19,779 matches
-
din periodicele revenite la Blaj. Al. Todea îl felicită pentru organizarea acestor cărți de către vechiul director al Bibliotecii blăjene din perioada interbelică; în 1979, se împlineau 225 de ani de la deschiderea Școlilor Blajului și Manciulea îi trimite un documentat istoric episcopului. La primirea acestuia mulțumirile sunt secondate de elogiul școlilor și dascălilor Blajului;„Socotesc, după o privire amănunțită a schiței, că este o sinteză completă și că va fi o lucrare de mare valoare. Aș insista să se pună accentul pe
Cardinalul Alexandru Todea în pagini de corespondență1 by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3595_a_4920]
-
Hotelul e extrem de liniștit și gol. Eu și magistratul de vis-à-vis. Încolo, excursioniști care poposesc pe câte o noapte, în treacăt, cu automobilele. Nici un bucureștean în Sighișoara. Și asta e foarte bine. Un singur om mă sâcâie: directorul liceului, fiul episcopului Teculescu din Ismail. E băiat deștept 4 și învățat, fost coleg cu Blaga. Dar foarte nervos și incoerent ca Șeicaru; mă pândește la ora unu, când mă cobor la restaurant și seara la 7, ca să-mi spună neîntrebat, toate câte
Câteva contribuții la bibliografia lui Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5651_a_6976]
-
au luptat prin scris, prin cuvânt și prin faptă pentru drepturile istoricește legitime ale oropsitului neam românesc din această provincie aflată sub o crâncenă stăpânire străină. într-un amplu și bine documentat studiu, Mircea Popa proiectează reflexe noi asupra personalității episcopului cărturar Inochentie Micu-Klein, definindu-l drept "strategul programului național". Renașterea spirituală a românilor transilvăneni din secolul al XVIII-lea, cunoscută sub numele de Școala Ardeleană, relevă Mircea Popa, își are izvorul în activitatea culturală și politică a lui Inochentie Micu-Klein
Cărturari și patrioți transilvăneni by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Memoirs/9242_a_10567]
-
în minunile lui Hristos, alții au hotărât să-L pârască fariseilor. Cu acest prilej, sinedriul s-a întrunit și atunci s-a hotărât uciderea lui Iisus, dar și a lui Lazăr cel înviat, potrivit romaniatv.net. Lazăr cel înviat, numit episcop episcop al Ciprului Evangheliile precizează că, după Cincizecime, când prigonirile împotriva creștinilor au culminat cu uciderea arhidiaconului Ștefan, Lazăr și surorile lui au fugit în insula Cipru. Și el era căutat pentru a fi omorât, deoarece existența lui era o
Sâmbăta lui Lazăr sau Sâmbăta morților, tradiții și obiceiuri by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/37528_a_38853]
-
minunile lui Hristos, alții au hotărât să-L pârască fariseilor. Cu acest prilej, sinedriul s-a întrunit și atunci s-a hotărât uciderea lui Iisus, dar și a lui Lazăr cel înviat, potrivit romaniatv.net. Lazăr cel înviat, numit episcop episcop al Ciprului Evangheliile precizează că, după Cincizecime, când prigonirile împotriva creștinilor au culminat cu uciderea arhidiaconului Ștefan, Lazăr și surorile lui au fugit în insula Cipru. Și el era căutat pentru a fi omorât, deoarece existența lui era o dovadă
Sâmbăta lui Lazăr sau Sâmbăta morților, tradiții și obiceiuri by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/37528_a_38853]
-
existența lui era o dovadă vie a dumnezeirii lui Iisus Hristos, pentru că el fusese înviat din morți. Totodată, când apostolii Pavel și Barnaba au fost în prima călătorie misionară l-au întâlnit pe Lazăr în Cipru și l-au hirotonit episcop al orașului Chition. Pentru că a trăit după voia lui Dumnezeu, după miraculoasa înviere din morți, el a mai trăit treizeci de ani și a fost îngropat în Cipru, unde a făcut multe minuni. Tradiția spune că, după învierea sa din
Sâmbăta lui Lazăr sau Sâmbăta morților, tradiții și obiceiuri by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/37528_a_38853]
