1,702 matches
-
datează din anul 1846 și o strană arhierească din lemn de brad, din secolul al XIX-lea. În anul 1901, efectuându-se unele restaurări ale bisericii, a fost înlocuit acoperișul șubred de șindrilă, cu unul de tablă rezistentă. Prin contribuția enoriașilor Costișei, după 1989 s-a ridicat în sat o nouă biserică, mult mai încăpătoare, pictată în interior și exterior care este un adevărat lăcaș sfânt, prin grija preotului paroh Deheleanu. Credincioșii dovedesc multă râvnă pentru întreținerea și înzestrarea noii biserici
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în cătunul Țahanău și s-a electrificat întreg satul, s-a asfaltat 1,5 km drum comunal (în prezent destul de degradat). După 1989 s-a mai construit o biserică din cărămidă (pe locul vechii bisericuțe din lemn), tot prin contribuția enoriașilor și preocuparea preotului Deheleanu. Mai există în sat două case de rugăciuni, aparținând unor culte recunoscute. În prezent, în Costișa există 628 numere de casă, peste 100 de gospodării fiind construite numai în ultimii ani, mare parte pe terenuri concesionate
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
numai în ultimii ani, mare parte pe terenuri concesionate. Râvna costișenilor, precum și noile condiții create în ultimii ani, îndreptățesc dorința lor de reînființare a fostei comune Costișa, prin desprinderea de Frătăuții Noi. La pomeni În fiecare an, la 8 septembrie, enoriașii costișeni de pe lângă biserica parohială cu hramul "Nașterea Maicii Domnului" (Sf. Maria Mică) se adună după slujba religioasă, la cimitirul satului. Din timp pregătesc mormintele, să fie curate și cu flori, vopsesc crucile și reînnoiesc coroanele. Acasă, se ocupă de bucate
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
listă (pomelnic) cu cei decedați. Pe mormânt de așeză o față de masă și pe ea pun: colacii mari (într-un coș), 10-15 ulcioare (sau căni) cu colăcei și lumânări deasupra coliva, un castron cu struț de busuioc și agheasmă. Dacă enoriașul dispune, poate avea lângă mormânt 1-2 saci cu colăcei pentru sărmani, sucuri și vin (pentru cunoscuți). Se vorbește cu preotul (care vine în cimitir) și se așteaptă sfințirea mormântului (celui apropiat). Preotul însoțit de un cantor bisericesc oficiază o scurtă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Constantin Cătălin Chifu până la a doua centură, iar În 2006 s-a turnat bolta și s-au pus bazele turlei. Lucrările au fost executate de o echipă de muncitori din sat, căreia i s-a adăugat și o parte a enoriașilor credincioși. La 6 august 2007 preotul paroh se confrunta cu lipsa cărții funciare și a resurselor financiare necesare unui asemenea edificiu și Își propunea finalizarea turlei și execuția acoperișului până la sfârșitul anului. Preotul paroh Ionuț Alexandru Figher reușete finalizarea lucrărilor
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
paroh Constantin Popescu la 1 aprilie 1958, reiese dispoziția din 27 martie 1958 de menținere a unei hotărâri anterioare pentru contopirea parohiilor Bâcu și Frenciugi În una nouă, sub denumirea de „Bâcu-Frenciugi” În vederea readucerii . Hotărârea amintită se lovește de opoziția enoriașilor din Bâcu, care nu doreau afilierea la Frenciugi și cererea ca preot a lui Ioan Leuștean, respinsă de Episcopie la 27 martie 1958. Se solicită preotului paroh: . Se păstrează procesul verbal din 16 aprilie 1962, semnat de preotul paroh Constantin
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
1926 . La 9 august 1938 membrii consiliului parohial Bâcu s-au Întrunit pentru . Episcopia Hușilor informa pe preotul Constantin Popescu la 23 octombrie 1942 despre aprobarea Întrebuințării În 1948 se află În „lucru”, din vălătuci, prin colectele realizate În rândurile enoriașilor. Se păstrează contractul de vânzare și cumpărare a energiei electrice din 9 mai 1975 pentru casa parohială și biserică . Probabil că acum s-a realizat racordarea la rețeaua de energie electrică. Lucrările de reparație de la casa parohială din Frenciugi se
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
energie electrică. Lucrările de reparație de la casa parohială din Frenciugi se aflau În derulare la 18 septembrie 1990. Biserica filială din Drăgușeni, conform procesului verbal din 17 iulie 1988, a primit o donație de la Costică Șoreanu din Drăgușeni și alți enoriași, ce constă În 1500 kg de ciment În valoare de 3950 de lei, ce urma să fie folosit pentru reparația casei parohiale din Frenciugi. Cimentul a fost achiziționat de la magazinul din satul Șcheea. Stadiul reparațiilor executate la casa parohială constituie
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Ortodoxia”, 1948-1965; „Studii teologice”, 1949 1965; „Mitropolia Moldovei și Sucevei”, 1952-1965 . Prin donații de cărți și un calculator de la diferite persoane s-a amenajat În 2011 o bibliotecă provizorie de către preotul Ionuț Alexandru Figher, afișând un program de lucru cu enoriașii cititori - În fiecare zi Între orele 1200 1500 Astăzi inventarul bibilotecii Înregistrează circa 2000 volume. Menționăm că avem de a face cu prima bibliotecă din satul Frenciugi, școala din sat fiind lipsită de această importantă instituție culturală. Sala bibliotecii este
