1,135 matches
-
ethics.ubc.ca/papers/invited/ colero.html 44 Frank Outlaw, Quotations Weblog, http://www.quotationspage.com/weblog/2008-04-08-who-is-frank-outlaw/[accesat 10.07.2012]. 45 OECD, Managing Ethics in the Public Service, 1999. 46 Sabrina Irimie, Ibrian Cărămidaru, "Funcția pragmatică a unei epistemologii postmoderne pentru managementul valorilor etice în organizațiile economice", în Revista Amfiteatru economic, nr. 23, februarie, 2008. 47 Ordin nr. 1270 din 30.11.2005 privind aprobarea "Codului de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluarii cu nitrați din surse
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
de cercetare istorică și a dezvoltat o teorie a istoriei care a devansat mult ceea ce au realizat contemporanii săi. În studiul introductiv la cartea Vico, Știința nouă, Nona Facon scrie: "Italia are prin Vico un Bacon și un Descartes în epistemologie, un Grotius și un Montesquieu în filosofia dreptului, un Kant în problematica frumosului, un filosof al culturii care-l precede pe Heder și generația marilor gânditori ai epocii romantice." Bibliografie Vico Battista Giovanni, Știința nouă, Editura Univers, București, 1972 4
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Durkheim nu s-a lăsat convins de aceste argumente și a reușit să le demonteze cu mare succes, adevărurile exprimate de el rămânând temelia caracterului științific al discursului sociologic. Cu alte cuvinte, Durkheim reușește să construiască și să utilizeze o epistemologie care-i permitea să orienteze corect activitatea cognitivă în studierea vieții sociale. În esență, el urmărește ca interpretările pe care le produce să cumuleze trei coordonate esențiale: să explice cuprinzător faptele sociale, explicația să fie corectă și să fie suficient
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
studierea societății necesită metode, iar aceste metode sunt furnizate de știință. El solicită extinderea raționalismului științific la viața socială, numai că sesizează diferențele calitative între societate și natură, ceea ce-l determină să scrie Regulile metodei sociologice, un adevărat tratat de epistemologie (trebuie observat că Durkheim folosește în titlul cărții termenul metodă în sensul de metodologie a științei sau de epistemologie) cu aplicare la sociologie, în care construiește un set de reguli obligatorii pentru cercetătorul care dorește să interpreteze corect viața socială
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
numai că sesizează diferențele calitative între societate și natură, ceea ce-l determină să scrie Regulile metodei sociologice, un adevărat tratat de epistemologie (trebuie observat că Durkheim folosește în titlul cărții termenul metodă în sensul de metodologie a științei sau de epistemologie) cu aplicare la sociologie, în care construiește un set de reguli obligatorii pentru cercetătorul care dorește să interpreteze corect viața socială. Distinge între: o reguli pentru observarea faptelor sociale; o reguli pentru distingerea între fapte sociale normale și patologice; o
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
ar trebui să adopte față de limbă o atitudine exclusiv descriptivă, asemenea fizicianului, care ar proceda astfel în raport cu obiectul științei sale124. O asemenea perspectivă contrastează însă nu numai cu activitatea lui Maiorescu însuși, dar și cu spiritul științific și cu principiile epistemologiei, căci fizica (la fel ca celelalte științe) nu este o știință exclusiv descriptivă și teoretică, ci are o importantă componentă practică. La fel, știința limbii, dacă este constatatoare și explicativă în cazul limbii populare și al monumentelor scrise ale limbii
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
îl îndreaptă forțat pe cititor spre o notă de subsol pentru a descoperi ceea ce înțelege autorul printr-o formă "în mod potrivit superficială" a unei "interpretări fatale". Acesta este doar un moment din actul de interpretare: acela care urmează unei epistemologii care (aparent) regresează spre fatal și spre pars totalis. De aici urmează mișcarea ascendentă spre extazul poetic. Aceasta însă devine perversă în termenii gîndirii lui Baudrillard, o colecție pur și simplu" (p. 228). Și cartea lui Gane este o asemenea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
aprecia la Eliade sintezele pe care le face cu privire la istoria religiilor din domeniul care le revine și, deopotrivă, pot aduce critici caracterului fragmentar, insuficient al utilizării surselor care fac parte din materia specialității lor, dar adesea pot pierde din vedere epistemologia care operează o asemenea selecție. În general, gradele explicitării fiind mult mai reduse în dialogul cu un asemenea specialist, exegeza a evitat provocarea pe care i-o înfățișa raportul dintre Eliade și Wikander. Spre deosebire de Eliade, Pettazzoni sau Dumézil, Wikander nu
