2,582 matches
-
nici un motiv pentru a refuza existența, în decursul epocii paleolitice, cel puțin a întregului spectru de societăți vânătorești documentate etnografic. Ceea ce ne oferă, în fapt, etnografia nu este atât un model social trans-istoric, cât o serie de parametri, analitic eficienți - ecologia, productivitatea mediului și eficiența pachetului tehnologic disponibil - cu ajutorul cărora se poate estima și dinamica socială din Pleistocen. Nu ne propunem aici obiectivul nerealist de a realiza o cronică exhaustivă a variabilității social-economice paleolitice. Ne propunem, în schimb, o nuanțare a
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
uriaș interval de timp, în fapt, în cea mai conservatoare accepțiune, aproximativ de 90% din intervalul dintre 2,5 milioane de ani și Holocen! Majoritatea modelelor propuse iau în calcul biologia reproducerii ca esențială pentru caracterizarea socialității primelor hominide, deși ecologia behaviorală nu are inhibiții a o extrapola și asupra vânătorilor-culegătorilor actuali (ex. Hawkes 1993, 1996; Hill & Kaplan 1993). Reperul rămâne fără îndoială sărăcăcios, dar, dată fiind suprapunerea prelungită dintre biologia primatelor superioare și „prefața” evoluției culturale umane, ca și absența
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
lor, creațiilor lor informaționale : soluțiile propuse și implementate sunt oare adaptate nevoilor, respectă cultura persoanelor și a grupurilor care le pun în practică, aduc ele valoare adăugată efectiv fără a crea noi stresuri sau dificulăți. S-ar putea numi «dezvoltarea ecologiei informaționale». Bineînțeles, această filosofie și ecologie a informației nu este un simplu joc intelectual, care însoțește o dezvoltare a competențelor privind stăpânirea instrumentelor și tehnologiilor de azi, înțelese ca instrument de progres și de soluționare a problemelor, ca și a
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
și implementate sunt oare adaptate nevoilor, respectă cultura persoanelor și a grupurilor care le pun în practică, aduc ele valoare adăugată efectiv fără a crea noi stresuri sau dificulăți. S-ar putea numi «dezvoltarea ecologiei informaționale». Bineînțeles, această filosofie și ecologie a informației nu este un simplu joc intelectual, care însoțește o dezvoltare a competențelor privind stăpânirea instrumentelor și tehnologiilor de azi, înțelese ca instrument de progres și de soluționare a problemelor, ca și a unei dezvoltări a cunoștințelor, demersurilor și
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
volum important de valută. Problemele amenajării turistice apar în literatura de specialitate și sub termenii de amplasare turistică, planificare sau localizare turistică, și implică rezultate ale cercetării în domenii foarte variate: economia și organizarea turismului, marketingul turistic, geografia, sociologia, psihologia, ecologia, arhitectura etc. În studiile referitoare la amenajarea turistică s-a acordat o importanță deosebită factorului distanță, care reprezintă depărtarea dintre zonele de recepție și cele de origine ale fluxurilor turistice, a mijloacelor de circulație folosite precum și a căilor de acces
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
55): a) principiul integrării armonioase a condițiilor naturale cu suprafețele construite, cu structura serviciilor și infrastructura. Construcțiile turistice se vor realiza în modalitățile pe care le impun caracteristicile și condițiile zonei sau stațiunii. Acest principiu se referă de fapt la ecologia imaginii, adică la evitarea pe cât posibil a unui aspect inestetic și stresant și la realizarea unei legături afective între turist și spațiul amenajat; b) principiul flexibilității sau al structurilor evolutive, este principiul potrivit căruia structura unei zone turistice este necesar
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
