4,405 matches
-
de ani. Scrisoare, ca răspuns la aceea pe care mi-o adresase când, cu cinci ani în urmă, tocmai împlineam șaptezeci de ani. Într-o asemenea corespondență, de un tip cu totul special, ce se poartă în zona opusă obișnuitelor epistole punând lumea la cale, adânci sunt pașii în acel "hotar de nisip" care este însăși viața, în metafora lui Pavel Chihaia. I se spune într-o astfel de misivă destinatarului cine este el în ochii și inima unui prieten, ale
Pavele, Pavele! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/15325_a_16650]
-
virtuți ascunse și jurăminte de sărăcie, se întreceau în cântări și în rugăciuni, supunându-se extazului. Ca negrii dansând în ritm de Gospel în Ajunul Crăciunului. Faceți ce vreți, spuneau, și ei făceau doar posibilul. Ca și cum ar fi scris o epistolă pe întuneric. Și literele luminau ca licuricii pe marginea șanțului. Astfel că puteai fi calm dar nu și înțelept deoarece puțini știau câtă umilință e în grădina succesului și câtă jale atinge ramura înflorită prea devreme a bucuriei. Nu puteai
Alte lucrări și multe alte zile (work in progress) by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/2712_a_4037]
-
ești tu, la urma urmei, spune?/ O parte din acea putere/ Ce veșnic răul îl voiește/ Și veșnic face numai bine". Dacă ar fi să caut opusul paradoxal al acestor versuri, atunci aș cita din cea mai pregnantă și tulburătoare epistolă a Apostolului Pavel, aceea către Romani (7.19): , Căci nu binele pe care îl vreau, îl fac, ci răul pe care nu-l voiesc, pe acesta îl săvârșesc" (chiar dacă sensul cuvintelor Apostolului Pavel este legat de disputa între trup și
Diavolii și cetățenii sovietici by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11082_a_12407]
-
unor daraveri de muritori. Nu insistă, și cartea (care, nu autobiografie, ci roman, e mai pîndită de ,gheara" moralei) are de cîștigat, fiindcă drumurile lor se despart repede, chiar dacă mai atîrnă, cîtva, unul de altul. Al Lukianei e o lungă epistolă, destul de ocolită, un schimb de întrebări și răspunsuri cu Boris Blum, cunoscut de la grădinița de partid, fost prim coleg de bancă din clasele mici (nimic nu e mai întîmplător decît această-ntîie ,însoțire"...), ajuns chirurg în Israel. El e tehnic, exact
A murit Luki... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11136_a_12461]
-
Coryntina, care nu mai aude când domnul președinte Traian Băsescu, decretează: - Justiția are soarta României în mâini. În sfârșit, un val de liniște și împăcare ne umple sufletul și mintea! POȘTA ,CRONICII" l Dl. Ion Iliescu, senator, București. Scrieți, în Epistola I, către pesedeni (anunțată pe toate canalele de televiziune): ,Vă îndemn, fraților, să aveți toți același fel de vorbire și să n-aveți dezbinări între voi, ci să fiți uniți în chip desăvârșit, în același gând și în aceeași judecată
Microbiștii - urmași ai vitejilor daci? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11175_a_12500]
-
responsabili de soarta culturii, unii foști buni prieteni (Traian Șelmaru), ceilalți bune cunoștințe: Leonte Răutu, Iosif Chișinevschi (în 1953 și 1954), Constanța Crăciun (1954). Jurnalul anului 1953 începe, de pildă, cu o scrisoare (trimisă sau nu?) lui Gheorghiu-Dej. în toate epistolele, printre problemele de interes general, M. R. P. strecoară cu subtilitate ideea necesității reabilitării și revenirii sale, făcând risipă de sentimente, elogii, cunoștințe și idei, după destinatar. Lui ,dragă Traiane", bunăoară, îi scrie în 1952 cum, cu ,multă prudență de
Jurnalul unui cobai by Ana Selejan () [Corola-journal/Journalistic/11166_a_12491]
-
sub titlul clasic odobescian Scene istorice din cronicele românești, editorul - anonim -, sau ,managerul" - și el anonim - al casei editoare peltice ,Stefan" (nu ,Ștefan") orânduise, alături de Mihnea-Vodă cel Rău și de Doamna Chiajna, considerând-o, probabil, tot o ,scenă istorică", și ,epistola" Pseudo-kineghetikos. Răsfoind cărțulia școlară, căci de așa ceva este vorba, care-ncepuse să mi se pară interesantă, am mai dat și peste o altă ,originalitate". La finele textului ,epistolei" stă scris cuvântul ,Sfârșit", ca și-n edițiile lui originale din 1874