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Hasdeu, Constantin Georgian 2 sau din cursurile lui Irineu Mihălcescu de la Facultatea de Teologie din București, a jucat un rol important, nu mai puțin complicat, în reconsiderarea tradiției religioase zoroastriene. El a tradus și interpretat vechile cânturi G³th³s, integrându-le epistemologiei noii științe a religiilor prin aceeași categorie de monoteism, prestigiu teologic pe care preoții parsi l-au asimilat 3. Vremea tensiunilor misionare va urma un alt traseu, iar miza teologic-creștină a criticii acestei religii, dualismul, va deveni una dintre principalele
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
unui personaj literar, se datorează faptului că „noi, ortodocșii, nu avem misionari”. Vizitând această istoriografie bizantină, Șincai poate înșirui numele unei serii de împărați sasanizi în paralel cu cei romani sau bizantini, într-o cronologie simplificată care, în virtutea unei rudimentare epistemologii, coincide cu demonstrația continuității latine a poporului român. Chosroe, Artacsers 3, „craiul persilor cel dintâiu”, urmat de Sápore I, „carele multă pagubă au făcut romanilor”, Hosroe se succed sub invariabil statica paradigmă de crai sau împărat al „persilor”. Dacă Traian
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
nu numai zadarnic, ci în primul rând depășit să credem că fenomenele s-ar putea explica prin «origini» și «filiații» istorice. Acum o vreme, Karl Popper vorbea deja despre «mizeria istoricismului», sărăcie care, însă, caracterizează, în parte, și propria lui epistemologie” - cf. „Dialog între Elémire Zolla și Ioan P. Culianu”, Panorama XXVIII (1989), 2 aprilie, pp. 141-145, reprodus în 22, 30 iulie - 5 august (2002), p. 9. Această cotitură epistemologică s-a aflat și la baza criticii aduse de Culianu cercetărilor
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
continuarea tendinței de științifizare în perioada interbelică, prin depășirea caracterului unilateral al pedagogiei experimentale, limitată la studierea copilului, și prin orientarea cercetărilor spre fenomenul educației ca atare, în care sînt implicați elevul, educatorul și conținutul procesului instructiv-educativ. O lucrare de epistemologie pedagogică presupune însă și o cercetare asupra valorii cunoașterii științifice, a obiectivității rezultatelor la care s-a ajuns. Ștefan Bârsănescu, călăuzit de spiritul pedagogiei culturii, nu încearcă să explice o orientare sau alta prin adeziunea la o anume direcție filosofică
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
acelei metode care considera contactul nemijlocit cu lucrurile sau cu imaginile acestora ca hotărîtor pentru procesul învățării. De aici și prețuirea de care s-au bucurat J. H. Pestalozzi și A. W. Diesterweg. Această metodă se întemeia pe psihologia și epistemologia empiristă care făcea din imagine elementul fundamental al procesului de cunoaștere. Din percepție se forma reprezentarea, iar din aceasta, printr-un dublu proces de abstractizare și generalizare se constituia noțiunea. Este adevărat, intuiției i se adăuga conversația euristică; ideea de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Editura Universității „Al.I. Cuza“, Iași, 1981); Tezaurul toponimic al României. Moldova. I. Repertoriul istoric al unităților administrativ-teritoriale (partea I - Editura Academiei, 1991, partea a II-a - Editura Academiei, 1992) - lucrare distinsă cu Premiul „Timotei Cipariu“ al Academiei Române, în 1992; Epistemologie și metodologie în științele limbajului (coautor, Casa Editorială Demiurg, Iași, 2002); Lingvistică juridică (Iași, Casa Editorială Demiurg, 2003); Normă și abatere de la normă în terminologia juridică penală și civilă românească (Iași, Casa Editorială Demiurg, 2004); Dicționar de drept comunitar european
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
absconsă a teluricului ce emană din absurditatea răsturnărilor ambigui ale nonconformismului modern, irizat penetrațiilor angoaselor metafizice. Lexicul erotic, necrozat atît de sentimentele senile cît și de un stress de origine cvasilunară impune prin absența oricărei tensiuni elegiace, absență ce determină epistemologia contrariilor>>”. Aproape fără rezerve și puși În fața acestei avalanșe de prețiozități lingvistice, tindem să dăm notă de trecere cu toate cele patru picioare personale interdicției impuse de cenzor. c.z. De unde ați scos-o și p’asta că slavii au
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
felul cum sunt rezolvate decurg anumite consecințe de conduită practică, adică o morală și o înțelepciune. Finalitatea filozofiei e aceasta ; nu poate fi decât aceasta. Fără asta nu e filozofie. Nu e decât, în cazul bun, o introducere sumară în epistemologie. Mai mult sau mai puțin utilă. Dar filozofia speculativă poate pasiona, este pasionantă, numai fiindcă are drept consecință o filozofie practică. Iar aceasta e domeniul inteligenței și al sufletului. * Casanova era doctor în filozofie. Doctor de la Padova, cu o teză
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
de educație ateistă doar pe partea de explicație teoretică (inițiere în istoria și teoria religiilor), nu și pe critica materialist-științifică, sau elevii pentru olimpiadă pentru temele care n-aveau conotații politice. Inspectorii din minister mă foloseau pe zona temelor de epistemologie, fără să-mi ceară ceea ce, realmente, nu puteam face. Nu mă pot plânge. Încercau să mă ia așa cum sunt și apreciau profesionismul. Greu era cu activiștii de partid, care tindeau să fie „revoluționari de profesie”. Ei nu puteau ieși din