-
a așezat spre închinare la mănăstirea Cocoș din județul Tulcea, unde se află și astăzi. În 1975, Sfântul Sinod l-a ales Arhiereu vicar al Episcopiei Râmnicului și Argeșului, cu titulatura de Piteșteanul, iar în 30 septembrie 1984, a devenit episcop titular al Episcopiei Râmnicului și Argeșului, de Colegiul Electoral al Bisericii Ortodoxe Române. În ședința de lucru din 18-19 iunie 2009, Sfântul Sinod a hotărât ridicarea Episcopiei Râmnicului la rangul de Arhiepiscopie și a Preasfințitului Părinte Gherasim la rangul de
IPS Gherasim Cristea, arhiepiscopul Râmnicului, a încetat din viaţă by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37600_a_38925]
-
Răzvan Voncu Augustin Bunea - Din istoria românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751), ediția a II-a, realizată prin confruntarea cu manuscrisul original de Ioan Chindriș și Niculina Iacob, Editura Napoca Star, 2012, 480 pag. Blajul cultural face eforturi serioase să surmonteze deceniile de interdicție a Bisericii Române Unite
Istoria luptelor și suferințelor lui Ioan Inocențiu Micu-Klein by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3763_a_5088]
-
sa fermă în chestiunea națională, în anii premergători Marii Uniri, i-au determinat pe ideologii comuniști să-i interzică opera și să-i oculteze personalitatea. Una dintre cărțile care s-au văzut scoase din circuitul firesc este Din istoria românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751). Prima monografie a ilustrului întemeietor al Blajului și precursor al Școlii Ardelene, apărută în 1900 - cu ocazia bicentenarului Bisericii Române Unite cu Roma -, a rămas din păcate o relicvă bibliologică, nemaifiind niciodată reeditată până azi. În ciuda
Istoria luptelor și suferințelor lui Ioan Inocențiu Micu-Klein by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3763_a_5088]
-
cărora un text vechi de mai bine de 100 de ani este redat cititorului și, mai ales, specialistului de azi. Astfel înfățișată, monografia lui Augustin Bunea devine un dublu document: 1) al unei epoci capitale pentru nașterea națiunii române moderne (episcopul Ioan Inochentie Micu-Klein fiind primul intelectual care a întrebuințat, pentru a-i denumi pe români, vocabula națiune), și 2) al mediului cultural blăjean la începutul secolului XX, după ce epocile de strălucire dintre 1754 și 1848 trecuseră. În ambele ipostaze, cartea
Istoria luptelor și suferințelor lui Ioan Inocențiu Micu-Klein by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3763_a_5088]
-
cu talent analitic. Bunea a lăsat în urmă faza retoricii iredentiste: el face să vorbească, asamblate într-o panoramă impecabil alcătuită, surse istorice incontestabile: actele oficiale - memorii, petiții, decizii ale organelor ardelene și vieneze, scrisori - care jalonează bătăliile și suferințele episcopului Ioan Inochentie Micu-Klein. Din istoria românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751) este o lucrare de maxim interes pentru istoria modernă, culturală și politică deopotrivă, a Transilvaniei. Mă întreb cum am putut funcționa fără a o reedita.
Istoria luptelor și suferințelor lui Ioan Inocențiu Micu-Klein by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3763_a_5088]
-
urmă faza retoricii iredentiste: el face să vorbească, asamblate într-o panoramă impecabil alcătuită, surse istorice incontestabile: actele oficiale - memorii, petiții, decizii ale organelor ardelene și vieneze, scrisori - care jalonează bătăliile și suferințele episcopului Ioan Inochentie Micu-Klein. Din istoria românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751) este o lucrare de maxim interes pentru istoria modernă, culturală și politică deopotrivă, a Transilvaniei. Mă întreb cum am putut funcționa fără a o reedita.
