1,967 matches
-
în cerul poeziei/îmbrăcat în bunavestire a așteptării pruncului/străbătând o cale în imensitate ... Vor veni zilele ce ne-au sorbit/în cupele de alabastru ale amiezii,/din nou iluminând răsuflarea mării/și-nnebunind licuricii câmpiei,așa își creionează în Epilog edenul,poetul Vasos Voiadzoglu care a trăit o parte din viață,în insula Skiros,pe care o vede ca un spațiu edenic unde semnele bucuriei se văd,ca un dar al blestemului antic.Dacă la Vvoiadzoglu edenul era o insulă ce
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
își creionează în Epilog edenul,poetul Vasos Voiadzoglu care a trăit o parte din viață,în insula Skiros,pe care o vede ca un spațiu edenic unde semnele bucuriei se văd,ca un dar al blestemului antic.Dacă la Vvoiadzoglu edenul era o insulă ce compensa mișcarea tuturor simțurilor a fondului emoțional,la Iohannes Becher timpul ca simbol al noului este perceput ca eden al simțurilor,fapt ce-l descoperim În munți,la umbra lor m-am fost născut/Din munți
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
un spațiu edenic unde semnele bucuriei se văd,ca un dar al blestemului antic.Dacă la Vvoiadzoglu edenul era o insulă ce compensa mișcarea tuturor simțurilor a fondului emoțional,la Iohannes Becher timpul ca simbol al noului este perceput ca eden al simțurilor,fapt ce-l descoperim În munți,la umbra lor m-am fost născut/Din munți veneau la noi și vânt și soare./ Mă întrebam,prin ulițe pierdut:Cât pot ei oare munții să măsoare?(In umbra munților). Fundamentul
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
descoperim În munți,la umbra lor m-am fost născut/Din munți veneau la noi și vânt și soare./ Mă întrebam,prin ulițe pierdut:Cât pot ei oare munții să măsoare?(In umbra munților). Fundamentul psihologico-științific-religios din care derivă mitul Edenului iese în evidență în clipa când geneza actului creator e identificată în viața psihică:iar problema ce se pune este,aceea a exprimării ei.O stare interioară de bucurie,de beatitudine,localizată în timp,dar mai ales în spațiul care
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
psihică:iar problema ce se pune este,aceea a exprimării ei.O stare interioară de bucurie,de beatitudine,localizată în timp,dar mai ales în spațiul care produce acea stare,determină cel mai adesea starea edenică,sau,pur și simplu,edenul ca expresie a poeticului. Trăind intens,poetul plonjează în sine,își creează imaginea unui mit și astfel triumfă asupra naturii sale.Analizând conceptul kierkegaardian de angoasă,regăsesc un mod de reafirmare a eului artistic ca loc al construcției mitului edenic
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
triumfă asupra naturii sale.Analizând conceptul kierkegaardian de angoasă,regăsesc un mod de reafirmare a eului artistic ca loc al construcției mitului edenic, al cărui sens duce la perfecționarea lăuntrică.Forma sub care acesta este conceput devine expresia echilibrului regăsit.Edenul e reprezentat de psihologie sau,mai exact,de psihopatologie,în prelungirea imaginii sau viziunii poetului.Edenul este construit în poezia europeană a secolului XX printr-un dezechilibru,asimilabil sau,în orice caz,situabil în proximitatea stării patologice ce declanșează procesul
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
artistic ca loc al construcției mitului edenic, al cărui sens duce la perfecționarea lăuntrică.Forma sub care acesta este conceput devine expresia echilibrului regăsit.Edenul e reprezentat de psihologie sau,mai exact,de psihopatologie,în prelungirea imaginii sau viziunii poetului.Edenul este construit în poezia europeană a secolului XX printr-un dezechilibru,asimilabil sau,în orice caz,situabil în proximitatea stării patologice ce declanșează procesul creator a cărui împlinire în operă revine la o restabilire a unui nou echilibru prin,însăși
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
poezia europeană a secolului XX printr-un dezechilibru,asimilabil sau,în orice caz,situabil în proximitatea stării patologice ce declanșează procesul creator a cărui împlinire în operă revine la o restabilire a unui nou echilibru prin,însăși,construcția acestui mit. Edenul este de aici încolo rezultatul unui efort voit și coerent,în recrearea naturii primitive și tinzând să organizeze într-un cosmos edenic beatitudinea interioară pe care o trasmite și cititorilor. Unii poeți europeni căzând în” capcana”propogandei comuniste au crezut
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
