KorAP: Find »[drukola/base=emancipare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...41 42 43 ...129 >

3,224 matches

Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261

6 p.m. Comitetul a ținut o întrunire în casele d-nei Calypso Botez, unde s-au discutat măsurile de luat pentru o acțiune unitară și eficace în vederea unei izbânde cât mai neîntârziate. Cuvântarea D-nei Elena Meissner, președinta generală a Asociației pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor Române Sunt peste 40 de ani de când un grup de femei din Iași au prezentat guvernului, prin ministrul moldovean Gh. Mârzescu, o petiție cu 500 de semnături prin care cereau căutarea paternității și drepturi pentru

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
înalt for din dealul Mitropoliei la ușa căruia asemenea dictonului lui Dante ar trebui să se scrie: Voi care intrați, lăsați afară prejudecățile și nedreptățile trecutului. Ziarul nostru, anul VI, nr. 2, februarie 1932. 16TC "16" Moțiunetc "Moțiune" Asociația pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor Române (A.E.C.P.F.R.), întrunindu-se astăzi, 28 februarie 1932 în sala „Teatrului Ventura” în ședința publică sub președinția D-nei Elena Meissner, președinta generală a Asociației, ascultând cuvântările membrelor sosite de prin toate unghiurile țării, prin

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
la Brăila. Asociația feministă din Constanța a înțeles din primul moment să afirme simțămintele sale față cu patriotica inițiativă. La 5 noiembrie, în ajunul marei întruniri de la București, a trimis următoarea telegramă d-lui Stelian Popescu fost ministru: „Asociația pentru emanciparea civilă și politică a femeilor române din Constanța ia parte cu toată însuflețirea la unanima manifestațiune de afirmare a drepturilor intangibile asupra Daciei Traiane, consfințite prin tratatul de la Trianon. Femeia română este gata de jertfa supremă pentru menținerea sfintelor noastre

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
de afirmare a drepturilor intangibile asupra Daciei Traiane, consfințite prin tratatul de la Trianon. Femeia română este gata de jertfa supremă pentru menținerea sfintelor noastre drepturi”. Președintă, MARIA DIMITRIU-CASTANO Ziua de 1 Decembrie a fost sărbătorită de toate secțiile societății pentru emanciparea femeilor. Iată telegrama adresată de d-na Baiulescu, d-lui Stelian Popescu: Brașov, 14 noiembrie, D-lui STELIAN POPESCU „Uniunea femeilor române”, reprezentată în toate provinciile țării, adoptă moțiunea marelui miting național cu deviza sa: Într-un cuget și o

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
d-na Sofia Meteș de la Cluj. D-na Elena Meissner președinta generală, a adresat cu ocaziunea sărbătoarei Unirii, 1 Decembrie, următoarele telegrame: D-lui Prim-Ministru IULIU MANIU București Azi, 1 Decembrie, sărbătorind Unirea Ardealului cu țările surori, Asociația pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor Române (A.E.C.P.F.R.) își îndreaptă gândul către D-voastră, strălucitul reprezentant al luptătorilor pentru Idealul Național realizat și protestează contra acelora care pun în discuție revizuirea tratatelor, prin care se urmărește încălcarea drepturilor noastre sfinte

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
cinstea la care ați ridicat femeia română, invitând-o să semneze marele act istoric de la Alba-Iulia pentru care vă mulțumesc respectuos și vă urează mulți ani. Președinta generală, ELENA MEISSNER D-lui STELIAN POPESCU București Comitetul central al asociației pentru emanciparea civilă și politică a femeilor române din Iași, sărbătorind azi unirea provinciilor surori cu patria mamă, precum și serbarea marelui act istoric de la Alba-Iulia, vă felicită călduros pentru inițiativa luată de ziarul Universul de-a întreprinde campania antirevizionistă - și vă asigură

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
din Tutova și Zăbala din Putna fiecare cu câte o consilieră comunală; Coveiu Doljului, cu consiliera sa județeană, Negreștii din Vaslui și Cobia din Dâmbovița, cu primăresele lor, au ridicat prestigiul țărănimii noastre, arătată totdeauna de anti-feminiști ca extrem de refractară emancipării femeilor. Cele peste o sută de consiliere comunale din întreaga țară, au avut prilejul, în primăvara anului ce s-a dus, să se adune în congres la București. Cu această ocazie s-a putut afla câte ceva din activitatea lor și

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
altă parte, D-l fost Ministru Trancu-Iași a prezentat Camerei un proiect de lege din inițiativă particulară, în scopul revendicărilor acestor drepturi. Uniunea a adresat D-lui Trancu-Iași o telegramă cu mulțumire și apreciere. Stăruința aceasta neobosită a Asociației pentru emanciparea civilă și politică a femeilor, precum și a marei Federații, a avut un succes răsunător. Toate societățile feministe, simțind o mare satisfacție pentru această favorabilă rezolvare a doleanțelor lor, au exprimat mulțumiri bărbaților generoși, care satisfăcuseră cererile lor drepte. Astfel, „Asociația

