1,388 matches
-
chiar dacă ea este mincinoasă, din moment ce este o fabulă: cu toate acestea, prin minciună se pot scoate la iveală adevăruri esențiale și primordiale. Versul din Epistola către Monseniorul Delfin: Totul vorbește în opera mea, chiar și peștii, este mult dezvoltat în Epilogul Cărții XI: Astfel Muza mea, la malul unui val pur, Traducea în limba zeilor, Tot ce spun sub ceruri Ființele ce împrumută vocea naturii. Tălmaci ai multor popoare, Îi fac actori în opera mea; Căci totul vorbește în univers; Totul
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
toți care mă pot vinde, viață cu viață trebuie să se stângă, căci dacă nu-i omor eu pe ei, mă duc ei pe mine la moarte! Deși aparent sămădăul a găsit soluția salvatoare, tot ce urmează nu e decât epilogul. Faptul că gestul final e o reluare aproape mimetică a gândului suicidal din biserică susține aceeași idee: ca și în cazul lui Ghiță opțiunea pentru Sodoma anunță deja sodomul. El se îndreptă încât părea îndoit așa de nalt ca mai
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
nu știm de jocul lui Adam care nu-și mai amintește cum era „grădina” Raiului, dar... femeia... „uau...” și-uite-așa... au ajuns Adam și Eva, „afară”, pân-la noi... și... pân-la „dilemele” extratereștrilor... gândind la „raționalitatea” pământenilor. (Schimbare de plan) Cât privește Epilogul la Cartea lui Iov, asta mi amintește de Ridichea lui Cehov. Un Iov modern, contrazicându-l pe Dumnezeu, de un umor care apropie nimicul pământesc de-acel divin al desăvârșirilor. Sau... „dacă mă ierți... promit că am să te iert
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
un dor de cohorte pustii...” (De ce), descoperind în titlul-metaforă subtilități morale. Romanul lui Petre Rău este un subtil studiu psihanalitic. Are o structură clasică, cu un subiect ancorat în contemporaneitate, dar înveșmântat în hlamida specifică dramei antice. și prologul, și epilogul, ne oferă aceeași imagine: interiorul unei camere de spital, cu detalii descriptive care impresionează (bineștiind cum arată concretul nostru cotidian). Ambele proiecții (de anticipație a dramaticului, precum și evenimentele care se doresc o reașezare în liniaritate existențială) fixează aceeași duioasă scenă
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
învăluită, prin încătușare, ca-ntr-un absurd joc pendulatoriu de destin. Aceasta pare a fi esența acestui naratologic. Dacă eroul lui gasunari Kawabata, din Vuietul muntelui, se va descătușa din mrejele unui sfârșit sumbru, găsindu-și alinarea prin iubire, din epilogul țesut de Petre Rău, nu întrezărim vreo rază de soare în ființa măcinată de zbucium și ură a personajului Magda. Ce lecție de moralitate pentru cei care deschid fereastra spre lumină! Vlad Zografi Neliniștile eului sau despre „Infinitul dinăuntru” știm
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
a literaturii universale: eamlet (1603), tragedia lui tilliam Shakespeare (1564-1616). Invitația este incitantă. Ni se sugerează să o „privim” ca pe un roman. Nimic exagerat, având în vedere că romanescul preia din drama antică, printre altele, două elemente-cheie: prologul și epilogul. Dar pentru a reuși să înțelegem simbolistica acestei tragedii, merită a cunoaște cumva chiar istoria lui eamlet, așa cum a fost ea oglindidă, în prealabil, de Saxo Grammaticus (c.1150-1220), în a sa eistoria Danica și, mai apoi, cu „înfloriturile” inerente
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
o accentuare pe dimensiunile morale și culturale într-un proiect pe termen lung pentru "educația cetățenilor lumii. Desigur că această Comisie nu putea specifica dimensiunile morale și culturale avute în vedere deoarece sprijină pluralismul cultural. Cu toate acestea, într-un Epilog al Raportului, Zhou Nanzhao unul dintre membrii comisiei face un inventar al "valorilor culturale universale care trebuie cultivate prin educație, în vederea unei morale globale" * conștientizarea drepturilor omului, combinată cu sentimentul responsabilităților sociale * aprecierea acordată ideii de egalitate socială și a
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
pe cele de dinainte, anulându-le, într-un fel, ca "literatură" de unde și impresia "degradării" anecdotice pe care o lasă proza lovinesciană, de la o carte la alta. În primul roman al criticului, ultimele capitole alcătuiesc de fapt un fel de epilog la povestea de dragoste propriu-zisă, fără a face corp comun cu ea, iar "lipitura" se vede cu ochiul liber nu atât din cauză că fragmentele sunt preluate din alte texte, cât din pricina caracterului lor rezumativ și retrospectiv care, dacă nu distruge complet
