4,229 matches
-
Elena Popescu. Pentru fragmentele din Republica, îi mulțumim lui Andrei Cornea pentru amabilitatea de a ne fi delimitat aceste fragmente și de a ne fi permis reluarea lor în traducerea domniei sale din Republica (în Platon, Opere, V, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986). Pentru scurtul fragment din Timaios suntem recunoscători traducerii lui Cătălin Partenie și Petru Creția (din Platon, Opere, IV, Ed. Humanitas, București, 2004), iar pentru reluarea celor câteva fragmente ale Omului politic am urmat traducerea Elenei Popescu (din același
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
modelului ideal, și că, indiferent de tipul de structură aleasă, cei care conduc trebuie să fie cei mai valoroși membri ai societății care au, în același timp, și cea mai bună pregătire politică. Bibliografie: Platon, Opere, VI, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1989. Fattal Michel, „De la division dans le Politique de Platon”, în Revue de Philosophie Ancienne, XIII, 1995, 1, pp. 3-14. Broze Michèle, „Le Politique et ses falsifications”, în Revue de Philosophie Ancienne, XIII, 1995, 1, pp. 31-54. Couloubaritsis Lambros
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
care Platon le critică cu ironie sunt tocmai cele pe care Pericle, în discursul funebru păstrat de Tucidide, le laudă ca fiind cele mai frumoase trăsături ale democrației ateniene. Republica, 563e. Ibidem, 564a. Ibidem, 566b. Herodot, Istorii, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1961, vol.1, cartea a III-a, V,92. Republica, 568d. Ibidem, 569b. Ibidem, 569c-d. Ibidem, 572b. Ibidem, 572c. Ibidem, 577d. Ibidem, 578b. Xenophon în Hieron, 1, 2, remarcă și el această îngrădire de principiu a tiranului: „Tiranii nu
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
587c. Ibidem, 591d. Ibidem, 592a. Jean-Jacques Wunenburger, Omul politic între mit și rațiune. O analiză a imaginarului puterii, trad. M. Căluț, Ed. Alfa Press, Cluj, 2000, p. 61. Ibidem, p. 63. Cf. Republica, 445c, trad. Andrei Cornea, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1986. Celelalte referințe vor avea constant în vedere această traducere, cu excepția unor traduceri personale, marcate când apar. Cf. ibidem, 544d. Cf. ibidem, 445d. Cf. ibidem. Cf. ibidem, 449a. Cf. ibidem, 501b-c. Cf. ibidem, 473e. Cf. ibidem, 546a-547a. Încă nu
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
al autoincluderii în cetatea sa. Cf. Andrei Cornea, De la Școala din Atena la Școala de la Păltiniș, Humanitas, București, 2004. Cf. Republica, 383e. Pasajele citate din dialog pe parcursul studiului urmează traducerea lui Andrei Cornea din Platon, Opere, V, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1986. Cf. Hippias minor, 364e-365c. Cf. ibidem, 375b sqq. Cf. ibidem, 376b-c. Cf. Gabriel Liiceanu, Introducere în politropia omului și a culturii, Ed. Cartea Românească, București, 1979. Cf. Marcel Detienne, Stăpânitorii de adevăr în Grecia arhaică, (I, Ed. Maspero
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
bună sistematizare a principalelor direcții contemporane a dezbaterilor în jurul Republicii, vezi Mureșan, Comentariu la Republica lui Platon, Ed. Metropol, București, 2000, p. 21 și mai ales pp. 246-247. Cf. C. Noica, „Cuvânt prevenitor”, în Platon, Opere, V, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1986, p. 9 sqq. Pentru împărțirea în tradiționalism, deconstructivism (Derrida), neotradiționalism (Nussbaum) și în abordarea dialogal dramatică (Heidegger, Gadamer, A. Bloom și A. Cornea), vezi Mureșan, op.cit,, p. 31 sqq. Cf. Republica, 369c-d. Cf. Aristotel, Politica, III, 5