Istoria luptelor și suferințelor lui Ioan Inocențiu Micu-Klein by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3763_a_5088]
-
de 6 martie 1960: Încântătoare e prezența doctorului Voiculescu, foarte îmbătrânit, numai oase, blând, manierat, pașnic, nobil, vioi la minte, dar frânt de oboseală”. Despre regimul de teroare din închisoare la care e supus poetul, același notează: „Doctorul Voiculescu și episcopul Leu (...) sunt interogați pe îndelete de gardieni care, probabil, se plictisesc. Amândoi sunt batjocoriți și beșteliți, insultați, înjurați și porcăiți. Ceilalți scapă mai ușor”. După Jilava, considerată închisoare de tranzit, V. Voiculescu ajunge la Aiud, unde apare înregistrat în 11
Calvarul lui Vasile Voiculescu by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/3626_a_4951]
-
radio îi fixat de mult. Cred că o ruginit și nici nu-l mai poți mișca din loc. Da nu-i nici un bai. Mai prind o slujbă de la biserică și alte vorbe de credință, zise de oameni mari:protopopi și episcopi. Parcă discut cu radioul, că în curte n-am cu cine. Poate mai povestesc cu porcu din coteț. Când ies la drum, mai am în Desiștea șase ca mine. Ăilalți îs la odihnă în cimitirul din Deal ori la ăla
„La noi în Desiștea…“ by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/3632_a_4957]
-
intervalul 344 și 354, în ciuda faptului că nici un alt autor patristic nu a avut mai mulți biografi, începând de la Palladius, până la sfârșitul Imperiului bizantin. Conform celei mai recente biografii, întocmită de J. N. D. Kelly, pe baza cronologiei vieții Sfântului Episcop Meletie, Sfântul Ioan Gură de Aur s-a născut în anul 3497, în Antiohia Siriei. Preocupările pastorale ale Sfântului Ioan au început odată cu hirotonirea lui întru diacon, în anul 381 și apoi au continuat pe un plan și mai mare
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
seama de nevoile spirituale ale poporului, prioritatea pentru Hrisostom a devenit îndrumarea preoților care se dedicau apostolatului 8. Timp de 10 ani înaintea diaconatului, el a fost preocupat de problema monahismului și a fecioriei, cărora le-a consacrat tratate mici. Episcopului Meletie, care l-a sfințit întru diacon, Ioan îi va închina frumoase cuvinte de laudă: Nu numai când învăța, nici numai când grăia, ci chiar numai când se arăta era în stare să insufle celor ce-l vedeau toată învățătura
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
avea însărcinări diverse: Diaconilor nu li se permitea să predice, ei erau însărcinați cu instruirea catehumenilor și aveau un rol deosebit la botezul acestora; dar cea mai mare parte din slujba lor reală se desfășura în afara altarului: îl ajutau pe episcop în toate aspectele lucrării sale pastorale, aveau grijă de săraci, de bolnavi, de demonizați, văduve și orfani, creștinii ce s-ar fi aflat în temniță 10. Găsindu-l vrednic de mare cinste pentru întreaga sa dăruire, Episcopul Flavian, cel ce
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
îl ajutau pe episcop în toate aspectele lucrării sale pastorale, aveau grijă de săraci, de bolnavi, de demonizați, văduve și orfani, creștinii ce s-ar fi aflat în temniță 10. Găsindu-l vrednic de mare cinste pentru întreaga sa dăruire, Episcopul Flavian, cel ce a urmat în scaun Sfântului Episcop Meletie, l-a {\footnote 8 Bonifacio Borghini, Introduzione, în vol. S. Giovanni Crisostomo. Invito a penitenza, Edizioni Paoline, 1975, pp. 11-12. } {\footnote 9 Sfântul Ioan Gură de Aur, Predici la sărbători
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
pastorale, aveau grijă de săraci, de bolnavi, de demonizați, văduve și orfani, creștinii ce s-ar fi aflat în temniță 10. Găsindu-l vrednic de mare cinste pentru întreaga sa dăruire, Episcopul Flavian, cel ce a urmat în scaun Sfântului Episcop Meletie, l-a {\footnote 8 Bonifacio Borghini, Introduzione, în vol. S. Giovanni Crisostomo. Invito a penitenza, Edizioni Paoline, 1975, pp. 11-12. } {\footnote 9 Sfântul Ioan Gură de Aur, Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, traducere din