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
de la Circumscripția III Dobrovăț la Bâcu, . Preotul Constantin Popescu este considerat un . Protoieria județului Vaslui prin circulara din 10 decembrie 1947 Înștiința preotul paroh despre aprobarea de către „INCOOP” cu . Circulara adresată preoților la 6 februarie 1947 reflectă situația grea a enoriașilor din toate parohiile În urmă războiului și a foametei: Protoiereul Paul Potorac cere la 12 februarie 1948 participarea la combaterea tifosului exantematic, conform ordinului guvernului și colaborarea cu dascălii (cântăreții) . Colaborarea cu organele administrative și agricole În organizarea muncii pentru
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
preot pe seama parohiei Tatomirești, unde execută reparațiile capitale ale bisericii și casei parohiale. De aici este transferat la parohia Portari, unde În 1950 construiește casa parohială cu patru camere și hol. S-a Înscris la C.A.P. Portari, lucrând alături de enoriașii săi până În 1963. În 1952 repară capital biserica parohială din satul Portari, construiește un gard În jurul bisericii cu o lungime de 700 de metri. Activează la Portari timp de 15 ani. Efectuează lucrări de reparație la casa parohială. Prin ordinul
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
famile). Realizează reparațiile capitale ale bisericilor din satele Frenciugi (1964) și Bâcu (1968). Îngrădește curțile celor două biserici și ale cimitirului din satul Bâcu. În 1972 execută reparațiile interioare la biserica din Frenciugi, când s-a curățit și catapeteasma. Cu ajutorul enoriașilor repară În 1978 biserica din satul Drăgușeni pe care o suplinea. În același an repară biserica din Frenciugi prin muncă voluntară. Ajutorul financiar solicitat Mitropoliei Moldovei și Sucevei În anul 1977 nu a putut fi concretizat. Închiriază o casă parohială
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Urma suplimentarea devizului pentru lucrările amintite. Contractanții și-au asumat angajamentul achitării sumelor suplimentare din alte fonduri . Protoiereul Th. Irimia, În urma vizitei din 24 septembrie 1978, constată necesitatea reparațiilor interioare și exterioare la biserica din Bâcu. Lipsa de Încredere a enoriașilor În preotul Constantin Fligler duce la constituirea unui comitet de credincioși, lucrările urmând a fi executate prin donații și muncă voluntară. Protopopul a trimis meșteri pentru repararea bisericii din Bâcu fără deviz . La 27 decembrie 1967 inventariază bunurile bisericii și
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
-și desfășoare slujirea preoțească Într-o catedrală din basme, Însă după intrarea În bisericuța din Frenciugi s-a <citation author="unknown">„simțit ca Într-o <carceră duhovnicească>”</citation>, Înțelegând că se află față În față cu Dumnezeul său și a enoriașilor păstoriți. Pentru preotul Ioan Răzvan Scurtu . Noul preot transformă biserica de lemn și „chirpici” În catedrala sufletului său. Își susține examenul de capacitate la Centrul Ecumenic din Durău. Slujba de sfințire a locului viitoarei biserici a fost oficiată de Episcopul
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Ierarhi” din Iași timp de două săptămâni. Sosit În parohie găsește construcția noului lăcaș bisericesc În stadiul „la roșu”, acoperită cu tablă „linda” și geamurile din termopan montate. Continuarea lucrărilor bisericii este realizată de noul paroh prin colecte În rândurile enoriașilor și a binefăcătorilor din afara parohiei. În cursul anului 2010 colectează suma de 27365 lei din sat și 30850 de lei și 1090 € din afara parohiei. Banii sunt Întrebuințați pentru amenajarea exterioară a bisericii, instalației electrice În interior și exterior, turnarea trotuarelor
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
pentru copiii din parohie, cum ar fi: Îndeletnicirea copiilor În confecționarea cruciulițelor din șnur special, desfășurată În fiecare Sâmbătă de la ora 1500, În medie participând 30-40 de copii (cruciulițele confecționate de copii, În număr de aproximativ 550, au fost oferite enoriașilor din Satul Frenciugi). A continuat formarea unui cor de colindători sub denumirea de „Sfânta Treime” cu care s-au colindat familiile din Satul Frenciugi, diverse instituții și firme, printre care primăria Negrești, firma Bohemia - Iași, mănăstirile Galata, Frumoasa, „Sfinții Atanasie
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Capitalei vă recomandăm cartea „Demascarea Comunismului În România” al cărui cost de 100 lei se trimite la Societatea Generală a Funcționarilor Polițienești București Direcția Generală a Poliției, care trimite cartea. Conf. ord. Sf. Episcopii Nr. 1007 / 943, puneți În vedere enoriașilor că Ministerul Economiei Naționale a ridicat restricțiunile privitoare la tăbăcirea și folosirea peilor de porci tăiați În gospodării și pot să le tăbăcească și să le Întrebuințeze mai ales tăbăcite deoarece prin tăbăcire se combate și boala numită „Pesta porcină
