1,945 matches
-
tehnologiei, ci, de fapt, un mod de gândire universal care, judicios mânuit, este capabil să dea răspuns problemelor științifice de azi și de mâine. De fapt, eficiența matematicii în științele naturii și în fizică, în primul rând, este o problemă epistemologică ce depășește cadrul strict al discuției despre aplicațiile matematice și are în vedere înseși bazele cunoașterii științifice. Aparent, matematica în ciuda complexității sale, este totuși o știință limitată la un număr finit de adevăruri (E. Wigner vorbește de 1000 de concluzii
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
este o variabilă continuă, și este puțin probabil ca o relativ mică variație a acestei variabile continue să schimbe imaginea accesibilă a lumii de la incoerent la coerent. [Am scris acest pasaj după multă ezitare. Autorul este convins că, în discuțiile epistemologice, este util să abandonăm utopia conform căreia nivelul inteligenței umane are o singură poziție pe o scară ierarhică absolută. În unele cazuri ar fi chiar util să reconsiderăm realizarea care este posibilă la nivelul de inteligență al unor alte specii
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
reprezentare, stereotip / 205 Concluzii / 261 Summary / 269 Résumé / 278 Bibliografie / 188 Indice de termeni / 303 Indice de nume / 307 Fundamente ale imagologiei Corina Daba-Buzoianu, cadru didactic universitar, doctor în epistemologie, construiește cu structuri și imagini măiestrit alese o nouă arhitectură epistemologică a imaginii, folosind denumirea de imagologie, care mie îmi îndrumă gândul spre acel "imago" al lui Cantemir, o legătură fără legătură cu conținutul atât de actual al acestei cărți. Ea este o construcție teoretică proprie care evidențiază putere de selecție
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
DIMA Introducere Lucrarea Morfologia imaginii abordează problematica imaginii în încercarea de a analiza structurile acesteia, procesele care stau la baza ei, elementele care o influențează, dar și de a identifica o posibilă legitate a imaginii. Analiza are în vedere dimensiunea epistemologică a imaginii, însă lucrarea punctează importanța pe care diferite domenii o au în studiul și investigația imaginii, valorizând, din acest punct de vedere, perspectiva interdisciplinară. Problema imaginii este extrem de complexă nu numai pentru că este foarte dificil de a o analiza
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
mai multe planuri de referință, valorizând în final perspectiva interdisciplinară a imaginii. Fiind, în același timp, o încercare de a identifica o anumită legitate a imaginii, de a descoperi mecanismele care stau la baza acesteia, lucrarea stă sub tutela investigației epistemologice. Morfologia imaginii reprezintă un punct de plecare în ceea ce privește studiul imaginii, aceasta din urmă fiind o permanentă căutare a sensului. Din acest punct de vedere, deși imaginea poate fi abordată dintr-o multitudine de perspective, lucrarea de față se referă la
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
legate de obiecte reținute în memorie sau cele prezente datorită imaginației și cele concrete, care țin în special de familiarizarea individului cu anumite obiecte sau cu un anumit spațiu. Distincția poate fi întâlnită și la Ernst Cassirer, care explică problema epistemologică a imaginii din perspectiva diferenței dintre planul teoretic și planul practic sau dintre abstractizarea care presupune cunoaștere și familiarizarea care presupune doar prezență 7. Aceste imagini mentale sunt considerate de Goodman a fi tablouri ale minții noastre 8, deși nu
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Barthes trebuie însă înțeles din perspectiva faptului că este limitat de obiectul pe care îl investighează, și anume imaginea fotografică, iar extinderea către imaginile mentale, deși uneori întâlnită în eseurile semioticianului francez, este forțată și nu conduce către o valorificare epistemologică a imaginii. Probabil că acesta este și motivul pentru care Barthes se întreabă, în eseul Rethoric of the Image, dacă reprezentările pot produce adevărate sisteme de semne și nu rămân doar la stadiul de simple uniri de simboluri 13. Dacă
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
diferențele importante dintre comunicarea prin texte și comunicarea prin suport vizual și, implicit, dintre gândirea prin concepte și cea prin imaginile vizuale, care este ancorată în concret și este mult mai săracă în cunoaștere și semnificații. Practic, Sartori enunță diferența epistemologică dintre imaginea ca reprezentare simbolică, mentală a lumii înconjurătoare și imaginea vizuală, tablou al realității, cea de-a doua fiind unul dintre cele mai mari pericole ale civilizației contemporane întrucât anihilează structurile logice, cunoașterea analitico-științifică și imensa bogăție pe care
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
înțelege diferențele de conținut și perspectivă dintre viziunile filosofice despre acestea, atât de la o epocă la alta, cât și în interiorul aceleiași epoci? Dacă abstractizarea nu ar presupune un proces reprezentațional și imaginativ, atunci am discuta despre o similitudine fără valoare epistemologică, dar și despre noțiuni fără semnificație. Din acest punct de vedere, gândirea prin imagini este o formă superioară de a înțelege lumea, atât timp cât imaginile sunt considerate a fi reprezentări mentale simbolice, formate cu ajutorul capacității individului de a procesa realitatea, dar