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
cap. Romanul ca tragedie. În marginea lui Lulù, pp. 125-143). 182 E vorba despre o poetică teatral-melodramatică, bazată pe construcția episodică, cu intriga amplificată circular, ca o succesiune de "tablouri" semiautonome, până la climax-ul gândit să închidă efectiv textul, fără "epiloguri" sau alte adaosuri inutile. 183 În ciuda înșelătoarelor aparențe, formula Bildungsromanului nu se potrivește așadar deloc cu poetica romanului-ciclu lovinescian. 184 Ioan Holban, op. cit., p. 64. 185 Ioan Holban, op. cit., p. 65. 186 Idem, p. 68: "[...] înainte de a-l iubi pe
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
-i mai vadă, dar nu văzu decât o cruce mare, mare, stăpână pe tot cerul și din ea curgând picături roșii, boabe nestemate de sânge, înfrățindu-se cu sângele Brâncovenilor pe caldarâm, la Iali Kiosk. Și... ce-a mai fost? Epilog — Și... ce-a mai fost? — Ce ar mai fi putut să fie? Ce poate să mai fie după „pe noi înșine și unii pe alții și toată viața noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm”? — Unii spun că i-ar
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pe care zăcea, Auta muri. Omul care văzuse câteva lumi și întinderea înstelată dintre ele își dădu sfârșitul, mulțumit pentru sine și trist pentru cei din jur, în pulberea pământului din care se ridicase pe picioarele lui, prunc, întîia oară. EPILOG Stelele începeau să piară, cerul se albăstrea. Prin, fereastra deschisă larg intra miros de liliac. Se auzea la răstimpuri un vuiet surd și prelung. În încăpere era aproape întuneric. - Ce-i asta? răsună un glas îngrijorat. - Liliac, răspunse alt glas
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
durere, așa i-a fost și moartea. Acesta-i prețul răzbunării! Doamna Ramona Brădescu, printre lacrimi murmura o rugăciune. Pentru că doamna Angela Ulmeanu nu mai avea rude apropriate, soții Brădescu hotărâră să o îngroape chiar în cimitirul din satul lor. Epilog Trecuseră aproape cinci ani de când glasul doamnei Angela Ulmeanu s-a stins. Lacrimile ei se transformaseră în umile rugăminți de iertare către fiul său, care astăzi într-o zi frumoasă din săptămâna Floriilor, se afla în cimitir împreună cu cei doi
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
mai rare decît cele dintre Casa de Windsor și monarhiile din Danemarca și Grecia de pildă, desigur, în principal din rațiuni istorice: ambele aceste monarhii proveneau din dinastia germano-daneză de Oldenburg (Oldenborg) căreia îi aparținea și Casa Imperială a Rusiei. Epilog Ajunși la capătul drumului pe care ne-am propus să îl parcurgem dimpreună cu cititorii, un drum lung care subîntinde un arc peste timp de două milenii, i.e. de la prima debarcare a lui Caesar pe țărmurile Albionului în anul 55
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
196 Comerțul / 201 Transportul / 202 Expediții și descoperiri geografice / 204 Orașele / 211 Moda / 218 Sportul și distracțiile / 230 Administrația și justiția / 248 Armata și marina militară / 263 Relații comerciale, diplomatice, culturale și dinastice dintre Marea Britanie și Țările Române (România) / 309 Epilog / 331 Note/332 Bibliografie / 417 Lista de abrevieri și semne convenționale / 426 Indice de persoane / 427 Indice de locuri /439 Indice de lucrări / 447 Tabel genealogic CONTENTS Foreword. Political history. Victoria. Edward VII. George V. Edward VIII. George VI. Social
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
au dus la conflict. 5 Pentru o excelentă analiză comparativă, vezi Michael Walzer, On Toleration (New Haven and London: Yale University Press, 1997). (Ed. rom. Despre tolerare, trad. Areta Voroniuc, studiu introductiv de Anton Carpinschi. (Iași: ed. Institutul European, 2002)(. Epilogul se intitulează "Reflections on American Multiculturalism" (93-112). 6 Scott J. Reid descrie un proces de votare în două tururi, care ar permite majorității, deși nu tuturor persoanelor din Quebec, să rămînă în Canada sau într-un Quebec independent. Acesta acceptă
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Ionescu, Eugen, Elegii pentru ființe mici, Editura "Jurnalul literar", seria "Poesis" nr.1, cuvânt introductiv de Nicolae Florescu, București,1990. Ionescu, Eugen, Eu, ediție îngrijită de Mariana Vartic. Cu un prolog la Englezește fără profesor de Gelu Ionescu și un epilog de Ion Vartic, Editura Echinox, Cluj, 1990. Ionescu, Eugen, Nu, Editura Humanitas, București, 1991. Ionesco, Eugéne, Découvertes, Albert Skira, coll. "Les sentiers de la création", 1969. Ionesco, Eugené, Note și contranote, traducere și cuvânt introductiv de Ion Pop, Editura Humanitas, Bucuresti
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