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Bloom și A. Cornea), vezi Mureșan, op.cit,, p. 31 sqq. Cf. Republica, 369c-d. Cf. Aristotel, Politica, III, 5, 1278a 4 etc. Cf. Politica, 331c-d. Cf. Republica, 334a. Cf. A. Cornea, Lămuriri preliminare, în Platon, Opere, V, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1986, p. 17. Cf. A.E. Taylor, Platon, Ed. Methuen Co. Ltd., 1996, trad. în limba maghiară Osiris Kiado, Budapest, 1997, p. 370. Cf. Republica, 516b. Cf. Alexandru din Afrodisia, Despre intelect, 8, în volumul Despre unitatea intelectului, antologie
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în volumul Despre unitatea intelectului, antologie de filosofie medievală, Ed. Iri, București, 2000, p. 39. Cf. Siger din Brabant, Quaestiones in tertium de anima, q. 13, Ed. A. Marlasca, Paris-Louvain, 1972. Cf. Pseudo-Aristotel, Liber de causis, prop. 124, Ed. Univers Enciclopedic, București, 2002. Cf. F.X. Putallaz, La connaissance soi au Moyen Age, Ed. J. Vrin, Paris, 1991. Cf. Plotin, Enneade, I, 4 (46), 10: „Căci acela care studiază nu trebuie să știe că studiază, nici curajosul că este curajos (...)” (trad
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
rom. Cetatea și omul, Ed. Polirom, Iași, 2000, p. 113. Cf. Republica, 520d. Cf. Andrei Cornea, Penumbra, Ed. Cartea Românească, București, 1991, p. 20 sqq. Cf. Apărarea lui Socrate, 24e, trad. F. Băltăceanu, în Platon, Opere, I, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1975. Cf. Aristotel, Politica, II, 2, 1261a, 13-18. Cf. ibidem, II, 5, 1263b 40: „nu există cuvinte pentru a spune cât de deosebită este plăcerea de a considera ceva ca fiind propriu”. Cf. K R. Popper, Societatea deschisă și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
dans le Politique de Platon”, în Revue de Philosophie Ancienne, XIII, 1995, 1, p. 4. Cf. Platon, Omul politic, 259d. Cf. idem, Phaidros, 265e și Omul politic, 287c. Cf. ibidem, 263b (trad. Elena Popescu, Platon, Opere, VI, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1989). Cf. ibidem, 287c. Cf. Platon, Philebos, 16c. Cf. idem, Omul politic, 287d. Cf. ibidem, 278d, 286a. Cf. ibidem, 279a-280b. Cf. Platon, Republica, 414d-415d. Idem, Omul politic, 311c (trad. Elena Popescu, Platon, Opere, VI, Ed. Științifică și Enciclopedică., București
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și Enciclopedică, București, 1989). Cf. ibidem, 287c. Cf. Platon, Philebos, 16c. Cf. idem, Omul politic, 287d. Cf. ibidem, 278d, 286a. Cf. ibidem, 279a-280b. Cf. Platon, Republica, 414d-415d. Idem, Omul politic, 311c (trad. Elena Popescu, Platon, Opere, VI, Ed. Științifică și Enciclopedică., București, 1989). Cf. ibidem, 257c. Cf. ibidem, 260b. Cf. Platon, Sofistul, 217b. Cf. idem, Omul politic, 268c. Cf. ibidem, 269e. Cf. P. Frutiger, Les mythes de Platon, Felix Alcan, Paris, 1930, p. 185 și urm. Cf. Platon, Omul politic, 275c
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în original „Depuis Platon, connaître, c’est toujours au fond, en des modes divers, voir; savoir, c’est avoir vu.” Karl R. Popper, op.cit., p. 50. Cf. Gorgias, 508 a, în volumul Opere, I, trad. Al. Cizek, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1975. Popper, Karl, R., op.cit., p. 40. Cf. Gorgias 521 d. Reale G., op.cit., p. 281, „la storia della Polis e dell’uomo sono un essato corispettivo della storia del Cosmo.” Henri Joly, Le renversement platonicien, Éd. Vrin, Paris
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
admirator al fixității canonice a artei saite. Arta egipteană (contemporană cu Platon) nu-și schimbase canoanele de mai bine de o mie de ani, din perioada vechiului Imperiu. Cf. Omul politic, ................, în Opere, VI, trad. Elena Popescu, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1989, p. 443. Caracteristicile Binelui sunt în viziunea lui Platon frumusețe, simetrie și adevăr. Cenzura și refuzul selectiv al inovației artistice este, în principal, o decizie administrativă și nu un act estetic, pur evaluativ. Platon, Menexenos, 238 c. Alain