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
cine are rolul de a face selecția și de a atribui semnificații evenimentelor și obiectelor stocate. Mai mult decât atât, este important de evaluat în ce măsură delimitarea memoriei între colectivă, socială și, după cum se va vedea, comunicată și culturală, aduce valoare epistemologică în analiza felului în care individul își reprezintă și înțelege lumea. Din acest punct de vedere, în termenii lui Patrick J. Geary, studiul memoriei pe care o are un grup "este studiul propagandei, al deciziilor despre ce trebuie reamintit și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
dezvoltă sens, într-un mod care nu este reglat nici de logică, nici de știință"122. Prin însăși structura și funcționalitatea sa, imaginarul permite să fie raportat la un număr mare de probleme care nu sunt doar estetice, ci și epistemologice și axiologice, fiind legat de norme și valori. Pentru Jean-Jacques Wunenburger, imaginea are o anumită diversitate istorică și fenomenologică, aflându-se la "originea unui mare număr de probleme cognitive, estetice sau etice"123, în sensul că întrebarea ce este imaginea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
situației care: antrenează elevul În utilizarea unor cunoștințe care cer a fi explicate prin propria experiență; Încadrează cunoștințele În contexte noi, scoate În evidență utilizarea diferitelor cunoștințe; explorează limitele unor domenii de aplicare a acestor cunoștințe; trimite la o gândire epistemologică, solicitând o structurare a cunoștințelor; trimite de asemenea la o gândire antropologică care cere să ne interesăm: care sunt Întrebările fundamentale la care răspunde fiecare disciplină; permite reliefarea distanței dintre teorie și practică; permite elevului, de exemplu, administrarea unor idei
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
a descoperirii cunoașterii” (Brown, Campione, 1994; Scardamalia, Bereiter, 1996), de mediu coparticipativ larg și care evoluează „spre a deveni o comunitate în învățarea prin dezbatere constructivă, conjecturală, generatoare de întrebări, de critică, de argumente și probe” (Glaser, 1998); (2) cel epistemologic, de orientare reconstructivă și metacongnitivă, cu accente pe inteligențele socială și emoțională, ambele cu impact semnificativ asupra învățării. c) La nivelul conținuturilor învățării remarcăm apariția unor noi tipuri de tehnologii informaționale care permit transformarea și reconstituirea informațiilor/cunoștințelor în forma
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
și structuri: individuale și sociale (învățarea socială), elaborate/construite și înnăscute, preexistente, calitative și cantitative, intenționale, raționale și neintenționate, infraraționale, organizate și difuze, latente reproductive și inovative, controlate/monitorizate (în clasă) și slab controlate/monitorizate (acasă), teoretice și practice, motivate epistemologic extrinsec și intrinsec, pozitive, eficace, adaptative și negative, evitante, blocante, irelevante pentru subiectul care învață etc. În consecință, definim învățarea școlară (studiul școlar) ca fiind: activitate, un proces desfășurat de agenți umani ; în condiții concrete de spațiotemporalitate, culturalitate contextuală (valori
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
fel de interval timpspațiu fie în interiorul unei Persoane, fie între cele trei Persoane ale Sfintei Treimi. Orice existență creată este, prin natura sa, extinsă în timp și spațiu, în concluzie, diastima este caracteristică ființelor create. Există un interval ontologic și epistemologic între ființa Creatorului și cea a creației pe care mintea omenească sau orice altă minte creată este incapabilă să îl traverseze. footnote> care merge dincolo de. Pe acest plan, o creatură se bucură de repausul în eternă mișcare ca fiind o
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
superior totalitatea complexă printr-o mișcare verticală, de la simplu la complex, de la concret la abstract, de la date, noțiuni și reguli, la legi, principii, teorii și categorii de diferite grade de generalitate și printr-un proces de integrare a rezultatelor investigației epistemologice. LECȚIA DE ISTORIE cadru organizat de Însușire a tehnicilor de muncă intelectuală Lecția de istorie nu mai este de concepută fără izvoare documentare și mijloace audio-vizuale care să furnizeze elevilor datele primare pe baza cărora inteligența și creativitatea să contribuie
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
motive. În primul rând, bibliografia cel mai des invocată, atât în românește, cât și în alte limbi are, pe lângă multele calități, o slăbiciune fundamentală: tinde să obtureze canalele teoretice care fac legătura dintre practică de Relații Publice (RP) și resursele epistemologice ale acesteia. Mai clar, componentele teoretice fundamentale ale RP (sociologie, psihologie, antropologie etc.), desi menționate inițial, sunt repede abandonate, spre profitul, indeniabil, dar parțial, al unui expozeu care se vrea, de obicei, cât mai scurt și mai bogat în sfaturi
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