cosmos edenic beatitudinea interioară pe care o trasmite și cititorilor. Unii poeți europeni căzând în” capcana”propogandei comuniste au crezut,unii chiar sinceri,în viitorul luminos al socialismului și comunismului.Ei ,în poezia lor,vedeau acest luminos viitor ca un eden al omenirii.Edenul de această factură era ca iluzia optică din deșert numită fata morgana.Puține poezii inspirate de propaganda comunistă mai rezistă astăzi. Astfel, edenul în poezie apare ca un analog al sufletului,ca o obiectualizare făcută necesară de
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
interioară pe care o trasmite și cititorilor. Unii poeți europeni căzând în” capcana”propogandei comuniste au crezut,unii chiar sinceri,în viitorul luminos al socialismului și comunismului.Ei ,în poezia lor,vedeau acest luminos viitor ca un eden al omenirii.Edenul de această factură era ca iluzia optică din deșert numită fata morgana.Puține poezii inspirate de propaganda comunistă mai rezistă astăzi. Astfel, edenul în poezie apare ca un analog al sufletului,ca o obiectualizare făcută necesară de o insuportabilă presiune
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
al socialismului și comunismului.Ei ,în poezia lor,vedeau acest luminos viitor ca un eden al omenirii.Edenul de această factură era ca iluzia optică din deșert numită fata morgana.Puține poezii inspirate de propaganda comunistă mai rezistă astăzi. Astfel, edenul în poezie apare ca un analog al sufletului,ca o obiectualizare făcută necesară de o insuportabilă presiune interioară.Cum specifică Croce:ea e posibilă atâta vreme cât procesul creației care recreionează edenul e descries ca fenomen lăuntric.Edenul devenind transsubiectiv,el se
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
Puține poezii inspirate de propaganda comunistă mai rezistă astăzi. Astfel, edenul în poezie apare ca un analog al sufletului,ca o obiectualizare făcută necesară de o insuportabilă presiune interioară.Cum specifică Croce:ea e posibilă atâta vreme cât procesul creației care recreionează edenul e descries ca fenomen lăuntric.Edenul devenind transsubiectiv,el se desprinde de poet pentru a-și trăi imaginea în imaginarul cititorului. AL. FLORIN ȚENE Referință Bibliografică: Al.Florin Țene-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX / Al Florin Țene
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
mai rezistă astăzi. Astfel, edenul în poezie apare ca un analog al sufletului,ca o obiectualizare făcută necesară de o insuportabilă presiune interioară.Cum specifică Croce:ea e posibilă atâta vreme cât procesul creației care recreionează edenul e descries ca fenomen lăuntric.Edenul devenind transsubiectiv,el se desprinde de poet pentru a-și trăi imaginea în imaginarul cititorului. AL. FLORIN ȚENE Referință Bibliografică: Al.Florin Țene-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
specifică Croce:ea e posibilă atâta vreme cât procesul creației care recreionează edenul e descries ca fenomen lăuntric.Edenul devenind transsubiectiv,el se desprinde de poet pentru a-și trăi imaginea în imaginarul cititorului. AL. FLORIN ȚENE Referință Bibliografică: Al.Florin Țene-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1325, Anul IV, 17 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
pentru infern... XXV. SENS UNIC, de Păpăruz Adrian , publicat în Ediția nr. 214 din 02 august 2011. nu te-am știut invizibilă te-am iubit pe zmeie piedestale orbește ca pe Hristos nici insipidă nu te-am știut fruct al edenului supremă destinație mi-ai fost carusel amețitor pentru terminalii bolnavi de luciditate cu moartea așteptată ca verdele semaforului ... Citește mai mult nu te-am știutinvizibilă te-am iubitpe zmeie piedestaleorbește ca pe Hristosnici insipidănu te-am știutfruct al edenuluisupremă destinațiemi-ai
PĂPĂRUZ ADRIAN [Corola-blog/BlogPost/377701_a_379030]
-
se poate atinge Dumnezeirea, absolutul, dar valoare, oricum, imensă, infinită chiar, odată ce se acordă omului dreptul de a deveni fiul lui Dumnezeu pe pămînt: Fiul lui Dumnezeu (deci în subordine față de Dumnezeu) și nu Dumnezeu însuși, cum îndemna șarpele din Eden și cum îndeamnă anumite aspecte specifice și seducătoare ale spiritualității indiene. Cu toate acestea, gîndirea indiană merită, așa cum s-a putut vedea pînă aici, un loc deosebit de important în formația spirituală a umanității de totdeauna. Corectînd anumite afirmații, îndepărtînd cu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Londra se ridică voci împotriva noului guvern. La 22 ianuarie, Neville Chamberlain face cunoscut faptul că vizita regelui Carol în Marea Britanie, prevăzută pentru 21 martie, este amînată sine die. Miniștrii Afacerilor Externe din Franța și Marea Britanie, Yvon Delbos și Anthony Eden, merg pînă la a amenința cu reconsiderarea tratatelor care recunoșteau unirea Transilvaniei și a Basarabiei cu România, dacă Bucureștiul persistă în măsurile sale antisemite. Aceste presiuni externe reprezentantul Marii Britanii la București, Reginald Hoare, intervine direct pe lîngă un membru din