de cunoștințe, experiențe și de punere în valoare a resurselor umane. Un consiliu județean, de exemplu, ar putea deschide mai multe rețele, pentru fiecare din domeniile sale de interes: dezvoltare regională, încurajarea sectorului privat, dezvoltarea resurselor umane și solidaritatea socială, ecologie, intrând astfel în legătură cu posibili parteneri interesați de aceste probleme: primării, fundații, întreprinzători etc. Structura organizatorică a unei rețele include: • conducătorul rețelei - care are rolul de moderator, de inițiator al diferitelor acțiuni; în cazul realizării unei propuneri de proiect, acestuia îi
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
I. Confuzia termenilor / 27 II. Mizele antropologiei / 29 III. Lumea contemporană / 36 Capitolul II. Obiectele antropologiei / 41 I. De la etnografia de urgență la antropologia generală / 41 II. Diversificarea domeniilor / 43 III. Construcția obiectelor / 47 1. Rudenia / 48 2. Economie, mediu, ecologie / 55 3. politicului / 63 4. Antropologia religiei / 72 5. Antropologia performanței / 79 6. Film etnografic și antropologie vizuală / 83 7. Antropologia aplicată / 89 8. Etnografii și antropologia științelor / 91 IV. Domeniu și extradomeniu în antropologie / 91 Capitolul III. Terenul / 97
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
aruncă o lumină nouă asupra subiectelor clasice sau mai puțin clasice ale antropologiei..." 11. Marc Augé și Jean-Paul Colleyn exemplifică aceste subiecte cu antropologia persoanei (Marcel Mauss) și simbolismul social (Claude Levi-Strauss), cu biopolitica (Michel Foucault) și rudenia, economia și ecologia, politica și religia, filmul etnografic și antropologia interpretativă și, nu în ultimul rând, cu cea aplicată. 3. Reconfigurări actuale în antropologie Două dintre subiectele clasice ale antropologiei aplicate (rudenia și practicile economice) cunosc astăzi ipostaze actuale pe care autorii cărții
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
toate sistemele cunoscute se bazează pe câteva relații fundamentale), filiația, adopția (universală sub forme diverse), divorțul etc. Cititorul francez va putea consulta în legătură cu acest subiect lucrările lui Claude Lévi-Strauss, Louis Dumont, Françoise Héritier, Francis Zimermann, Christian Ghassarian. 2. Economie, mediu, ecologie. Confruntată cu societățile slab integrate în economia de piață, știința economică occidentală nu se putea aplica. Peste tot unde economia nu era constituită în sector autonom, se dovedea dificil să vorbești de calcul de alocare de mijloace, de profituri, de
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
diferite propuneau analogii tulburătoare. De fapt, constrângerile de mediu impuneau doar limite. Totuși, în anii 1950, ideea de cauzalitate legată mai mult sau mai puțin direct de mediul înconjurător a cunoscut o a doua perioadă de glorie sub numele de "ecologie culturală" (Julian Steward), apoi ca "materialism cultural" (Marvin Harris). Toate trăsăturile culturale de la tehnologie la ritualuri, trecând prin habitat și sistemele de rudenie ar corespunde unor alegeri raționale în funcție de necesitățile locale de adaptare. Înmulțirea descrierilor etnografice fine și chiar studiile
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
Într-adevăr, exotismul se găsește în interiorul limitelor naționale și este, prin urmare, element constitutiv al identității naționale, oricare ar fi dificultățile. O foarte bogată literatură latino-americană și străină oferă informații despre viața triburilor indiene sub diferite aspecte: rudenie, cosmologie, migrații, ecologie, economie politică. La scară mai mare, o întreagă serie de cercetări se referă la prejudecăți rasiale, ierarhie, individualism, antropologia orașului, formele familiei, educația, drogul, violența, raporturile dintre știință și societate, relațiile dintre psihanaliză și antropologie, înnoirile religioase, cultele afro-americane. Dar
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
