și al proprietății este ca și cum s-ar vorbi limba diavolului. Aduceți-vă aminte promisiunea pe care ați făcut-o la altarul lui Dumnezeu în prezența Episcopilor, care a fost semnată de mîna Voastră. Nu vă închipuiți că puteți să introduceți
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
staul pe poartă. Dar să știți că dacă nu vine, îl vom căuta în toate locurile din Provincia Reims și va fi judecat de noi ca uzurpator al Bisericii, în așa fel încît nu va mai ocupa niciodată vreo funcție ecleziastică în această provincie; iar toți aceia care se vor face vinovați de vina lui vor fi excomunicați, pentru ca să dea satisfacție Bisericii". Cuvinte atît de minunate, atît de demne de Episcopii din primele veacuri nu au oprit samavolnicia; curtenii, cei care
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
forța. Clerul, fără să-și dea seama, făcea instinctiv, dacă nu conștient, jocurile politice; își rezerva alegerea tuturor episcopilor fără să consulte sau să ia în considerare voința marilor mase de credincioși. Din rîndurile clerului puțini, în comparație cu marea majoritate 175 ecleziastică, au căpătat prevalență față de rest și au obținut privilegiul de a alege Episcopul; aceștia erau canonicii scaune-lor; cei care au reușit să-și confirme prin legile Bisericii ceea ce și-au arogat. Exclusă însă de la alegerile episcopale marea masă a poporului
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
fie în același timp și oameni ai lui Dumnezeu, căci "nimeni nu poate servi la doi stăpîni"185. 84. Rezultatul celor trecătoare cu scop trecător este, din păcate, acela de orbire a oamenilor; iar întreaga putere a Bisericii, întreaga libertate ecleziastică aparține unei rîn-duieli de lucruri spirituale și invizibile. Ce minune însă, dacă i se adăuga puterii și serviciul spiritual al episcopatului, o mare putere veșnică și înțeleaptă, un serviciu temporar și material; Episcopii, oameni și ei, au rămas, ca și
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
192. Prin această argumentație singulară toate bu-nurile Bisericii au avut marea onoare de a fi considerate "efecte nobiliare", bunuri de prim ordin și, prin aceasta, bunuri regale 193. Drept urmare aici, regele a pretins nu numai feudele, dar și toate bunurile ecleziastice indiferent de ce drept deținea asupra feudelor; voia să le uzufructueze pe toate drept regalia, adică veniturile produse de beneficiile posturilor vacante 194 existente la moartea beneficiarului trebuiau să reintre în posesia principelui, care, mai apoi, dispunea după cum dorea de ele
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
beneficiile posturilor vacante 194 existente la moartea beneficiarului trebuiau să reintre în posesia principelui, care, mai apoi, dispunea după cum dorea de ele ca de propriul său lucru 195. Pe atunci, aceasta era forma pe care o îmbrăcau feudele și bunurile ecleziastice libere. Astfel, au fost înfeudate zeciuielile 196; mergîndu-se mereu mai departe, pe această cale, s-au atribuit aceste zeciuieli și alte bunuri libere înfeudate în favoarea laicilor, așa cum se făcea pînă atunci cu adevăratele feude, la moartea Episcopilor sau a Abaților
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
glasul său stins. Noi ne găsim în cel mai nefast secol. Clerul rătăcit de la calea sa, orbit de bunurile trecătoare și aproape gata să-și vîndă demnitatea și conștiința, la care se adaugă o importantă împrejurare, care poate adînci aservirea ecleziastică, adică puterea lui Otto I care i-a umilit pe marii domni și a făcut ca puterea monarhică să devină și mai puternică, ajungînd absolută; acesta a fost un mare avantaj pentru societate, dar, în același timp, a creat o
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
sfîșiat-o. Abia se stinse și aceasta, că apărură ereziile din nord, și numai prin Conciliul de la Trento Biserica a început să se bucure de odihnă. Între timp, cele două mari principii ale lui Grigore al VII-lea, deci libertatea puterii ecleziastice și integritatea morală a Clericilor, au devenit literă de lege, iar primul a adus numaidecît rod, dînd forță Bisericii și curajul de a triumfa înaintea atîtor dușmani, iar Conciliul însuși de la Trento poate fi considerat un rod al său, după
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
