2,955 matches
-
joaca” adulților sau, poate, pentru a le da satisfacție că, iată, au mai realizat Încă ceva (nu suntem siguri pentru cine). Știm că și adulții au nevoie de ludic. Dar să nu-i uităm pe copii și să nu devenim egoiști pentru că noi, cei mari, trebuie s-o recunoaștem, ne-am fabricat destule „jucării” și ocazii de „joacă”. Să nu stricăm copiilor copilăria, dându-le jucării de care n-au nevoie, sau Îi fac să fie ca noi... Înainte de vreme! 3
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
clamării holismului și globalizării, se practică În continuare abordarea fragmentară, autarhică, de adâncime, neglijându-se confluențele, difuziunile, interdependențele. Există un gust al specializărilor și Îngustimilor care obnubilează coerența după care tânjim. S-a ajuns chiar la un cult al cercetării „egoiste” În care nu știe dreapta ce face stânga. Omul de știință este rupt de creația artistică, desconsideră contextul sociocultural, nu vede În perspectivă, uneori nu știe sau nu ia În seamă ceea ce descoperă confrații lui. Aruncarea de punți de legătură
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
statornicite, cei care nu se bucură de lucrurile și situațiile „mărunte” ale vieții sfârșesc prin a avea o stare perpetuă de nemulțumire și nefericire. Să recunoaștem că cei mai mulți dintre noi duc o astfel de viață, traversată de idealuri false, orgolii egoiste și orizonturi deșarte. Fericirea nu se obține doar prin atingerea Înălțimilor, prin posesia lucrurilor prețioase, ci prin acceptarea „josimilor” sau văilor vieții, prin mulțumirea cu lucrurile mici, puține, „nenorocite”. O spune Însuși Mântuitorul: „Fericiți cei săraci cu duhul”, „cei ce
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Fericirea nu constă În ceea ce oferă ei, ci În ceea ce luăm sau oferim noi. Mai bine zis, constă În a face sau a oferi ceva necondiționat, fără a aștepta un semn de la ceilalți. Înseamnă dăruire, nu primire; Îndurare, nu o egoistă exhibare a sinelui. E o formă de autojertfire sui-generis, o „ardere” spirituală pentru binele celuilalt, inclusiv prin asumarea sau „oprirea” În tine a tristeților și durerilor de tot felul. Fericirea nu ți se oferă, ea se câștigă cu trezie, speranță
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
că realizezi că timpul se scurge iremediabil și că acesta este imposibil de dilatat sau de manipulat. Ajungi la concluzia că toate trec, ceea ce a fost nu se mai Întoarce, iar viața (ta) are sfârșit și ai să mori cândva. Egoiști și mărginiți cum suntem, ne raportăm doar la timpul personal, ca și cum ar fi o achiziție sau un „bun” privat. Neputând să ne proiectăm la o temporalitate mai largă, cosmică, divină, intrăm rapid În criză și ne apucă amețeala. Ne mișcăm
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
smuls de la alții, ci unul câștigat, obținut pe cont propriu. În fond, trebuie ca fiecare persoană În parte să-și dimensioneze marja de timp personal (spațiul individual de expansiune, dezvoltare și libertate). În nici un caz, acesta nu este un timp egoist, care Îl ocultează definitiv pe celălalt. Printr-un fel de recul, el poate deservi În ultimă instanță pe alții, chiar dacă nu În chip direct și imediat. Gândul dintr-un anumit moment de reverie poate deveni cândva un bun spiritual și
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
în Acordul chino-indian și le-a completat cu altele noi, cum sunt : recunoașterea egalității tuturor raselor și a tuturor popoarelor; dreptul fiecărui stat la apărare individuală și colectivă în conformitate cu Carta ONU; abținerea de la folosirea acordurilor de apărare colectivă în numele intereselor egoiste ale oricăreia dintre marile puteri; reglementarea tuturor diferendelor internaționale prin mijloace pașnice; respectarea drepturilor fundamentale ale omului, precum și a scopurilor și principiilor Cartei ONU. În declarații oficiale, fondatorii Mișcării au subliniat caracterul activ al politicii țărilor nealiniate și dorința acestora
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
pentru „capitularea Franței” (p. 21) și lărgirea drumului său către uniunea de succes din 1945. Avându-l ca mentor al ideilor sale și pe Hitler, la nașterea Uniunii, J. Monnet declara că „interesele comune ale Europei au întâietate față de interesele egoiste ale națiunilor” (p. 32). După anul 1947 „refacerea” economică și politică europeană, era susținută și de Guvernul SUA, interesat în a ajuta țările europene și „piața enormă” din Europa, pentru fabricanții și furnizorii americani de produse, cereale, mașini, unelte etc.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