Ediții școlare?! - II by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/11208_a_12533]
-
și de Doamna Chiajna, considerând-o, probabil, tot o ,scenă istorică", și ,epistola" Pseudo-kineghetikos. Răsfoind cărțulia școlară, căci de așa ceva este vorba, care-ncepuse să mi se pară interesantă, am mai dat și peste o altă ,originalitate". La finele textului ,epistolei" stă scris cuvântul ,Sfârșit", ca și-n edițiile lui originale din 1874 și din 1887; numai că în edițiile menționate, cuvântul urmează după capitolul XII - Cel mai plăcut pentru cititor, format din 28 de rânduri de puncte, pe când în ediția
Ediții școlare?! - II by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/11208_a_12533]
-
1874 și din 1887; numai că în edițiile menționate, cuvântul urmează după capitolul XII - Cel mai plăcut pentru cititor, format din 28 de rânduri de puncte, pe când în ediția ,Stefan" punctele nu există, deși capitolul XII este menționat în ,Coprinsul" ,epistolei". Probabil că sau ,managerul" anonim sau tehnoredactorul (Andrei Bodnăraș), sau amândoi, nu au citit niciodată acest capitol, și-acum, când au dat cu inteligența lor peste el, și-au zis că nu merită să-l ia în seamă și să
Ediții școlare?! - II by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/11208_a_12533]
-
în fabula cu titlul Statistica lupilor probează "un rafinament odobescian". Istoria unei plăcinte, un crochiu de moravuri fanariote, ar fi intrat în folclor "și rezistă și azi, dovadă că intuiția scriitorului a fost exactă". Rezervele, tăios exprimate, într-una din epistolele lui Duiliu Zamfirescu către Titu Maiorescu, față de nuvela O făclie de Paște și față de drama Năpasta, în care romancierul credea a găsi artificiu și inautenticitate psihologică, îi sugerează exegetului o asemenea raportare: "E, acolo, o critică de detaliu, cîrtitoare și
Criza trecutului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10662_a_11987]
-
sau în replică. Până aici, poemele (și nu poeziile!) de o stringenta modernitate, prin cadența și limbaj studiat îndeaproape, îl recomandă pe Virgil Dumitrescu drept... pictor în vorbe, din școala caligrafilor persani. Toate cuvintele din această carte răspund unor horațiene epistole. Extrag (sincopat) dintr-o ars poetica : „Oricât ai fi de pornit pe cuvinte /.../ ai grijă de ele ca de ochii din cap /.../ învăța - de vrei să forezi mai departe / să le rabzi, să le crezi pe cuvânt”. Așa arată pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
individuației” creatorului și a creației. Iar drept consecință, apariția unei atitudini în contextul dat. Pentru cine o percepe. Contestația să nu este singulară, de-ar fi să privim numai în istoria poeziei noastre, de la luciditatea eminesciana din Epigonii (ori celebra epistola a poetului trimisă din Viena la 6 februarie 1871 lui Iacob Negruzzi, directorul Convorbirilor literare de la Iași, de definire a epocii în vederea proiectului românesc Naturi Catilinare, cu determinări la diferite nivele ontologice în planul artei și al societății) până la “monoloagele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
cele ce urmează: i-am scris lui Doinaș de la Paris, încă înainte de a pleca în America, să-mi trimită pe adresa lui Paul Miron un dicționar, ca să-l am când sosesc în Germania, dar nimic - înseamnă că n-a primit epistola mea. I-am scris apoi, de aici, lui Doinaș, că i-am trimis Faust, așa cum a cerut el - trebuia să-l primească acum aproape o lună, dar Doinaș nu mi-a răspuns, nici că da, nici că ba, - ceea ce înseamnă
Scrisori întârziate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10741_a_12066]
-
