1,263 matches
-
întâlnirea noastră a fost magnifică, cum încă nu am văzut pe meleagurile unde trăiesc. Am văzut și pe aici întâlniri de felul acesta, dar departe ca aceea a noastră, mică a fost a noastră, dar aceasta a recunoscut-o și emeritul nostru profesor P. Todicescu, a fost cu totul deosebită. Îmi pare rău că toți au plecat imediat fără a mai sta câte puțin de vorbă, că lecțiile nu au fost suficiente ca timp. Să revin la unele lucruri care noi
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
a scris coruri laice și bisericești și cântece pentru copii, printre care se numără: “Haz de necaz”, “Cântec de dor”, “Om fără noroc”, “Mincinosul”, “Greierul”, “Iarna”. Ion D. Chirescu 1889 - S-a născut la Cernavodă. A fost compozitor, dirijor, profesor emerit, Artist al poporului, laureat al Premiului de Stat. Creația sa cuprinde coruri, numeroase cântece de masă, piese pentru pian, cântece pentru copii. Cităm, printre altele: “Cântecul partizanilor păcii”, “Măreț pământ al patriei iubite”, “Dobrogea de aur”. Sabin Drăgoi 1894 - S-
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
exprimă prin smerenie. Mi se pare, chiar, că aceste calități, în fond creștinești, că noblețea sufletească a lui, este socotită ca un defect al unui om atât de mare, la un profesor universitar atât de celebru, la un profesor universitar emerit. Mi se pare că tanti Măriuca ar fi dorit ca soțul său să se comporte mult mai autoritar, că ar fi trebuit să bage spaima în studenți și în toți subalternii săi. Mi se pare, deci poate că greșesc. VERIȘOARA
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
ortodox. Cred însă că unchiul n-a voit să se manifeste ca un catolic, ci, pur și simplu, fără să se gândească, fără să-și dea seama, s-a închinat așa cum îl obișnuise tanti Măriuca, apărătoarea catolicismului în casa profesorului emerit și autorul atâtor cursuri și cărți de specialitate. Mă întreb dacă suferințele, lacrimile, sudoarea bunicilor Vasile și Iordana, dacă puritatea sufletului și a credinței strămoșești, dacă veacul în care ei ne-au adus flacăra vieții, nu ar fi meritat să
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
cei opt copii ai soților Vasile și Iordana Picoș, cei mai dotați au fost Constantin și mămica. Da, mămica putea să fie profesor universitar, putea să ajungă decanul unei facultăți, ar fi putut să fie om de știință și profesor emerit. Dovada,. . tocmai fratele ei, profesor emerit, doctor, inginer, Constantin V. Picoș. Când se făceau amarnice presiuni asupra țăranilor pentru înscrierea la colectivă; când se confiscau grâul, porumbul, și, mai ales când li s-a confiscat lemnul de salcâm de la vie
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
și Iordana Picoș, cei mai dotați au fost Constantin și mămica. Da, mămica putea să fie profesor universitar, putea să ajungă decanul unei facultăți, ar fi putut să fie om de știință și profesor emerit. Dovada,. . tocmai fratele ei, profesor emerit, doctor, inginer, Constantin V. Picoș. Când se făceau amarnice presiuni asupra țăranilor pentru înscrierea la colectivă; când se confiscau grâul, porumbul, și, mai ales când li s-a confiscat lemnul de salcâm de la vie, când erau zdrobiți cu procese penale
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Principatelor Române. Al patrulea ierarh de origine românească a fost mitropolitul Arsenie Stadnițchi al Novgorodului originar din jud. Hotin, candidat la Patriarhia Rusiei. Dintre numeroșii oameni de știință, descoperitori de drum nu putem decât să-i menționăm: Panait Condoidi, medic emerit, Ilie Mecinicov, descendent al spătarului Milescu, laureat al premiului Nabel În 1908, fratele său Leon Mecinicov geograf și sociolog, Nicolae Bantaș, cercetător al istoriei diplomației, fratele său Dimitrie Bantaș, guvernator de Tobolsk și Vilna, senatorul Ioan Muraviov Apostol, nepotul hatmanului
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
față de o astfel de încurajatoare apreciere venită din partea celui mai înalt for politic al poporului nostru și exprimată atât în documentele sale programatice, cât și în raportul secretariatului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu.“ (Contemporanul, 27 decembrie 1974) CONSTANTIN Marin, Artist emerit „În strălucirea marii sărbători, Cântarea țării, Urarea țării, Învăluită-n steagul tricolor Dând glas curat iubirii tuturor: Pulsează-n milioane de inimi El, Ceaușescu, înseamnă România, El, Ceaușescu, înseamnă viitor!“ („Cântarea țării“, Contemporanul, 27 ianuarie 1978) „Militant neobosit pentru binele
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
umanității, ca unul din cei mai de frunte militanți pentru pace, pentru o lume mai bună și mai dreaptă, pentru libertatea și independența popoarelor.“ (Cuvânt rostit la Plenara Consiliului Național al FDUS, România liberă, 29 martie 1986) MOLDOVAN Angela, artistă emerită „În ultimii ani, odată cu numele României, este pronunțat cu cel mai adânc respect numele primului său Bărbat - Nicolae Ceaușescu - și emoția te face să te simți mai viguros, să dai tot ce ai mai bun Patriei tale, să-ți bată