stabilite odată pentru totdeauna și se cer recompuse, amendate, amenajate și aprofundate. Fie-mi îngăduit, în cadrul prefeței la ediția românească, să sugerez înrudiri (și, prin urmare, piste complementare de reflecție) cu alte curente teoretice care, chiar dacă mai îndepărtate pe planurile epistemologic și genetic, rămîn conectate la tematica acestui volum. Putem schița, în linii mari, intersectări (dar și diferențe) cu diversele școli de gîndire care abordează aceleași fenomene fizice și sociale. Primul curent, intrînd în relativă concurență cu teoria reprezentărilor sociale, este
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
în termeni de simplă conștiință individuală, deoarece presupun acțiunea reciprocă a mai multora dintre acestea. Limbajul, religia, obiceiurile, ritualurile, magia, fenomenele de rudenie sînt o parte dintre ele. 2.1.2. Memorie, tradiție și substraturi Durkheim face pasul teoretic și epistemologic decisiv prin diferitele sale scrieri, mai ales în Formes élémentaires de la vie religieuse (1912) și în lucrările sale despre educație și solidaritate. În 1925, Maurice Halbwachs, unul din discipolii săi, se consacră studiului cadrelor sociale ale memoriei (Cadres sociaux de la
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
1. Proiectul behavioriștilor La începutul secolului [sec. XX], conduși de o credință fără limite în științe și progresul lor, anumiți cercetători în psihologie, dorind să se îndepărteze de procedurile de analiză introspectivă a conștiinței, considerate prea speculative, operează prin reducție epistemologică și ideologică. Domeniile mentalităților și psihismului primesc astfel un statut de "dimensiune imposibil de cunoscut", așezată într-o "cutie neagră" ce simbolizează tot ceea ce ar ține de metafizică și filosofie. Cercetările și grilele lor de analiză au fost catalogate, de
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
vorbit astfel despre postmodernism ca eră a relativizării valorilor clasice (prin influența fundamentală exercitată în principal de Nietzsche și Heidegger). Autorii la care mă refer, de obicei aparținând curentelor continentale de gândire, pun mai degrabă accent pe aspectele culturale și epistemologice ale dezvoltării sociale și scot în evidență mai ales valențele filosofice ale schimbărilor sociale din secolul trecut. Relevantă, printre multe alte abordări existente în acest sens, este concepția lui Jean-François Lyotard. Potrivit acestui autor, "postmodernă" este "neîncrederea în metapovestiri" (Lyotard
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
curriculumului din România disciplinele încadrate în aceeași arie curriculară. Conceptul de democrație poate fi investigat din perspectiva unoe discipline precum educația civică, etica sau istoria; b)integrarea paralelă: atunci când corelațiile se realizează între discipline care nu se află în vecinătatea epistemologică și nu fac parte din același grup de discipline școlare. Pluridisciplinaritatea propune o perspectivă tematică. Punctul de pornire al structurării conținuturilor îl reprezintă o temă, o situație problemă, abordată de mai multe discipline, cu metodoligii specifice. Prezintă avantajul abordării unui
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
subiectului care învață; ținând seama de psihologia procesului de învățare, transdisciplinaritatea comportamentală se situează permanent într-o strânsă legătură cu situațiile de viață semnificative (care au sens) pentru cel ce învață. Considerându-se că deschide calea către atingerea unui nivel epistemologic superior, transdisciplinaritatea a fost ridicată la rangul de „nouă viziune asupra lumii”. Această „etichetare” își are sursa în convingerea că domeniul de pertinență al transdisciplinarității este singurul capabil să conducă la înțelegerea și soluționarea multiplelor și complexelor provocări ale lumii
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
accesibilă și învățătorilor care trebuie să adapteze conținutul fiecărei activități, stabilind corelațiile obligatorii și minimale, prevăzute în programele școlare sau impuse de logica predării cunoștințelor, pe de o parte, iar pe de altă parte stabilind conexiunile disciplinare care presupun analiza epistemologică a disciplinelor și identificarea conceptelor sau metodologiilor comune în vederea proiectării lecțiilor. Învățătorul trebuie să posede bogate cunoștințe în toate domeniile pentru a putea realiza transferurile posibile și a argumenta cele relatate în modalitate pluridisciplinară. Interdisciplinaritatea nu anulează disciplinaritatea, altfel spus
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
existente, dar încearcă să diminueze sau să elimine închiderile sau granițele stânjenitoare. Principala modalitate de introducere a interdisciplinarității în învățământ o reprezintă regândirea conținuturilor și elaborarea planurilor, a programelor și manualelor școlare în perspectiva conexiunilor posibile și necesare sub raport epistemologic și pedagogic. Promovarea interdisciplinarității la nivelul proceselor didactice și extradidactice în condițiile unui învățământ conceput pe discipline, constituie un exercițiu anevoios, dar extrem de util. Faptul că obiectivele sunt stabilite pe discipline nu constituie un impediment întrucât există obiective comune mai
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]