pare „o fortăreață pentru bărbații singuri”. Mai ostil căsătoriei decât chiar mănăstirile sau marile colegii, un club e Întâi de toate cel mai ocrotitor refugiu pentru un bărbat care vrea să Își păstreze libertatea. „Numai la club bărbații reci, rezervați, egoiști, Într-un cuvânt - terni, Își pot cultiva egotismul; numai acolo dușmanii doamnelor au mână liberă pentru a da formă intimității lor; iar dacă sunt cumva Îndrăgostiți de vreo femeie, numai acolo se pot adăposti din calea acestui amor. ș...ț
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
izbucnit!... Și s-a avântat, nespus de strălucitoare, nespus de nouă, nespus de veche, nespus de tânără, nespus de mândră, nespus de spilcuită, nespus de Încuviințată, Îndreptată, sporită și reînsuflețită de acest monolog uimitor de moral, religios, monarhic, literar, constituțional, egoist: „Stropesc cu noroi, ocrotesc...” etc. Căci principiile după care se conduc și trăiesc cei care au talent, putere sau bani nu vor semăna niciodată cu cele ce cârmuiesc viața vulgului. Or, nimeni nu vrea să aparțină vulgului!... Viața elegantă este
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
grațios, nici respingător, nu veți auzi niciodată din gura lui un cuvânt nepotrivit, după cum nu Îi scapă nici un gest de prost gust... Să nu mai continuăm descrierea; omul acesta are grația suficientă. Nu l-am cunoscut oare cu toții pe acest egoist plin de bunăvoință, care deține secretul de a ne vorbi despre el fără a ne displăcea prea mult? El este numai grație, prospețime, stil căutat, chiar poetic. A ajuns să se facă invidiat. Până și atunci când ne ia părtași la
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
imensitatea spațiului astral nu cunoaștem ceva de o asemenea valoare. (...). Omul care a priceput odată fie și în chip trecător și pentru scurtă vreme, în ce constă măreția sufletului nu mai poate fi fericit dacă își îngăduie să fie meschin,egoist, tulburat de mici necazuri, temător de ceea ce i-ar putea rezerva soarta. Omul capabil de magnanimitate va deschide larg ferestrele minții sale, lăsând să pătrundă în ea vânturile venite din toate părțile universului. El își va făuri despre sine, despre
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
bine conștientizate. "Căile principale prin care interesele individuale conduc la cooperarea socială sunt selectate pe bază de înrudire și reciprocitate"169. În acest sens, omul se află într-o victorie pe care o repurtează în fața naturii și a tendințelor sale egoiste. Pentru că "... nu organismele individuale sunt egoiste, ci genele"170. Apartenența laolaltă, traiul în comun se fundamentează pe "conștiința de specie"171 așa cum o numește Mises în Acțiunea umană. Oamenii au tendința naturală de a vedea în ceilalți oameni posibili colaboratori
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
interesele individuale conduc la cooperarea socială sunt selectate pe bază de înrudire și reciprocitate"169. În acest sens, omul se află într-o victorie pe care o repurtează în fața naturii și a tendințelor sale egoiste. Pentru că "... nu organismele individuale sunt egoiste, ci genele"170. Apartenența laolaltă, traiul în comun se fundamentează pe "conștiința de specie"171 așa cum o numește Mises în Acțiunea umană. Oamenii au tendința naturală de a vedea în ceilalți oameni posibili colaboratori și realizează că împreună frica ancestrală
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
la bază aceeași dorință nemărturisită de a trăi mai sigur, mai ușor, mai durabil și mai mult. Egoismul este permanent învins de cooperare. Francis Fukuyama în a sa genealogie a moralei 172 își pune întrebarea "Cum reușesc agenții raționali dar egoiști să ajungă la norme de cooperare care maximizează bunăstarea grupului, din moment ce ei se simt tentați să abandoneze soluția cooperării și să obțină beneficii mai sigure pe cont propriu?"173. Da, comportamentul uman este înclinat spre egoisme și interes propriu, numai
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
comun, al omului, de apartenență la comunitate. Engels vorbește despre plata în bani ca despre "singurul element de legătură al societății"399. Banii asigură, prin funcțiile lor, existența și perpetuarea naturii umane în dubla complexitate a omului de ființă, individ, egoist, cu nevoi și interese proprii, dar care nu pot fi satisfăcute decât în contextul exprimării și existenței omului ca ființă socială, aparținătoare grupului și colectivității. Nigel Dodd subliniază la rândul său că " În ciuda atenției deosebite acordată detaliului fizic (este vorba
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
proprietate personală". Fără să-și dea seama, prin această sintagmă negau însăși esența lumii în mijlocul căreia trăiau și ai cărei aderenți se declarau a fi, în mod oficial, cu toții. Socialismul nu a reușit niciodată să elimine din conștiința umană gena egoistă 1139, deoarece acest lucru nu se afla la îndemâna sa. Dacă ar fi putut, ar fi reușit. Încercările au fost multiple și, uneori, chiar cu efecte, dacă vom lua în considerare multitudinea de comportamente umane deviante înregistrate în societățile post comuniste