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
sorbind din forța ta, din măreția ta Tinerețe și fericire a mea, a voastră tovarăși de drum, prieteni, Sângele poate fi și aur topit, poate fi catedrală, strigăt. A fost. Este.“ („Dedicație“, România literară, 6 mai 1971) ROMAN Elly, artist emerit De aproape treizeci de ani nu simt mândrie mai mare decât aceea că tinerele vlăstare ale României socialiste intonează cântecul meu «Mulțumim din inimă partidului». Emoția îmi oprește zborul penei pe hârtie, în această înaripată zi. Zi a copilului, dar
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Național a găzduit, miercuri, 14 mai a.c., festivitatea de decernare a celui mai înalt titlu academic: Doctor Honoris causa al Universității de Arte George Enescu din Iași, unuia din cei mai reprezentativi artiști de Operă români din perioada postbelică: Artistului emerit David Ohanesian. Atenția Senatului Academiei de Arte ieșene, îndreptată spre prețuirea celor care au dus faima talentelor noastre și a școlii de canto românești în toate centrele importante ale lumii merită aplauzele noastre. Publicul spectator, compus îmbucurător din tineri studenți
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
care am primit-o de la o fostă elevă a mea din Fălticeni. Este Ecaterina Pop Petrovici, fiica fostului Director la Școala de Arte și Meserii din Fălticeni Petre Pop. În prezent este o mare pictoriță În grafică, măritată cu un emerit grafician (Ion, n.n.) Petrovici și locuiesc În Iași. Am primit de la ea o invitație la o expoziție În Iași, cu o dedicație, pe a 2-a copertă, care mi-a stors lacrimi. Însemnează că tot mai există suflete recunoscătoare! De
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
legislaturi, debutant MAN, iar după 1968, consilier al Președintelui Republicii pentru probleme științifice. A făcut parte, de asemenea, din conducerea CNST și a Consiliului Național pentru Pace. A fost distins în cele mai înalte onoruri ale Republicii („Om de știință emerit”; Ordinul Meritul științific clasa I, laureat al Premiului de Stat). La 28 noiembrie 1966, Academia României și IFA l-au sărbătorit pe Horia Hulubei, cu ocazia împlinirii a 70 de ani de viață. În același an, ca o recunoaștere a
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Editura Cartea Moldovenească, la Studioul Cinematografic „Moldova-Film”. În 1993 devine președinte al Uniunii Cineaștilor din Republica Moldova. Este membru de onoare al Academiei Internaționale de Film „Nica” din Rusia (1994), membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei (1999), maestru emerit al artei, laureat al Premiului de Stat. C. debutează editorial în 1962, cu placheta Nopți albastre, în care evocă euforic peisajele natale și meditează asupra biografiilor contemporane. Volumele Îndărătnicia pietrei (1967) și Feciorii (1971) extind considerabil zonele de explorare a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286320_a_287649]
-
membru al Academiei RSR `n 1974, la Academia de Științe sociale și politice fiind din 1970 (de la `nceput). A primit premii: „N. Bălcescu” (Academia RPR, 1966), al Ministerului `nvățăm`ntului (1969). A fost onorat cu titlul de om de știință emerit (1971). A fost deseori raportor la manifestări internaționale, a făcut multe vizite de studii `n Occident. A rescris/reeditat parțial sinteza sa de Istoria Românilor, 2 vol. (1974 și 1977), realiz`nd și un compendiu (`n colaborare cu fiul său
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
comunismului. Un mare nume al acestei perioade, personalitate literară respectată și profesor de limbă și civilizație românească la Universitatea din Turku, este Ion Stăvăruș care a scris mult despre literatura finlandeză și căruia i se datorează, prin colaborarea cu profesorul emerit Lauri Lindgren, traducerea Kanteletarului, antologie de poezie tradițională finlandeză, corespondentul poetic al Kalevalei. Tot în această parte am prezentat pe larg un număr special al revistei "Secolul 20", apărut în 1982, în întregime dedicat culturii și civilizației finlandeze și la
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
au fost puse pe muzică, devenind în felul acesta romanțe, marșuri, cântece de dragoste sau patriotice 175. Pentru a reveni la problematica legată de Kanteletar, trebuie remarcat efortul de traducător din literatura finlandeză, depus de Ion Stăvăruș. Acesta, împreună cu profesorul emerit Lauri Lindgren traduce culegerea lui Elias Lönnrot. Varianta în românește a Kantelatarului a cunoscut două ediții în același an 1985. Una la București la editura Univers, cealaltă în Finlanda, în cadrul Departamentului de Limbi Romanice de la Universitatea din Turku. Kanteletar. Culegere