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
S.C. / 930 -31 / Huși. Noul Testament, vechi, p. 3, Biblioteca bisericii din satul Frenciugi. 1961 <f.l.z.> preut Const(antin) Popescu . cântăreț Comișescu Maxim. 1961. Panahida, 1948. Biblioteca bisericii din satul Frenciugi. 1977 decembrie 20 Această Sfântă Evanghelie este cumpărată de enoriașii Boghian Gheorghe cu soția sa Adela, cu mama lor Boghian N. Ruxanda și cu fiii lor: Mihai și Elena, Aurel și Aneta, Vasile<endnote id="1"/> și Tinca și donată Sfintei Biserici din satul Frenciugi, com. Șcheia, jud. Iași, cu
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
protectoare împotriva atacurilor perfide și periculoase ale dezlănțuirii solare. În apropierea satului, am cotit-o spre locașul celor "adormiți întru Domnul". Cimitirul este cartea de vizită a celor vii, reflectând într-o mare măsură atât spiritul gospodăresc al parohului și enoriașilor, cât și, mai ales, dragostea și respectul postum acordate celor care "locuiesc" deja acolo. Aici, iarba și buruienile erau la ele acasă, iar vișinii și corcodușii, nucii stufoși, ca și salcâmii înalți, viețuiau peste tot în bună înțelegere. Calul a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
era mulțumită că revista ajungea și în America, Bulgaria ori Germania, iar despre cititorii din țară, edificator era că „ credincioșii din parohia Vicov de Sus - Laura păstoriți de părintele paroh M. Tănăsescu, distribuiau 150 de exemplare „care ajungeau de la un enoriaș la altul”... În 1940, Credința, revistă religioasă-culturală a Mitropoliei Bucovinei, cu G. Antonescu redactor șef și preotul P. Birău la Administrație, își păstrează ținuta păstorească, dar, parcă din premoniție, citim și avertismentul: „Fii gata, Române”, semnat de Vasile Militaru: „Fii
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de pol opus acesteia, pe ura între clase, imnurile înălțate "conducătorului iubit", "partidului", "patriei socialiste" etc., prin aberantă repetare, difuzate în mass-media zi de zi, ceas de ceas, de "sacerdoții" noii religii, nu au provocat, nu au indus în rîndul "enoriașilor" fervoarea, ci greața și plictisul. Dacă această maculatură imundă e normal că va intra în noaptea uitării, rămîne în urmă "compromiterea imaginii scriitorului" față de cititorii săi. Cum semnalează Eugen Negrici, în Scurtul istoric al propagandei prin poezie (Cursul scurt!), de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
asemănări de flexiune și de vocabular cu una din limbile de cea mai augustă civilizație a globului! Sau preotul de țară Vasile Lucaciu care, impresionat În tinerețe de cea mai mare catedrală a Europei, San Pietro de la Roma, hotărește Împreună cu enoriașii săi din satul Sișești de lângă Baia-Mare să ridice „una la fel”, pe al cărei frontispiciu Înscrie majusculele ce ascund deviza marii „Companii a lui Iisus” și a „comandantului” ei Ignatio de Loyola: A.M.D.G - ad majorem Dei gloriam; dus
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
a așteptat pe d-rul Jean Zwiebel - președintele Comunității,la un serviciu divin solemn, a fost lipsit de salariu de rabin-șef cât timp a trăit. Era un cărturar erudit, de la care am folosit mult În discuțiile noastre. Trăia din darul enoriașilor. Apoi rabinul-șef, fiul său, a trimis „Amintiri” pentru Anuarul lui Gane (la sărbătorirea Centenarului), amintiri care nu sau publicat, fiind... evreu(?) (De asemeni și avocatul-publicist Iacob Bacalu, mort anul trecut). Rabinul-șef nu are, deci, frumoase amintiri despre orașul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
deci, frumoase amintiri despre orașul său natal (care i-a Înscenat și un proces de lèse-majestate, din care l-am salvat eu) și când a venit la Suceava, nu s-a dus la Flt., ci a primit o delegație de enoriași folticeneni la Suceava. Îi voi scrie, totuși, dacă nu voi reuși să mă duc la el, să-i vorbesc. Pictorul Rubin Riven are rude la Flt., familia Schächter (O mai fi rămas cineva, În Flt., din această familie?) care ar
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
înalt, asistenții săi par că somnolează eticheta o impune ținându-și împreunate mâinile lor noduroase de iguană care mă fascinează. Preafericitul nu vrea să celebreze slujba în arabă, deși ca fost arhiereu în Qatar, vorbește foarte bine această limbă. În vreme ce enoriașii săi nu vorbesc greaca. Nu-i oarecum stânjenitor pentru a comunica? "Ascultați, la ce ar servi oare să-mi ascund identitatea? Latinii își fac iluzii atunci când se pretind arabi. Iar arabii creștini degeaba susțin contrariul, îi vor trata întotdeauna ca
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]