a limita populațiile dăunătoare (agenți patogeni, dăunători, buruieni) și prin aceasta și pierderile produse. Aceasta înseamnă că agrobiocenoza poate fi dirijată, în vederea menținerii acestor populații, la un anumit nivel pentru a nu produce pagube. 2.2.2. Biocenoza și ecosistemul Ecologia este știința, care se situează la un nivel ridicat de sinteză și variabilitate, care se ocupă cu următoarele tipuri de organizare biologică: 1. Organismul studiază proprietățile unui individ mediu al unei specii. 2.Populația studiază proprietățile unui grup de organisme
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
nu afectează sau afectează foarte puțin speciile utile. CAPITOLUL III ORGANIZAREA COMBATERII INTEGRATE A AGENȚILOR PATOGENI 3.1. Obiectivele și metodele combaterii integrate Principiul fundamental al combaterii integrate reclamă cunoașterea permanentă a stării fitosanitare și stabilirea bolilor principale ale culturilor, ecologia agenților patogeni respectivi, măsurile specifice de combatere a diferitelor boli, tehnologia de cultură rațională a plantelor corelată armonios cu factorul fitosanitar. Lupta integrată permite realizarea unei producții integrate, care înglobează mai multe noțiuni privind: menținerea fertilității solului, un randament optim
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
funcționalitatea lor, este modern și are o largă perspectivă științifică și didactică. Perspectiva aceasta înseamnă concomitent și înscrierea terminologiei geografice în limbajul sistemic internațional, utilizat ca formă de comunicare în toate aplicațiile teoriei generale a sistemelor (științele economice și tehnice, ecologia etc.)4. Acumulările aflate la originea acestei teorii, de o excepțională valoare pentru toate științele, sunt vechi, o parte însemnată a lor realizându-se de-a lungul evoluției geografiei ca ramură a cunoașterii umane. Viziunea integratoare a geografiei antice continuată
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
Didactică și Pedagogică, București Dorst, J. (1970) Înainte ca natura să moară, Edit.Politică, București Dumolard, P. (1975) Région et régionalisation, une approche systèmique, L'Espace Gèographique, nr.2.,Paris Durand, D. (1990) La systémique, PUF, Paris Gâștescu, P. (1998) Ecologia așezărilor umane, Edit. Științifică și Enciclopedică, București Georgescu-Roegen, N. (1979) Legea entropiei și progresul economic, Edit. Politică, București Goudie, A., Viles, H. (1997), The Earth transformered. An Introduction to Human Impacts of the Environment, Blackwell Publishers, Oxford Guigo, M. (1991
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
l'environnement, Economica, Paris Roșu, Al. Ungureanu, I. (1977) Geografia mediului înconjurator, Edit. Didactică și Pedagogică, București Roșu, Al. (1987) Terra-geosistemul vieții, Edit. Științifică și Enciclopedică, București Rougerie, G. (2002), L'homme et son milieu, Natan, Paris Stugren, B, (1992) Ecologie teoretică, Sarmis, Ccluj Teodoreanu, E. (2002) Bioclimatologie umană, Edit. Academiei Române, București Ungureanu I,(1984) Analiza și protecția mediului înconjurător, Centrul de multiplicare al Univ. " Al.I.Cuza " Iași Vallega, A. (1995), La regione-sistema territoriale sostenibile, Mursia, Milano Vernier, J. (1992
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
în rezervație; introducerea unei taxe ecologice; atragerea de fonduri neramburasabile prin proiecte ecologice; vânzarea de suveniruri (ilustrate, pliante, afișe etc.) care să contribuie la educația publicului și la cunoașterea Rezervației Acvatice TeivaVișina; prezentarea la cerere a unor lecții speciale de ecologie aplicată, ihtiologie, geografie, biologie ș.a. pentru elevi și studenți; introducerea de taxe pentru oferirea și prestarea de servicii; închirierea diverselor echipamente și materiale; oferirea de programe atractive de „odihnă activă” vizitatorilor Rezervației Acvatice Teiva-Vișina. Obiectivul IV: Refacerea regimului hidrologic natural
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
actuale se poate face fără eforturi mari, asigurându-le liniștea pentru a cuibări și pentru a căuta hrană. În acest sens, copacii scorburoși nu trebuie extrași din pădure prin acțiunea de igienizare, acțiune care nu are nimic în comun cu ecologia și protecția naturii. Copacii bătrâni cu multe scorburi sunt adevărate maternități pentru păsări, constituind locuri ideale pentru cuibărit. Aici există Fagus orientalis fagul oriental, Fagus taurica - fagul tauric și Fraxinus coriariaefolia frasinul păros, alături de Dentaria quinquefoliarajnica, Euonymus nana - salba pitică