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
și politică a femeilor, precum și a marei Federații, a avut un succes răsunător. Toate societățile feministe, simțind o mare satisfacție pentru această favorabilă rezolvare a doleanțelor lor, au exprimat mulțumiri bărbaților generoși, care satisfăcuseră cererile lor drepte. Astfel, „Asociația pentru emanciparea civilă și politică a femeilor române” din București, a organizat în ziua de 21 aprilie, o mare recepție de mulțumire pentru toți cei ce au susținut justele revendicări ale femeilor din vechiul Regat. Lupta aceasta susținută fără răgaz de „Asociație

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
exprimând întreaga recunoștință acelor 104 societăți Federate”. Aceste drepturi civile veneau în completarea începutului de drepturi acordate femeilor române, odată cu reforma administrativă, sub guvernul Iuliu Maniu și prin sprijinul acestui mare apărător al drepturilor integrale ale femeilor române. „Asociația pentru emancipare”, mână-n mână cu „Uniunea femeilor române”, a luptat cu devotament, pentru această cauză și a obținut izbânda finală. Astfel, oricât s-ar fi răspândit versiuni unilaterale, atribuite unor singuratice centre, această campanie dârză a celor două mari organizații feminine

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
atribuite unor singuratice centre, această campanie dârză a celor două mari organizații feminine, purtată cu atâta energie în congresele ce au avut loc de la întregirea neamului, nu se poate contesta. D-na Elena C. Meissner, prezidenta generală a „Asociației pentru emancipare”, cât și D-na Maria Baiulescu, prezidenta „Uniunii”, au publicat articole lămuritoare, relative la această chestiune, asupra căreia se oferise greșite informațiuni în forurile internaționale. Triumful ostenelilor acestor Asociațiuni, pentru obținerea drepturilor noastre, a fost sărbătorit în mod egal și

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
această chestiune, asupra căreia se oferise greșite informațiuni în forurile internaționale. Triumful ostenelilor acestor Asociațiuni, pentru obținerea drepturilor noastre, a fost sărbătorit în mod egal și în congresul convocat de D-na Elena C. Meissner, prezidenta generală a „Asociației pentru emancipare”, congres care a avut loc la Iași, cu ocazia sărbătoririi a 15 ani de la întemeierea acestei societăți și la care au participat filialele din întreaga țară. Ca urmare a luptei noastre pentru obținerea drepturilor civile și politice, azi, D-na

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
de puternică, pentru că a fost constituită în cele mai grele vremuri de durere și de primejdie, când din toate unghiurile țării ne-am întrunit pribegi la Iași; în aceste condițiuni nu ne ardea de ambiții și de vanitate. Asociația pentru emanciparea civilă și politică a femeilor române a fost înființată în speranța că și femeia să stea în ajutorul țării sale prigonite. Convocarea noastră la acest congres este o manifestare de mulțumire generală, tuturor acelora care au contribuit la realizarea acestei

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
toate femeile române, a continua acest drum cu perseverență și încredere în izbânda finală: „Într-un cuget și o simțire - sus inimile!”. Ziarul nostru, nr. 6-7, iunie-iulie 1934. 34TC "34" Moțiune șvotată la Congresul al X-lea al Asociațiunii pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor Române, București, 13 mai 1934țtc "Moțiune [votată la Congresul al X‑lea al Asociațiunii pentru Emanciparea Civilă Și Politică a Femeilor Române, București, 13 mai 1934]" Membrele asociațiunii pentru emanciparea civilă și politică a femeii

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
inimile!”. Ziarul nostru, nr. 6-7, iunie-iulie 1934. 34TC "34" Moțiune șvotată la Congresul al X-lea al Asociațiunii pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor Române, București, 13 mai 1934țtc "Moțiune [votată la Congresul al X‑lea al Asociațiunii pentru Emanciparea Civilă Și Politică a Femeilor Române, București, 13 mai 1934]" Membrele asociațiunii pentru emanciparea civilă și politică a femeii, întrunite în al zecelea congres, împuternicesc organele de conducere ale asociației, să susție înaintea opiniei publice și organelor de stat în

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
X-lea al Asociațiunii pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor Române, București, 13 mai 1934țtc "Moțiune [votată la Congresul al X‑lea al Asociațiunii pentru Emanciparea Civilă Și Politică a Femeilor Române, București, 13 mai 1934]" Membrele asociațiunii pentru emanciparea civilă și politică a femeii, întrunite în al zecelea congres, împuternicesc organele de conducere ale asociației, să susție înaintea opiniei publice și organelor de stat în drept să decidă: 1. Dreptul integral la muncă pentru femeie în toate ramurile de