conducătorii lor erau Papi și Suverani, dar cauza luptei era Clerul. Papii se luptau să redea străvechea virtute și demnitate a Clerului; conducătorii se luptau să sprijine viciul Clericilor. Suveranii se reduceau, astfel, la stadiul de mercenari în serviciul păturii ecleziastice care se ascundea, ca întotdeauna în spatele altora. 102. Ce trebuia să se întîmple mai departe? Să se lase Capul Bisericii înspăimîntat de forța brută de care dispunea Clerul corupt? Trebuia ca urmașii Sfîntului Petru să-și piardă curajul din cauza dificultăților
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
mai cumplite și jalnice plăgi ale crucificatei Mirese a lui Cristos. 109. Și nu toată lumea observă acest lucru: se pare că, nefiind cedată puterii temporare decît numirea, iar Pontifului rămînîndu-i rezervată confirmarea, acest lucru nu va prejudicia prea mult libertatea ecleziastică. Dar acest mod de raționare care este în favoarea prezentei discipline, în timpuri mai bune nu ar însemna oare decît o acoperire a rănii și nu vindecarea ei o înșelătorie diplomatică, dacă îmi îngăduiți să spun așa? Mă îndoiesc puternic. Să
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
cazul unei persoane care comisese delicte cunoscute? Și nu este îndeajuns această imunitate în privința delictelor publice, pentru ca Dioceza să aibă acel Episcop care era cel mai nepotrivit? Și dacă dorința Bisericii nu avea importanță, dacă nu era ascultată, ce libertate ecleziastică mai rămînea sau la ce bun acea libertate? 110: Un alt pas care a dat în acel secol puterea laicilor, a căror influență creștea în privința alegerilor, a fost constituit de petițiile regale. Ce e mai inocent decît o simplă petiție
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
să nu țină seama de ea? Ei, bine, cum i-a părut atunci Bisericii? Renumitul Sf. Yves din Chartres, acel Episcop iubitor de armonie între Stat și Biserică și atît de conciliant 242, considera petiția regală o nimicire a libertății ecleziastice 243, și alături de el protestau puternic împotriva acelor petiții cei mai inteligenți și sfinți Prelați ai secolului al IX-lea. Dar să analizăm acum: este aceasta singura manifestare a dorinței sale, cum proceda pe atunci principele cu electorii pentru a
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
acel secol, libertatea era cunoscută încă și era consistentă. Vom vedea acum care era modul de gîndire al secolului următor, în care Biserica s-a scuturat de jugul împovărător și în care preasfinții și preaputernicii Papi au făcut ca libertatea ecleziastică să strălucească precum soarele. Să vedem ce ar fi spus acei mari Pontifi despre starea noastră, în care nu se mai organizează, în mare parte a națiunilor catolice, alte alegeri episcopale decît cele pe care le fac suveranii; și dacă
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
alegeri și nici în numire, ci numai aceea de a-și acorda consimțămîntul, de a pune alesul în postul episcopal. Ce s-a întîmplat din acest motiv? Întreaga Biserică părea că se ridicase împotriva lui Pascal, a aplaudat diminuarea libertății ecleziastice și amenința cu o schismă. Și de ce? Pentru că i-a îngăduit regelui să facă o ceremonie prea puțin corespunzătoare cu rangul său, aceea de învestire a Episcopului cu sceptru și inel, însemne ale jurisdicției episcopale. Și chiar regele a protestat
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
atare, care a fost smuls de la domnul nostru, Papa Pascal, prin violența regelui Henric, pentru eliberarea deținuților și pentru libertatea Bisericii, noi toți adunați la acest Conciliu cu însuși domnul nostru, Papa, îl condamnăm la cenzură canonică și prin autoritate ecleziastică, prin judecata Sfîntului Spirit, îl declarăm nul, îl invalidăm și sub pedeapsa cu excomunicarea să fie considerat total ineficient și fără autoritate." O sentință asemănătoare este dată următoarei cauze: "De aceea este condamnat, căci el conține un privilegiu ca acela
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
că nu erau motive de iertare a unui conducător care intervenise în alegerea Episcopilor prin excluderea unuia dintre candidați; el a recunoscut că libertatea Bisericii a fost lezată. Ce putea să spună despre numirile regale în lumina acestor principii imutabile ecleziastice? Este introducerea acestora în secolul al XVI-lea o dovadă a libertății sau a sclaviei? Este această perioadă o cauză de bucurie sau de necaz în rîndul fiilor Bisericii? 113. Dar pentru a cunoaște mai bine natura malignă a acestei