o fugă pe ascuns la Vegas - nu, o vor face ca la carte. Mama ei va fi încântată. Și vor aduce revista Hello! să se ocupe de fotografiiă Ca și cum i-ar fi auzit gândurile, Oliver exclamă agitat: —Ușurel, bestie! Epilogtc "Epilog" Jack și Ashling se plimbau pe doc. Era o seară de mai și era încă lumină. Înaintau ținându-se de braț. —Toffo? întrebă Ashling. —Și eu care credeam că nu se poate mai bine, spuse Jack. Ashling băgă mâna în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
va face pe Eugen să amâne totul. Dar eu nu aș mai fi putut rezista Încă o săptămână În asemenea tensiune. În săptămâna dinainte de intrare În Albastră, m-au torturat amintirile. Am vrut să scriu o carte Întreagă, ca un epilog la tot ceea ce trăisem sau dorisem să trăiesc până atunci. De câte ori puneam mâna pe stilou, capul Îmi devenea sec de idei. Degeaba mă Înscenam În a rămâne ore Întregi cu caietul În față, nu puteam pune pe hârtie nici un cuvânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
spaniolă, în cazul de față Colocviul câinilor, ultima din cele douăsprezece Nuvele exemplare ale lui Cervantes; martor și confesor tăcut al tribulațiilor lui Augusto, Orfeu, confirmându-și încărcătura simbolică de animal psihopomp, e și autorul discursului funebru în chip de epilog care încheie romanul și-i imprimă cea mai puternică marcă de transcendență, în directă legătură cu Despre sentimentul tragic al vieții la oameni și la popoare, care, în mod semnificativ, a fost publicat în acealași an,1914, ca și Ceață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
narației, Augusto (capitolele I-VII); 3. cea a personajelor (exclusiv, precizez eu) ca ființe fictive (VIII-XXX); 4. cea a protagonistului fictiv în confruntarea cu scriitorul (XXXI-XXXIII); și, în sfârșit, 5. realitatea textuală a protagonistului și a scriitorului confruntați cu cititorul (epilogul); în această ordine de idei, aș cita aici o reflecție din Cum se face un roman: „Augusto Pérez din Ceața mea mă ruga să nu-l las să moară, dar în vreme ce-l auzeam pe el - și-l auzeam în timp ce scriam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
a risipit în ceața neagră. Am visat apoi că muream și-n chiar clipa când visam că-mi dădeam duhul, m-am trezit cu un fel de apăsare în piept. Iată istoria lui Augusto Pérez. Discurs funebru în chip de epilog Se obișnuiește ca la finalul romanelor și după moartea sau căsătoria eroului sau a protagonistul, să se ofere informații despre soarta de care au avut parte celelalte personaje. Nu vom urma aici tradiția nici ca să furnizăm vreo informație despre ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Prefață Post-prefață I II III IV V VI VI VIII IX X XI XII XIII XIV XV XVI XVII XVIII XIX XX XXI XXII XXIII XXIV XXV XXVI XXVII XXVIII XXIX XXX XXXI XXXII XXXIII Discurs funebru în chip de epilog TREI TEXTE DE UNAMUNO DESPRE CEAȚĂ I. O întâlnire cu Antonio Pérez II. Pirandello și cu mine III. Istoria Ceții CUM SE FACE UN ROMAN Prefață Comentariu CUM SE FACE UN ROMAN Toate aceste date se găsesc la Julián Marías
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
un armistițiu. „Nu e ceva ce am putea face ca să plătim pentru faptul că suntem în viață?“ Meyer Levin, citat în Moștenirea furată a Annei Frank: Meyer Levin, Lillian Hellman și punerea în scenă a Jurnalului, de Ralph Melnick Epilogtc "Epilog" Amsterdam, 2003 D e data aceasta Madeleine era cu mine. Spe rasem să îmi aduc întreaga familie, de aceea programasem călătoria în timpul verii, dar copiii mei au propriile lor vieți. Până și nepoții au propriile lor vieți. Cel mai mic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
făcut voi doi de când nu ne-am mai văzut? Începură să vorbească amândoi deodată, nerăbdători să-i povestească despre excursiile cu clasa și zile de naștere și teme grele. Și a plecat și unchiul Richard, adăugă Lulu sub formă de epilog. Capul lui Ed avu o mișcare bruscă auzind asta. Nu mi-ai spus, Rachel. Când s-a întâmplat? — S-a întâmplat acum câteva luni. Speram să nu fie permanent, de aceea nu am zis nimic, dar weekendul ăsta el își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
să Îi spună lui Daly la sfârșit, pentru a nu-și pierde stăpânirea de sine. Sfârșitul veni, din fericire, destul de repede, pentru că lectura se făcu Într-o viteză sinucigașă, fără pauze. Ada Rehan ieși În fața scenei și reproduse Împiedicat micul epilog pe care Îl scrisese special pentru ea, Îi aruncă o privire Îndurerată, ca un suflet chinuit, și fugi În culise, urmată În grabă de restul trupei. Daly se apropie iute de marginea laterală a scenei și coborî greoi treptele către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]