12,690 matches
-
ales că ele sînt documente, mărturisiri și analize pe marginea evenimentelor politice din anii 1944-1949. Îmi propun să repar greșeala în cîteva dintre comentariile mele. M-am oprit, pentru început, la analiza politico-economico-militară a lui Thomas S. Blonton, pe care editorii (dl Romulus Rusan) îl intitulează Ce știa președintele Truman despre România. Și asta dacă se ține seama despre descoperitul, în arhivele americane, raport al serviciilor americane elaborat în 1949. Raportul, la care mă voi referi curînd, e bogat în informații
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
a controlului. În lunile ce au urmat, comuniștii s-au concentrat asupra schimbării formei de stat, pentru a-și epura rîndurile de elementele considerate nu deplin obediente față de ordinele Kremlinului". Oficialii americani neavînd cunoștință de rezistența românească din munți (nota editorului - dl Romulus Rusan - e mai mult decît binevenită), Thomas S. Blonton afirmă în raportul său: "Nu există nici o informație care să indice existența sau formarea unei opoziții eficiente și organizate în forma unor grupuri de rezistență. Puterea polițienească absolută a
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
acest lucru, dar această suferință veche, adîncă, ascunsă, nu m-a făcut să-mi fie ciudă, nu m-a acrit, dimpotrivă, mi-a stîrnit o admirație sinceră, dar nu prostească, și o nestăpînită curiozitate pentru orice persoană care a convins editori ca Gallimard, Fayard, Actes Sud sau Bernard Barrault să-și imprime numele lîngă al lor pe coperta unei cărți. Restul nu e decît muncă, lectură, judecată. Iar esențialul este ați înțeles, să fii bine dispus". ,, Restul nu e decît muncă
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
vinuri, anuare etc., probabil că primesc bani și pentru cărțile pe care le recomand. Cîștigul dintr-o campanie publicitară nu ar fi compensat în nici un fel pierderea credibilității mele. Am refuzat și propunerile diferitelor edituri. Mai mult naivi decît diabolici, editorii mi-au propus contracte foarte avantajoase pentru alcătuirea unor colecții, participări la comitete de lectură, culegeri ale articolelor mele din ,,Lire" sau ale cronicilor mele radiofonice, dosare ale emisiunilor Apostrophes etc. Le răspundeam întotdeauna: ,,Să înțeleg că nu vă mai
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
cînd, la Capri, am primit un premiu din partea unui juriu de scriitori și ziariști, în același timp cu John Le Carré. De asemenea, am fost fericit precum coarnele unui taur după ce au sfîșiat veșmîntul de lumină al toreadorului, atunci cînd editorii catalani mi-au atribuit premiul Atlantida." Chestionar (în loc de încheiere) Pivot mărturisește, în legătură cu Bouillon de culture, că de fiecare dată cel mai greu i se părea să găsească o formulă de încheiere. ,,O emisiune în direct e ca și o grevă
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
prietenul meu Teodor Vârgolici va ști să o ducă la încheierea cuvenită. După celelalte scrieri, aici, cred, că e și locul monumentalului jurnal al scriitorului. Astfel încît să avem adunată, într-o ediție, întreaga operă a lui Galaction. Îi doresc editorului spor și stăruință. Gala Galaction, Opere, vol. VI. Varia. Creștinism, sionism, socialism. Ediție îngrijită, note și comentarii de Teodor Vârgolici. Colecția "Scriitori români". Editura Minerva, București, 2000.
Ediția Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15712_a_17037]
-
Național al Cărții din Atena (reprezentat chiar de președintele acestei instituții, Rena Patrikiou). Ideea acestei întreite întâlniri între sciitori greci, confrați și cititori germani și neoeleniști din câteva țări europene a aparținut profesorului Evanghelos Konstantinou, energicul președinte al ,,Inițiativei Eleno-Germane", editor al revistei ,,Filia" și unul dintre cei mai străluciți ambasadori ai culturii elene din diaspora. Inedită a fost maniera de desfășurare a simpozionului. În paralel cu comunicările prezentate de specialiști din Marea Britanie (profesorul Roderick Beaton, de la londonezul King's College
,,Dimensiunea europeană a literaturii neoelene" by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15737_a_17062]
-
carte despre Cristofor Columb și, mai tîrziu, una despre Magellan? De ce nu ar fi scris și o carte despre o personalitate fascinantă precum Petru cel Mare? Începuse să lucreze la acest portret tulburător încă în 1938 și avea înțelegeri cu editorul Georgescu-Delafras. Dar, în 1940, cînd manuscrisul era încheiat, au intervenit legiuirile rasiale, care - printre altele - interziceau cu desăvîrșire evreilor să fie autori de cărți. S-a adaptat situației discriminatorii și-a ales un pseudonim, N. Popov, și Georgescu-Delafras i-a
Țarul care a europenizat Rusia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15728_a_17053]
-