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
exterior. Statul trebuia să ne dea apartamente, statul trebuia să ne dea loc de muncă, statul trebuie să ne școlarizeze copiii, statul trebuia să ne dea să mâncăm 1142. Pe fondul imposibilei operații prin care să fie dată afară gena egoistă, "omul nou" al socialismului a devenit în practică un parazit care aștepta totul de la alții. O ființă moale, lipsită de posibilul antrenament al unei competiții sociale și economice reale. În aceste condiții nu este de mirare că socialismul nu a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
evoluează într-o direcție greșită. Acceptarea riscului și a posibilității de alegere, adică a libertății, se pare că sunt o sarcină grea, extrem de dificilă. Ideea că societatea (adică mereu ceilalți), va munci pentru a-mi asigura bunăstarea mie, ca individ egoist, care am nevoi multiple, este însă dintre cele mai mari utopii ale socialismului. Niciodată bunăstarea și prosperitatea nu vin și nici nu pot veni din exterior, aceasta deoarece economia și activitatea economică este în sine o luptă cu raritatea în raport cu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
ci frica, teama de foame, de noapte, de Dumnezeu, de necunoscut. Teama de foame, mai ales, ne împinge la cooperare economică și socială. Mereu oamenii își vor dezvolta morala, societatea, și își vor perfecționa civilizația, plecând de la dimensiunea lor individuală, egoistă. Cu noi înșine trăim tot timpul, totul se desfășoară prin raportare la noi înșine. De aceea dimensiunea individuală, egoismul ființei noastre, ne va împiedica de la recunoașterea posibilității de a ne păsa de ceilalți, mai mult decât ne pasă de noi
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
1214. Dintotdeauna apropierea obiectului s-a făcut în scopul satisfacerii acestor nevoi, omul primitiv și animalele intră permanent în conflict pentru satisfacerea lor. Este o iluzie că omul, într-un anumit moment al evoluției sale, poate să nu mai fie egoist. Există păreri care spun că ființa umană reacționează prin sistemul său nervos, într-un anume fel, diferit la cuvinte și fapte și acțiuni care-i privesc interesul propriu, personal 1215. Mises definește în mod clar finalitățile acțiunii umane. Este vorba
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
anume fel, diferit la cuvinte și fapte și acțiuni care-i privesc interesul propriu, personal 1215. Mises definește în mod clar finalitățile acțiunii umane. Este vorba despre "împlinirea plăcerii" și "evitarea durerii". Și din această cauză omul este o ființă egoistă și temătoare. Ne căutăm în permanență împlinirea nevoilor, chiar dacă de cele mai multe ori intrăm în concurență cu ceilalți oameni 1216. De altfel, Engels, în opera sa "Anti-Dühring" recunoaște în mod indirect că în calea reformei sociale pe care o vizau socialiștii
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
întotdeauna cei răi, și nu "noi". Egoismul fără limite provoacă un fel de dramă la nivelul societății, pentru că omul este o ființă socială și ca atare trebuie să-și caute valorizarea și împlinirea prin socializare. Nesocializând, întrăm într-o izolare egoistă, în care vecinul ți-e dușman, prietenul te-a dezamăgit, copiii nu te ascultă, soția te înșeală. Izolarea prin egoism este o dramă pe care multe milioane de oameni o resimt fără a o putea numi clar, explicit și fără
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și dezordinea și nu să gestioneze viața economică. 947 Tomas Sedlacek, Economia binelui și a răului, Editura Publica, București, 2012, p. 25. 948 Vezi, pentru cercetări mai noi despre om și caracterul natural al egoismului uman și Richard Dawkins, Gena egoistă, Editura Publica, București, 2013. 949 Tomas Sedlacek, Economia binelui și a răului, Editura Publica, București, 2012, p. 76. 950 "Întrebarea dacă omul este bun sau rău constituie o interogație fundamentală pentru științele sociale. De la această întrebare va porni reglementarea. Dacă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
invidie, exploatare etc" din lucrarea lui Robert Nozick, Anarhie, stat și utopie, Editura Humanitas, București, 1997, pp. 285-329. 1136 Fernand Braudel, Gramatica civilizațiilor, Editura Meridiane, București, 1994, vol. II, p. 88. 1137 Ibidem. 1138 Ibidem. 1139 Vezi Richard Dawkins, Gena egoistă, Editura Publica, București, 2013. 1140 Problema egoismului în viața personală și cea socială nu este una nouă. Libertarienii cred că egoismul și nu generozitatea împing lumea înainte. Acest lucru este un adevăr. Asocierea în societate nu trebuie confundată cu generozitatea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]