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ibidem, 276 e. Cf. ibidem, 294 e. Cf. ibidem, 304 d-e. Cf. ibidem, 295 a. Karl R. Popper, op.cit., p. 56. Cf. Omul politic, 301 d. Cf. Criton, 51 a, în Opere, I, trad. M. Guțu, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1975. Piotr Wierzbicki, Structura minciunii, Ed. Nemira, București, 1996, p. 11. Ph. Lacoue-Labarthe, și Jean-Luc Nancy, Mitul nazist, Ed. Dacia, Cluj, 1999, p. 14. Léon Robin, Platon, Ed. Teora, București, 1996, p. 230. Această definiție a culturii se regăsește
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ses reconstructions, au point que la mythologie fait figure ancienne d’archéologie.”; op.cit., Ed. Vrin, Paris, 2001, p. 336. Cf. Omul politic, 285e-286a. M. Adams, Jungian Literary Criticism, pp. 231-248. Cf. Menexenos, 247a, în Platon, Opere, II, Ed. Șt. și Enciclopedică, București, 1976, p. 310. Cf. Menon, 100b. Cf. Euthydemos, 289a, în Platon, Opere, III, Traducere ??? Ed. Șt. și Enciclopedică, București, 1978, pp 91-92. Cf. Eutydemos, 289d. Cf. ibidem, 307 a. Cf. Menexenos, 238 d. Cf. ibidem, 240 e. Cf. Menexenos
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Cf. Omul politic, 285e-286a. M. Adams, Jungian Literary Criticism, pp. 231-248. Cf. Menexenos, 247a, în Platon, Opere, II, Ed. Șt. și Enciclopedică, București, 1976, p. 310. Cf. Menon, 100b. Cf. Euthydemos, 289a, în Platon, Opere, III, Traducere ??? Ed. Șt. și Enciclopedică, București, 1978, pp 91-92. Cf. Eutydemos, 289d. Cf. ibidem, 307 a. Cf. Menexenos, 238 d. Cf. ibidem, 240 e. Cf. Menexenos, 245 d. Cf. Cratylos ,431c, în Opere, III, trad. S. Noica, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1978. Gilbert Durand
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Traducere ??? Ed. Șt. și Enciclopedică, București, 1978, pp 91-92. Cf. Eutydemos, 289d. Cf. ibidem, 307 a. Cf. Menexenos, 238 d. Cf. ibidem, 240 e. Cf. Menexenos, 245 d. Cf. Cratylos ,431c, în Opere, III, trad. S. Noica, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1978. Gilbert Durand, Aventurile imaginii, trad. rom. Muguraș Constantinescu și Anișoara Bobocea, Ed. Nemira, București, 1999, p.126. Ibidem, pp 133-134. Ibidem, p.134. Bertrand Russel: „Forse cio non si applica alle parole astratte della logica o della matematica
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în orig. History of Western Philosophy, by G. Allen & Unwin LTD. London 1946). cf. Milhaud, Gaston, Les philosophes géomètres de la Grèce. Platon et ses prédécesseurs, Ed. Vrin, Paris, 1931, p. 269. Cf. Ath. Joja, Istoria gândirii antice, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1980, p. 224. Gilbert Durand, op.cit., p. 146. Cf. Cratylos, 440a. Ath Joja, op.cit., p. 237. v. L. Brunschvicg, Les étapes de la philosophie mathématique, PUF, Paris, 1947, p. 43. H. Joly, op.cit., p. 362. Cf. HYPERLINK "http://www.politis.fr
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
plaisir et à l’agrément, et la «rigoriste», qui reproduit sous le double rapport de la qualité et de la quantité la vérité de la chose même”; op.cit., pp. 46-47. Platon, Alcibiade, 109 c, în Opere, I, trad. S. Vieru, Ed. Științifică și Enciclopedică, București 1975. Cf. Thomas Mann, Muntele Vrăjit. L. Robin, „existența normală a Statului are drept necesitate fundamentală o reprezentare amplificată, în litere îngroșate, a unui text scris cu litere mărunte, în sufletul fiecăruia dintre indivizii care îl formează. Or, pentru ca