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
la col. Părinți și Scriitori Bisericești, vol. 21, Editura I.B.M.B.O.R, București, 1987, p. 10. } hirotonit preot în anul 386 și, datorită puterii cuvântului său, a primit misiunea de predicator 11. În anul 386 Ioan e hirotonit preot de episcopul Flavian și primește misiunea de predicator. Geniul și arta sa ortaorică îi duc numele până departe. Timp de 12 ani, între 386 și 397, și-a împlinit ascultarea cu atât de mult zel, abilitate și succes. Vorbea neîncetat: în fiecare
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
și lor hrană, îmbrăcăminte, tratament medical și mai ales tratament duhovnicesc. În {\footnote 11 Daniel Popa, Opera & Bibliographia Sfântului Ioan Gură de Aur, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2002, p. 9.} {\footnote 12 Pr. Dumitru Fecioru, Introducere..., p. 11.} {\footnote 13 Teodor, Episcopul Trimitundei, Despre viața, exilul și necazurile Fericitului Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului, trad. Pr. C. Cornițescu, în vol. Viața Sfântului Ioan Gură de Aur în relatările istoricilor, Editura I.B.M.B.O.R, București, 2001, p. 162.} {\footnote 14 Sozomen, Istoria
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
rămas pe loc, în mijlocul credincioșilor săi înfruntând alături de ei amenințările și moartea. În fața exemplului și a îndemnurilor sale, masele de credincioși i-au urmat pilda, au rămas pe loc, strângându-se toți în jurul lui. Din prima săptămână a Postului mare, episcopul Flavian a plecat la Constantinopol spre a cere clemență împăratului, iar Sfântul Ioan a rostit, de-a lungul întregului post, 21 de omilii, numite Omiliile despre statui, în care consolează și încurajează pe credincioșii îngroziți, dar face și operă morală
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
1957), Nr. 10, p. 922.} {\footnote 17 Ibidem, p. 923.} finală, anunță rezultatul fericit al intervenției lui Flavian care aducea amnistierea celor vinovați. Fără de margini a fost atunci și recunoștința credincioșilor din Antiohia față de preotul lor, Ioan, ca și față de episcopul lor, Flavian, care au colaborat atât de creștinește și au lucrat cu atâta inimă pentru salvarea orașului și a tuturor locuitorilor lui. Succesul pe lângă Teodosie era socotit și succesul Sfântului Ioan. De aceea numele lui era pe buzele tuturor. Deci
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
au fost foarte nemulțumiți de austeritatea și frugalitatea noului arhipăstor, care cerea să fie vândute obiectele de lux din arhiepiscopie, care refuza mesele copioase, totdeauna mânca singur și ducea, după spusa lui Paladie, o viață de ciclop. În privința cheltuielilor pentru episcop, Ioan a considerat că se face risipă și a poruncit ca banii care erau de prisos să fie transferați la spital. Și, pentru că era nevoie, el a construit mai multe spitale pe care le-a pus sub conducerea a doi
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
13. } {\footnote 19 Wendy Mayer, Patronage, pastoral care and the role of the bishop at Antioch, in rev. Vigilae Christianae 55, 58-70, Leiden, 2001, p. 62.} {\footnote 20 Socates, op. cit., p. 190. } {\footnote 21 Paladie, Dialogul istoric al lui Paladie, Episcopul de Helenopolis, cu diaconul Teodor al Romei, trad. de Pr. Constantin Cornițescu în op. cit., p. 51.} {\footnote 22 Ibidem, p. 51.} {\footnote 23 Fericitul Teodoret Episcopul Cirului, Istoria bisericească, cartea a V-a, trad. C. Cornițescu, în op. cit., p. 233
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]