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
de față. Considerăm că este un material cuprinzător, amănunțit și realist, rod al unei specializări autentice, și că, în consecință, nu este benefică trunchierea prețioaselor informații culese de-a lungul muncii sale pe pământ vasluian. Autoarea Cap. I - Introducere în epistemologia creativității Motto: 1.1 Definirea creativității în relație cu dotarea supramedie Fenomenul creativității nu poate fi luat în considerare ca fenomen uman și social decât în contextul general al perfecționării individului, al performanțelor sale, care-l situează pe o anumită
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
în sociologia emoțiilor Traian rotariu, vergil voineagu (coord.) - Inerție și schimbare. Dimensiuni sociale ale tranziției în România cosima rughiniș - Măsurarea sociologică. Teorii și practici ale cuantificării Lazăr Vlăsceanu - Introducere în metodologia cercetării sociologice Petru Iluț (coord.) - în căutare de principii. Epistemologie și metodologie socială aplicată Nicu Gavriluță - Sociologia religiilor. Credințe, ritualuri, ideologii în pregătire: Marian vasile - Introducere în SPSS pentru cercetarea socială și de piață
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
la metoda concordanței și a diferenței, la metoda variațiilor concomitente sau la metoda reziduurilor 1. Aceste 1.Pentru detalii privind utilizarea acestor metode în cercetarea educației, vezi Holban, 1978, ultimul capitol. Abordarea mai generală a chestiunii în tratatele de logică, epistemologie sau metodologie este prezentată în lucrările enumerate la sfîrșitul capitolului. metode surprind latura calitativă a fenomenelor investigate, conducînd la selectarea și ordonarea faptelor acumulate în funcție de importanța lor pentru înțelegerea respectivelor fenomene. Cercetarea educației are însă și metode de prelucrare și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
interior vital. Ca expresie a acestui - putem să-l numim - transcendental, literatura trebuia analizată În sine, ca o entitate distinctă de lume. Așa s-a născut teoria literaturii, și așa a apărut, de cîțiva ani - și sub infleunța directă a epistemologiei lui Michel Foucault - epistemologia literaturii Înțeleasă ca istoria ideii literaturii moderne. Conform acesteia, literatura modernă apare În momentul În care se conturează divorțul dintre cuvinte și lucruri, adică În preajma nașterii esteticii și a Criticii facultății de judecare a lui Kant
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
a acestui - putem să-l numim - transcendental, literatura trebuia analizată În sine, ca o entitate distinctă de lume. Așa s-a născut teoria literaturii, și așa a apărut, de cîțiva ani - și sub infleunța directă a epistemologiei lui Michel Foucault - epistemologia literaturii Înțeleasă ca istoria ideii literaturii moderne. Conform acesteia, literatura modernă apare În momentul În care se conturează divorțul dintre cuvinte și lucruri, adică În preajma nașterii esteticii și a Criticii facultății de judecare a lui Kant, care afirmă libertatea și
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
se Întîmplă În literatura română). În al doilea rînd, pentru că vorbește despre raportul dintre cititor și poezie fără să facă apel la un cititor ideal-type, pozitiv sau negativ, desprins din lucrări de sociologie, psihologie socială, etc, sau la o abstractă epistemologie socială, așa cum face majoritatea eseiștilor literari (i.e., „cititor dezvrăjit versus cititor vrăjit”). În al treilea rînd, pentru că evită, scurt spus, stilul heideggerian, devenit el Însuși o poezie și care-și selectează cititorii după criteriile poeziei (așa cum face de pildă Bogdan
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
citească. 2. Al doilea tip de răspuns este unul eminamente negativ: disciplina de studiu numită literatură este inutilă pentru că nu te Învață direct nici o competență practicabilă În societate. Tot ceea ce cunoști citind un text literar afli prin intermediul unor discipline cu epistemologie mult mai plauzibilă: estetica, psihologia, istoria, sociologia, etc. Apoi, statutul de scriitor se dobîndește altfel decît prin cursuri de creative writing: Întrebați-vă cîți dintre cei care le țin au fost la rîndul lor studenți În astfel de cursuri? Tot
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
deci întru totul propriu; dar, întrucât era atât de bine stabilit, Skinner l-a folosit în continuarea discuției cu sensul de „prezis” sau „controlat”. Noi putem prevedea doar că în viitor vor apărea răspunsuri similare. Apărea aici o chestiune de epistemologie. După Skinner însă, unitatea și rostul științelor predictive nu constau în a oferi doar un răspuns, ci o clasă de răspunsuri. Cuvântul „operator” va fi folosit de Skinner pentru a descrie această clasă. Termenul accentua faptul că atare comportamente acționează
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]