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Aliaților. În martie 1943, serviciile britanice de la Istanbul îi aduc la cunoștință lui Maniu că guvernele englez și american erau de acord să-i sprijine acțiunea, dar că ele nu puteau să-și ia nici un angajament fără acordul guvernului sovietic. Eden declarase ministrului Afacerilor Externe al Turciei, pe care-l întîlnise la Cairo în noiembrie 1943, că el știa foarte bine că sovieticii ar ocupa România dacă și-ar fi continuat înaintarea, dar că nu conta care dintre Aliați ar intra
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
99 Dragoș 32, 35, 37, 41, 394 Drăghici, Alexandru 271, 292, 310-312 Dreisziger, Nandor 31 Duca, I.Gh. 195, 216, 223, 240, 384 Dumesnil-Michelet 100 Dumitrescu, Anca 38 Dupront, Alphonse 199 E Easterman 228, 230, 406 Ecaterina a II-a 79 Eden, Anthony 229, 254 Eftimie 22, 37 Eichmann, Adolf 263 Eisenhower 300 Elena de Grecia 188 Eliade 94 Eliade, Mircea 13, 17, 32, 39, 40, 200, 205, 210, 211, 393, 394, 405 Elisabeta (împărăteasă) 57, 275, 401 Elisabeta (de Wied) 124
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Enescu, ușile secrete, suava masă de machiaj, sala de audiențe, I.G. Duca, ultima audiență..., cine a întors lumea asta frumoasă, nobilă, stabilă pe dos? (cum cine?), o răsturnare care, iată, n-a dus la nimic, unde-i Vîrful cu Dor, edenul pictat de Mirea? unde-s larii legitimi? aici, ha-ha-ha-ha-ha, fantomele își fîlfîie trenele, sîntem aici, iarăși aici, miroase tare a santal... Seara, în holul de la Cumpătu, văd la televizor cum, pe scara avionului, coboară principesa Ileana, sora lui Carol al
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Dalessul exploda: Balcanii zonă a păcii, lume, lume! ce răsfăț tematic: porumbei și mîneci suflecate, cer albastru și turnătorii incendiare, drapele și portrete, ciocane și seceri, curcubee și decorații... ... unde-s toate astea? în ce secol se petreceau? unde-i edenul balcanic? pe străzile inundate de lumea pestriță? în piețele plesnind de bubuitul glasurilor? în balcoane, în ganguri? pe acoperișuri? cine mai are mînă să picteze această maree nepictural revărsată, s-o transfigureze? cine mai poate sta liniștit în atelierul lui
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
atunci cînd Sabin Bălașa, Bășin Sălașa, pardon, în anagrama cam groasă a sublimului gușter Ion Frunzetti, concepea imensa compoziție în care Nicolae și Elena Ceaușescu, ținîndu- se de mînă, coborau, ca Făt-Frumos și Ileana Cosînzeana, drumul potopit de flori de la eden pînă la iadul nostru. Fără să știu că din buricele stelare ale frumosului pictor chiar atunci ieșea în lume edenica pînză, stăteam gol-goluț sub un salcîm din dealul Socolei și analizam fraza lui Dali: "Din pricina unui pîrț foarte lung, dar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
doi moderatori, umeziți de plăcere (dar și pe noi, recunoaștem), să înțelegem că elocința domniei-sale e una cu mantinelă: capodopera vieții proprii este pînza în care "odioșii", ținîndu-se de mînă Făt Frumos și Ileana Cosînzeana -, coboară de undeva, dintr-un eden potopit de flori, spre noi, aducîndu-ne, adicătelea, și nouă, ceva din paradisul acela. De ce, dom'le? Chiar de ce? par a bilabia, nu numai noi, naivii secolului, nu numai păsăroiul cu nas adulmecător, ci și cei doi ingenui moderatori de la 7
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mitocănească? Pardon! Costum la patru ace! Duplicitatea parvenitului. A dispărut tunica arsenalului bolșevic? Mai e una: a lui Castro, ultimul fidel al bolșevismului primar, uitat nu numai de Washington, dar chiar și de Kremlin, în insula aia a lui, fost eden al minunilor lumii, azi supraviețuind în ambițiile vetuste ale bătrînul tunicar. Sinistra (adică de stînga) istorie a tunicii. Moment cînd codul sovietic al manierelor elegante recurgea subit la garderoba decadentă: Hrușciov descălțîndu-și luxosul pantof de ștaif mic-burghez și amenințînd cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
meu că omul nu practică gluma nici la paharul de vorbă, la care atît de sistematic ține, încrîncenarea de la masa libației transferîndu-se, cu aceeași hachiță, dincoace, în artă, unde, măcar ideal, confruntării i-ar sta bine în lumină azurie, de eden terestru. Dacă n-ar exista convingerea că pictura sa e una de indubitabilă calitate, atunci agresivitatea cu care, periodic, îmi "cere părerea", m-ar indispune. Așa însă, trăind de-o viață în această grădină cu de toate ale Domnului numită
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]