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Badea, E., 1997, Caracterizarea dinamică a copilului și adolescentului (de la 3 la 17/18 ani) cu aplicații la fișa școlară, ed. a II-a, Ed. Tehnică, București. • Banciu, D., Rădulescu, S.M., Voicu, M., 1987, Adolescenții și familia, Editura Științifică și Enciclopedică, București. • Bandura, A., „Human Agency în Social Cognitive Theory”, American Psychologist, 44(9), pp. 1175-1184. • Barthélémy, A., 1996, „Médiation: Les ambiguités d’un succes”, Spirale Ă Revue de Recherche en Education, nr. 14, pp. 177-193. • Basiliade, G., (coord.), 1978, Reeducare
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Philippe, 1985, La sociologie des organisations, Paris, Editions du Seuil. • Bideaud, J., Houdé, O., Pedinielli, J.L., 1993, L’homme en développement, PUF, Paris. • Binet, A., 1975, Ideile moderne despre copii, EDP, București. • Bîrliba, M.C., 1987, Paradigmele comunicării, Editura Științifică și Enciclopedică, București. • Bogdan, T., 1973, Probleme de psihologie judiciară, Editura Științifică, București. • Bogdan, T.,(coord.), 1981, Copiii capabili de performanțe superioare, EDP, București. • Bril, B., Lehalle, H., 1988, Le développement psychologique est-il universel?, PUF, Paris. • Bromberg, M., 1994, „Communication et influence
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
of social psychology, vol 4. Reading, Addison-Wesley. • Gilly, M., 1976, Elev bun, elev slab, EDP, București. • Gilly, M., 1984, „Psychosociologie de l’éducation”, in S. Moscovici (ed.), Psychologie sociale, PUF, Paris. • Golu, P. 1985, Invățare și dezvoltare, Editura Științifică și Enciclopedică, București. • Golu, M., 1993, Dinamica personalității, Ed. Geneza, București. • Gosling, P., 1992, Qui est responsable de l’échec scolaire?, PUF, Paris. • Gough, G., 1994, Manuel de l’Inventaire Psychologique de l’Université de Californie. Forme revisée. CPI-R, Editions du Centre
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
persoanelor creatoare. O obiecție legată de această concluzie este exemplul ipotetic al unei persoane având cunoștințe profunde care nu are rezultate creative însemnate. Un exemplu este autorul de manuale școlare (care, prin aceasta, se presupune că face dovada unor cunoștințe enciclopedice), dar care nu creează ceva nou. Totuși, nivelul de competență necesar pentru a scrie un manual nu este egal cu cel obținut prin studierea profundă a unei discipline, Persoanele care scriu textele din manuale nu sunt, în accepțiunea actuală a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
la Moldovan, deși menționând Legea din 1930. Autorii elogiază orientarea către medicină preventivă ce avusese loc În deceniul anterior și prioritatea pe care programele de sănătate publică o acordau tratării și prevenirii bolilor venerice și Îngrijirii copiilor. Recomandările autorilor articolului enciclopedic susțineau necesitatea de a crește numărul medicilor ce lucrau la sate și de a crea un corp specializat de specialiști sanitari care să supravegheze implementarea cu succes a programelor cu o dimensiune mai accentuat profilactică 39. Chiar dacă autorii articolului nu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Women, Family, and Identity in Imperial Germany, Oxford University Press, New York, 1991. Capitolul 1 De la disperare culturală la renaștere naționalătc "Capitolul 1 De la disperare culturală la renaștere națională" 1. Gheorghe Brătescu, Științele biologice și medicale În România, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989, p. 30. 2. C. Papazolu, Ereditatea, Tipografia ziarului Universul, București, 1915. Unele dintre aceste publicații, cum era și cea a lui Papazolu, erau redactate de veterinari. Deși acești medici au contribuit la mediatizarea unora dintre ideile determinismului biologic
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]