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
putea cere unui laic care se pierde în atîtea griji și plăceri pe care le presupune guvernarea trecătoare și viața la curte, să fie un teolog profund în gîndire? Să cunoască cele mai importante și mai adînci principii ale disciplinei ecleziastice? Va putea să le acorde importanța cuvenită? Și să aibă o rîvnă apostolică încît să le prefere oricărui alt interes? Și să le țină cu rigurozitate împotriva ispitelor, adulării, înșelătoriei, patimilor avide, neobosite și tulburi ale tuturor acelora care îl
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
De sfaturile și de slujirea cui depinde? Și cine va aștepta vreodată atît de mult de la un biet muritor? Chiar și dacă acest lucru ar fi îndeplinit, tot nu este de ajuns. În afară de a cunoaște principiile de neîncălcat ale disciplinei ecleziastice și de a vrea să le menții, trebuie să și poți. Dar ca să poți trebuie să cunoști orice amănunt din Biserică, așa cum numai fiecare Biserică în parte se cu-noaște; trebuie să se metamorfozeze în fiecare Biserică, după ce s-a metamorfozat
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
poate să conteze total pe el, căci în toate timpurile Biserica catolică a inculcat supușilor doctrina "că nu este drept să se revolte împotriva propriului principe din nici un motiv". Păstorul Bisericii atunci cu atît va fi mai învestit cu spiritul ecleziastic cu cît va fi alesul Bisericii înseși și cu cît va fi mai consecvent în inculcarea în popor a supunerii, a obedienței, a îndurării pînă și a celor mai mari oprimări. Poporul va asculta de la el învățătura blîndeții pe care
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
principiu, de care este atît de greu să se desprindă guvernul laic, este exact acela care pune în mișcare chiar și numirea Episcopilor nefaști pentru Biserică, care din întîmplare (și astăzi nu se poate altfel) în pofida unei astfel de aparențe ecleziastice, nu au fost cu adevărat slujitori liberi ai lui Dumnezeu, ci servi ai principilor care au îmbrăcat mantia episcopală. Fiindcă loialitatea ce li se cere depinde de motivații omenești, aceștia sînt în mod inevitabil persoane atrase de favorurile temporare. Trebuie
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
mi-ar fi ascultate în Cer rugăciunile și jertfa mea primită, aș putea vedea cu ochii mei înainte de a muri, sau murind, această nouă cunună nepieritoare așezată pe fruntea acestui mare Suveran! CAPITOLUL V Plaga din piciorul stîng: servitutea bunurilor ecleziastice 129. Din cele analizate pînă aici rezultă că prăbușirea Romei păgîne, prezisă de Scripturi, sub numele de Babilon, a fost, în rînduiala înaltă a Providenței, nu numai un act de justiție care să răzbune sîngele Martirilor și care să extirpe
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
guvernare a posesiunilor sale, de a-și ține afacerile în ordine și de a dobîndi, administra și dispune de bunurile sale după cum dorește. Această lipsă de control asupra administrării și întrebuințării bunurilor temporare ale Bisericii, în conformitate cu standardele tradiționale și spiritul ecleziastic, este cea de-a cincea plagă care încă afectează și macină corpul său mistic. 132. Feudalismul în mare parte s-a prăbușit și dispare pe măsură ce națiunile devin mai civilizate; Biserica nu mai este implicată în feudalism. Dar principiile legale, obiceiurile
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
răpeau libertatea de a se conduce; și nici deposedarea violentă de bunurile sale nu îi lezau libertatea. Ea nu era vasală, nu avea protecție și, cu atît mai puțin, tutelă sau dări de plătit; dar au fost introduse servituțile, bunurile ecleziastice, și din acel moment a fost imposibil pentru Biserică, după cum spuneam, să-și mențină vechile principii în privința achiziționării, a guvernării, a între-buințării bunurilor sale materiale; și uitarea principiilor, care îndepărtau de aceste bunuri tot ce aveau mai înșelător și corupător
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]