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Pătroescu M., Rozyilowicz L., Iojă C., 2002 Conservarea diversității biologice, Ed. Tehn., București 48. Oltean M., Negrean G., Popescu A., Roman N., Dihoru G., Sanda V., Mihăilescu S., 1994 - Lista Roșie a plantelor superioare din România, Studii, sinteze, documentații de Ecologie, Academia Română, Institutul de Biologie 49. Papadopol, A. & Mandru C., 1967 Contribution to knowledge of birds (Aves) from Iasi region (I), Com. Zool., IV: 89-126 50. Răvăruț M., 1941 - Flore et végétation du district de Jassy, Teza de doctorat, Univ. Mihăileană
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Murfatlar și Diosig, (I.C.Teodorescu și Gh. Constantinescu 1939), precum și prin apariția de noi colecții ampelografice la Drăgășani și Miniș, punându-se astfel bazele științifice ale studiului comportării soiurilor în areale diferite de cultură, aceasta reprezentând în același timp începutul ecologiei viticole. Rezultatele cercetărilor efectuate cu privire la comportarea soiurilor de viță de vie au înlesnit întocmirea, în anul 1929 a primei liste a soiurilor care pot fi înmulțite în podgoriile din țară. Astfel, au fost admise la înmulțire 13 soiuri pentru struguri
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
cuprinzând rezultate științifice ce privesc descrieri de soiuri și recomandări de soiuri de viță de vie, contribuții la studii și cunoașterea acestora, unele monografii viticole regionale cu sortimenteler lor (Al. P. Ionescu, 1927 " Varietățile de viță în regiunea viticolă Pietroasa-Buzău"), ecologie viticolă, metodologii ampelografice. O nouă orientare în viticultură, a constituit-o lucrarea lui I.C.Teodorescu (1930), "Cele mai recomandabile specii și varietăți de viță pentru România", în care autorul recomandă reducerea numărului de soiuri la cel mult 12 pentru struguri
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
a devenit o reacție legitimă de apărare a identității naționale. În atmosfera oarecum relaxată de după 1980 a coresponda cu specialiști și intelectuali de peste hotare devenise o paractică frecventă. La Iași s-au stabilit relații mai întâi pe teme medicale, de ecologie, tehnologie. Academia Română devenise gazda a numeroase reuniuni iar Asociația Oamenilor de Știință înființată în 1984 și Comisia de Ecologie Umană constituită în 1986 desfășurau programe cu largă participare din țară și străinătate. În vara anului 1988 s-a ivit prilejul
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
specialiști și intelectuali de peste hotare devenise o paractică frecventă. La Iași s-au stabilit relații mai întâi pe teme medicale, de ecologie, tehnologie. Academia Română devenise gazda a numeroase reuniuni iar Asociația Oamenilor de Știință înființată în 1984 și Comisia de Ecologie Umană constituită în 1986 desfășurau programe cu largă participare din țară și străinătate. În vara anului 1988 s-a ivit prilejul unei discuții cu un vizitator italian, președintele Centrului Cultural de Unitate Latină cu sediul în localitatea turistică Alassio de pe
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
ivit prilejul unei discuții cu un vizitator italian, președintele Centrului Cultural de Unitate Latină cu sediul în localitatea turistică Alassio de pe coasta Liguriei. Această organizație promova activități culturale din viața poparelor latine din spațiul european. În contextul preocupărilor de Etno ecologie susținute în Comisia de Ecologie Umană de la Iași am convenit înființarea Societății Culturale „Ginta Latină” . Obiectivele cuprinse în Declarație și referirile la susținerea comunităților românești supuse deznaționalizării corespundeau prevederilor organismelor internaționale de apărare a Drepturilor Omului și minorităților. Avem în
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]