păcate (citim tot în presa franceză, Liberation, de data aceasta), evenimentele din Afganistan au pus în umbră Tîrgul. Între război și carte, oamenii aleg, s-ar zice, războiul. Grecia a fost la Frankfurt cu 35 de scriitori și 75 de editori (de două ori și jumătate mai mulți decît în alți ani), reprezentînd 400 de edituri. În lume, Grecia e cunoscută prin poeții ei (doi, Elytis și Seferis, au luat Premiul Nobel). Grecul e născut poet, ca și românul, irlandezul, persanul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15791_a_17116]
-
octogenarului, la Academie, un elogiu delirant, publicat apoi ca prefață la ediția bibliofilă. S-a întîmplat după moarte cu Sadoveanu ce s-a întîmplat și cu alți scriitori decretați clasici în viață în timpul comunismului: a fost dat uitării atît de către editori, cît și de către critici. Ediția în douăzeci și două de volume începută prin anii '50, incompletă și necritică, s-a umplut de praf în rafturile bibliotecilor. Destule dintre operele sale mai vechi n-au fost niciodată retipărite. Puținele articole și
Sadoveanu, azi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15808_a_17133]
-
insistă Kazin), de rafala de idei cu care îl întîmpină de fiecare dată cînd stau de vorbă. Kazin a jucat un rol esențial în publicarea primelor cărți în engleză ale filozoafei. La scurt timp după ce a încheiat Originile totalitarismului, un editor american (nedeconspirat în jurnal) a respins textul, cel mai probabil pentru că nu a putut trece de piedica stilistică: Arendt gîndea și scria atît de diferit! Dar la insistențele lui Kazin, care se ocupase și de îngrijirea manuscrisului (de-teutonizîndu-l, cum spune
Jurnalul unei singurătăți by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16150_a_17475]
-
și Napoli. Pentru New York, am ales câțiva poeți, unii încă netraduși în Franța, iar pentru Napoli un număr de prozatori... E un lucru foarte important și foarte necesar, mi se pare, și e o muncă foarte diferită de cea a editorilor clasici... Casa noastră poate, așadar, să joace acest rol de descoperire, de primă publicare, foarte însemnat mai ales pentru poezie... Putem deci încheia acest dialog într-o notă optimistă în ce privește viitorul... Fără îndoială... Vorbeați adineaori despre "cosmopolitism", despre Valery Larbaud
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
la București, la începutul lui septembrie, făcîndu-și un succint bilanț în Agendele "Sburătorul", constată satisfăcut "campania de lucru cea mai intensă". (Își revizuise, în această vacanță, și mai vechea sa traducere a Odiseei, contractată cu Editura Fundațiilor Regale). Caută un editor pentru roman, și, la 17 septembrie 1934, notează că a stabilit o înțelegere cu editorul S. Ciornei. Acesta însă tergiversa lucrurile. Atunci, la 1 octombrie, contractează cu Editura Adevărul romanul care, predat, e pus imediat în lucru. În 15 decembrie
Eminescu și Mite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16160_a_17485]
-
campania de lucru cea mai intensă". (Își revizuise, în această vacanță, și mai vechea sa traducere a Odiseei, contractată cu Editura Fundațiilor Regale). Caută un editor pentru roman, și, la 17 septembrie 1934, notează că a stabilit o înțelegere cu editorul S. Ciornei. Acesta însă tergiversa lucrurile. Atunci, la 1 octombrie, contractează cu Editura Adevărul romanul care, predat, e pus imediat în lucru. În 15 decembrie 1934 consemnează "apariția în librării a romanului Mite", autorul primind acasă exemplarele care i se
Eminescu și Mite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16160_a_17485]
-
Dar nu era deloc acel Eminescu spre care năzuise timp de treizeci de ani Lovinescu. Ediția aceasta a romanului Mite e îngrijită de dl Ion Nuță. I-a adăugat, în obiceiul colecției B.P.T., un amplu tabel cronologic și note necesare. Editorul a găsit util să insereze la sfîrșitul ediției și acele Amintiri fugare despre Eminescu ale Mitei Kremnitz, în așa fel încît cititorul să poată realiza imensa distanță între această mărturisire memorialistică și romanul lui Lovinescu. E. Lovinescu, Mite. Roman. Ediție
Eminescu și Mite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16160_a_17485]
-
ultim volum de bibliografie. Dar, în mare, opera marelui prozator e publicată și ediția se apropie, cu mișcări sigure, de final. Și aceasta se datorează eforturilor statornice ale d-lui Niculae Gheran, în care opera lui Rebreanu, și-a găsit editorul ideal, tenace și stăruitor ca scriitorul. Poate că, de data asta, munca i-a fost mult ușurată pentru că doi cercetători eminenți, dl Aurel Sasu și d-na Mariana Vartic, au adunat, grijulii, toate interviurile scriitorului din presa vremii publicate în
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
și d-na Mariana Vartic, au adunat, grijulii, toate interviurile scriitorului din presa vremii publicate în cele patru masive tomuri Romanul românesc în interviuri, publicîndu-le și pe cele date în ipostaza de dramaturg în volumele Dramaturgia românească în interviuri. Dar editorul nostru a trebuit să cheltuiască multă energie, căutînd, în presa timpului, răspunsurile scriitorului la diferitele anchete literare la care a participat și cuvîntările sale rostite, unele, în străinătate (deci apeluri insistente la atașații culturali ai ambasadelor pentru a le depista