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
și atribuții de comitet de corespondență cu Biroul internațional al Muncii din Geneva, pentru problemele muncii femeii și copiilor în România. Ca președintă a secției și comitetelor găsim pe d-na Calypso Botez, nume îndeajuns de cunoscut în acțiunea pentru emanciparea și ocrotirea femeii, activând în numeroase cercuri particulare, precum și în servicii de utilitate publică. Secția de studii feminine de pe lângă Institutul Social a organizat și ținut în cursul anului 1935 un ciclu de comunicări asupra protecției muncii femeilor și a copiilor

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
stabili următoarea corelație între munca femeii și formele de dezorganizare ale familiei. După cum dezorganizarea familiei cauzează plecarea femeii casnice după câștig în afară de cămin, tot așa femeia deja obișnuită cu independența sa economică, poate contribui în viitor la dezorganizarea familiei prin emanciparea sa și eliberarea de sub tradițiile dominante ale căsniciei patriarhale. Prima parte a procesului are loc la începutul industrializării și la acest fenomen asistăm la Tei; a doua parte a procesului abia își arată primele sale manifestări pe un teren încă

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
între altele și munca femeii în afară de cămin. Această orientare a femeii este datorită de o parte crizei, iar de altă parte procesului general de industrializare. Preocuparea în afară de cămin a femeii și mai ales a femeii-mame a cauzat o puternică individualizare, emanciparea ei, care modifică tradiția familială. 3. Consecințele acestui proces, în centrele industrializate se constată o natalitate alarmant scăzută, mortalitatea sugarilor și a copiilor mărită, iar educația și dezvoltarea normală a copiilor suferă. Intervine deci factorul biologic și social, care demonstrează

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
dreptul la viață. Adeziunile se primesc la sediul blocului, str. Doamnei 3, etaj IV, camera 34. Zoe Olteanu Cuvântul liber, anul III, nr. 18, din 7 martie 1936. 42TC "42" Darea de seamă a activității Comitetului Central al Asociației pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor Române în anul 1935tc "Darea de seamă a activității Comitetului Central al Asociației pentru Emanciparea Civilă Și Politică a Femeilor Române în anul 1935" Doamnelor membre, În conformitate cu art. 12 din statute, v-am convocat în

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
anul III, nr. 18, din 7 martie 1936. 42TC "42" Darea de seamă a activității Comitetului Central al Asociației pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor Române în anul 1935tc "Darea de seamă a activității Comitetului Central al Asociației pentru Emanciparea Civilă Și Politică a Femeilor Române în anul 1935" Doamnelor membre, În conformitate cu art. 12 din statute, v-am convocat în Adunare Generală, spre a vă face darea de seamă asupra activității Comitetului Central în anul expirat. D-na casieră vă

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
numai ei până la sacrificiu, a apărat steagul ridicat de noi cu o splendidă energie și pe credința Ziarului Nostru ne-am putut bizui ca pe cuvântul unui om de onoare. Niciuna din campaniile duse în decursul anilor de „Asociația pentru emanciparea femeilor” n-a fost lipsită de concursul întreg și pasionat al exponentului revendicărilor noastre. Niciodată n-a fost pus în serviciul unui scop personal sau străin de interesele cauzei. Cu o mândră și statornică convingere, învingând dificultăți pe care le

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
am copiat în legiuirile noastre, a îngropat prin prestigiul său de marmoră funerară, timp de un veac și un sfert, toate năzuințele femeii care cerea o mai justă și umană înțelegere de la lege. ș...ț Or, în lunga evoluțiune a emancipării femeii, legile n-au făcut decât să concretizeze din etapă în etapă, deșteptarea ideii timide la început și trăind numai în convingerea câtorva spirite luminate, că femeia este și trebuie să fie egală bărbatului înaintea legilor, și că mai mult

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
pentru pace și activitatea femeii pentru menținerea păcii. Dimineața, anul 32, nr. 10591, din 19 iunie 1936. 49TC "49" Marele congres al asociațiilor feministe de la Constanțatc "Marele congres al asociațiilor feministe de la Constanța" Sub auspiciile „Reuniunii femeilor Române”, Asociația pentru emanciparea politică și socială a femeilor române” și „Asociația femeilor universitare” a avut loc, în zilele de 8, 9 și 10 septembrie ș1936ț, în sala de festivități a cazinoului din Constanța, al 14-lea Congres anual, de astă dată sub președinția

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
își cere dreptul ei în baza propriilor ei revendicări și nu acceptă nici o îndrumare stângace. Femeia nu poate dezgrădi firea și sentimentul ei de ideea religioasă pe care regimurile extremiste o exclud. D-na Elena C. Meissner, președinta „Asociației pentru emanciparea civilă și politică a femeii române”, vorbește despre activitatea filantropică a femeii. În calitate de președintă a acestei asociații arată activitatea ce o depune femeia română în acest domeniu și aduce călduroasele sale mulțumiri. D-na Maria Dimitriu-Castano, președinta filialei Constanța, se

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]