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
prezentare a numerelor 1-2 ale acestei reviste. Din conținutul revistei mai fac parte și două eseuri care aparțin Marilenei Aldea, Ce știe Finlanda despre România, și lui Lauri Lindgren, Ce se știa despre România în anii treizeci-patruzeci?294. Atât profesorul emerit Lauri Lindgren cât și Marilena Aldea sunt printre cei mai constanți cronicari ai receptării literaturii și culturii finlandeze în România și viceversa. Ei au publicat numeroase studii pe probleme de interculturalitate, atât în limba finlandeză cât și în română. Cele mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
înființarea lectoratului românesc de aici, pot să spun că, într-adevăr, inițiativa mi-a aparținut. Nu am făcut decât să înaintez o propunere, în acest sens, Ministerului Învățământului din România. Ministru era atunci Prof. Dr. Mircea Malița"701. Distinsul profesor emerit amintește cum "apoi, prin cooperare, ministerele de resort, din Finlanda și din România, au înființat un Lectorat de Limba Română la Turku și un Lectorat de limbă finlandeză la Cluj. Lectoratul românesc de la Turku a funcționat aproape continuu, cu excepția unor
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Lassaigne și Paul Desfeuilles. Ulterior și nu avem pretenția unui demers exhaustiv, doar vom da câteva exemple au mai făcut referiri la cartea lui G. Le Cler, așa cum am arătat mai sus, în demersuri de istorie militară și politică, Marcel Emerit, Maria Georgescu sau Lucia Taftă, cu toții vorbind despre activitatea intendentului francez în cadrul misiunii militare Lamy. Autorii citați au căutat să coroboreze remarcile critice din rapoartele ce le trimitea la Paris cu afirmațiile tranșante din volumul pe care l-a publicat
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
ferestrele unui pianist sau pe lângă zidurile teatrului pentru a reproduce cu exactitate partituri întregi. Unele orchestre joacă valsuri de Strauss, cadriluri franțuzești, bucăți de operă cu un aplomb imperturbabil și fără a omite vreun pasaj. Un lăutar din București, violonist emerit, fu chemat la o serată la care erau invitați câțiva străini. El repetă imediat și fără a ezita tot ce tocmai fusese cântat la pian. Fu întrebat dacă putea acompania acest instrument: "Pot", spuse el, iar nota, abia atinsă, era
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Gustave%20Le%20Cler&page=1 (consultat de noi pe 11.05.2010). 3 Spre exemplu, Nicolae IORGA, Un martur străin al păcatelor noastre. Călătorul frances G. Le Cler din 1860, Tipografia Neamul Românesc, Vălenii de Munte, 1908, p. 5; Marcel EMERIT, "Le dossier de la première mission militaire française en Roumanie", în Revue Roumaine d'Histoire, V, 4, 1966, pp. 575-586 / (pp. 578-583); Maria GEORGESCU, "Misiunea militară franceză (1860-1869) (II)", în Anuarul Institutului pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară, Editura
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Militară, București, 1997, pp. 194-204 / (p. 195). 5 Pentru chestiunea generală, vezi, spre exemplu, Dan BERINDEI, Societatea românească în vremea lui Carol I (1866-1876), ediția a doua revăzută și adăugită, Editura Elion, București, 1992, pp. 140-142. Pentru cazul nostru, Marcel EMERIT, op. cit., p. 585, Maria GEORGESCU, "Misiunea militară franceză (1860-1869) (II)", p. 181, Lucia TAFTĂ, "Misiunea militară Lamy în opera lui Nicolae Iorga", în Revista Istorică, serie nouă, XIII, 1-2, 2002, pp. 47-54 / (pp. 52-53) etc. 6 Componența misiunii militare franceze
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
585, Maria GEORGESCU, "Misiunea militară franceză (1860-1869) (II)", p. 181, Lucia TAFTĂ, "Misiunea militară Lamy în opera lui Nicolae Iorga", în Revista Istorică, serie nouă, XIII, 1-2, 2002, pp. 47-54 / (pp. 52-53) etc. 6 Componența misiunii militare franceze la Marcel EMERIT, op. cit., passim ori la Maria GEORGESCU, " Misiunea militară franceză în România (1860-1869) (I)", p. 197. 7 Marcel EMERIT, op. cit., p. 578, Maria GEORGESCU, "Misiunea militară franceză în România (1860-1869) (I)", pp. 197, 202-203, Lucia TAFTĂ, "Imaginea societății românești în documente
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Nicolae Iorga", în Revista Istorică, serie nouă, XIII, 1-2, 2002, pp. 47-54 / (pp. 52-53) etc. 6 Componența misiunii militare franceze la Marcel EMERIT, op. cit., passim ori la Maria GEORGESCU, " Misiunea militară franceză în România (1860-1869) (I)", p. 197. 7 Marcel EMERIT, op. cit., p. 578, Maria GEORGESCU, "Misiunea militară franceză în România (1860-1869) (I)", pp. 197, 202-203, Lucia TAFTĂ, "Imaginea societății românești în documente franceze (1860-1868)", p. 78 etc. 8 Detalii la Maria GEORGESCU, "Misiunea militară franceză (1860-1869) (II)", pp. 174-179; vezi
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]