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
scrisului și, implicit, a tipăritului, optînd pentru importul de hîrtie, care e mai ieftină. Stăruia asupra aproape inexistentei acțiuni de publicitate pentru răspîndirea cărții (el numea asta colportaj). Și adăuga: Ne trebuie aici o inițiativă particulară. Sforțarea trebuie făcută de editori și librari, pe care statul poate să-i sprijinească". Deh, vorbea acum ca înalt funcționar de stat și, de aceea, făcea mai puțin răspunzător statul. Dar și în 1931, cînd abandonase înaltele demnități, nu era de acord cu ideea (acreditată
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
inspirat atâta încredere tinerilor - cărora cartea le este în primul rând adresată (deși, dintr-un alt unghi, ea ar putea fi citită și de cei declarați după buletin persoane mature). Cu o asemenea inspirată, spontană și totodată laborioasă alegere a editorului de la Humanitas Junior, noua colecție se anunță fără ifos ca o inițiativă curajoasă. Mult mai complexă decât ar putea părea la prima vedere. Următoarea apariție anunțată este un volum al lui Neagu Djuvara despre geneza poporului român pe înțelesul tinerilor
Bunul-simț devine best-seller by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16207_a_17532]
-
prezent lucrează la un nou roman, Mecanismul complicat al dorinței. Este Jean Celeste Dimitrescu o Nina Berberova a noastră? Nu. Proza sa n-are nimic din sentimentalismul narațiunilor cu care rusoaica din Paris i-a cucerit, la anii senectuții, pe editorii francezi. Jean Celeste Dimitrescu povestește, cu umor - și adeseori cu un umor negru - peripețiile prin care a trecut de-a lungul vieții. Îl putem considera, în cazul acesta, un Papillon român? Nici atât. Jean Celeste Dimitrescu nu este un scriitor naiv
Pățaniile unui român în România și în Elveția, povestite de el însuși by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16204_a_17529]
-
e bolnav și e stabilit în Botoșani la sora lui Henrietta ("nebuna de soră-sa"). Despre aceasta confirma și cineva de la Botoșani la 9 iunie 1887 ("Eminescu revenit boala. Tăcut și nesimțitor"). Sînt, apoi, în ediție, scrisori dintre Maiorescu și editorul Socec în legătură cu noua ediție a poeziilor marelui poet, Maiorescu angajîndu-se să facă corecturile iar onorariul să-i fie trimis lui Eminescu la Botoșani. În sfîrșit, dramatice sînt documentele care semnalează constituirea, în 1888-1889, a Comitetului de tutelă asupra lui Eminescu
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
sanatoriul dr. Șuțu. Ediția se încheie cu documente legate de moartea poetului (inclusiv necroloage) și cu scrisoarea lui Maiorescu către Primăria București pentru îngrijirea monumentului Eminescu de la Cimitirul Bellu. Merită menționată, în final, scrisoarea lui Maiorescu din decembrie 1892 către editorul Socec prin care îl împuternicește ca din banii recoltați din reeditarea ediției princeps (600 lei pentru fiecare ediție) după moartea poetului să se constituie un premiu Eminescu în folosul studenților care elaborează lucrări despre opera și personalitatea marelui poet. De
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
Lidia Vianu Foarte cunoscut romancier, critic literar și editor, David Lodge s-a născut în 1935 la Londra. Între 1960-1987 a predat la Catedra de engleză a Universității din Birmingham, unde s-a și împrietenit cu Malcolm Bradbury. După 1987 a devenit scriitor de profesie. A scris, printre altele
David Lodge - Nu obiectez la caracterizarea "romancier comic afectuos by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16242_a_17567]
-
a beneficiat de comentarii mai mult decît elogioase. Nu spun unde, în ce țară, deoarece cu Drumul cenușii am avut o întîmplare pur românească. Un confrate, persoană cunoscută, gură mare, sper să mă contrazică pentru a-i putea oferi mărturia editorului și a traducătorului, s-a prezentat la editura respectivă din Paris pe care, de altfel, în țară, a minimalizat-o cît i-a stat în putință și i-a spus directorului editurii că romanului respectiv i-am adăugat multe pagini
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
ale cărei prime două numere au văzut lumina tiparului chiar la Găești. Redactor-șef este dl Tudor Cristea, absolvent al Filologiei bucureștene, cu trei decenii în urmă. Cronicarul a văzut mai multe numere ale revistei dîmbovițene, trimise cu amabilitate de către editori. A remarcat o oarecare ostilitate față de România literară ori față de unii dintre dirigenții ei. A înghițit în sec, stăpînindu-și pofta de a replica. N-a vrut să fie ținta, Doamne, apără-l!, vreunui blestem care se împlinește, din cele despre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16288_a_17613]