dus special să caut Faust und die Welt de Dorothea Lohmeyer, dar nici la scrisoarea asta nu mi-a răspuns. I-am scris Uii (ea se plânge mereu că nu-i scriu, dar i-am trimis de aici 24 de epistole), în diferite rânduri: 1) ca să-mi scrie Marian cum e cu noul său post; 2) să-i spună lui Doinaș să vorbească la Uniune; 3) să-l întrebe dacă a primit Faust ; 4) să-i spună că i-am cumpărat
Scrisori întârziate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10741_a_12066]
-
sa-i urmărească toată viața. Și mai nou, aflu că vreo cîteva asociații ale românilor din străinătate îl somează pe președintele Băsescu să-l debarce pe Horia-Roman Patapievici de la conducerea Institutului Cultural Român din cauză că ar fi insultat poporul român în epistolele sale către Alexandru Paleologu, cînd i se plîngea fostului ambasador al golanilor de ceea ce erau în stare unii dintre români, susținători ai mineriadelor și ai FSN-ului. Revolta fostului deținut la Jilava în decembrie '89, care și-a văzut revolta
Diverși nebăgați în seamă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10974_a_12299]
-
om al cetății. Revelatoare mi se par și cele două misive, recent descoperite, care vin să completeze bibliografia lui G. Călinescu și care aduc unele informații noi privitoare la relațiile sale cu reprezentanții autorităților, firește, din epoci diferite. Cea dintâi epistolă este trimisă istoricului Alexandru I. Lapedatu (1876-1950), ministru al Cultelor și Artelor (1923-1926, 1927, 1927-1928, 1934-1936), personalitate remarcabilă din toate punctele de vedere, care a susținut, eficient, orice inițiativă culturală privitoare la români și la rolul lor în istorie. Romaț
Întregiri la bibliografia lui G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Journalistic/11007_a_12332]
-
Cele trei contribuții ale lui G. Călinescu, menționate aici, au fost citite, receptate și citate, cu obiectivitate, de N. Iorga, Demostene Russo, Nicolae Cartojan, Const. C. Giurescu, Aurel Decei și alții. Ceea ce nu-i de neglijat. Cea de a doua epistolă e adresată ministrului Sănătății, Florica Bagdasar (1901-1978), medic psihiatru, care a avut contribuții majore în organizarea sanitară din România, fiind, în răstimpul 26 septembrie 1946-28 august 1948, prima femeie ministru la departamentul sănătății. Bucureștiț, 15 iulie 1947 Stimată doamnă Bagdasar
Întregiri la bibliografia lui G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Journalistic/11007_a_12332]
-
în fiecare zi...” Ceea ce rămâne dincolo de toate acestea, ceea ce îi supraviețuiește Laurei este credința pe care a avut-o în Dumnezeu. Romanul Vavilei Popovici, „Ultima piruetă”, se încheie în mod apoteotic, cu versetele despre dragoste din capitolul 13 al primei epistole a apostolului Pavel către corintieni. Cuvintele sale au sens, pentru că Laura trăise o astfel de dragoste, până la sacrificiul suprem. „Fiecare om cu rugăciunea sa”, spune Laura, la un moment dat, după care continuă: „Numai Dumnezeu cunoaște toate gândurile noastre. în fața
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Inconfundabilul limbaj cioranian este cvasi poeticașa cum îi este și ființa filosofică. Ceva ne amintește de celălalt mare geniu român, Mircea Eliade și a sa iubire crepusculară, un inefabil coborâtor întru înălțare în dimensiunea metafizicii nocturne... Consider că Cioran scrie epistolele către Thoma sub terifianta înflăcărare a omului ce nu resimte nicicum vârsta - durata întrupată, devreme ce numind-o zeița “fericirii dar și a nenorocirii” sale, vorbește el însuși ca un zeu... Eros și Erato. Orfeu judecând-o pe Euridice, iertând
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
un istoric al polemicii dintre cele două publicații și își încheie articolul: Voi aduce aminte vechiului meu amic care se află în capul Convorbirilor că aveam gata răspunsurile, se și imprimase în broșură" cînd ,avurăm onoarea de a primi o epistolă de la D. V. Alecsandri, care ne cerea să încetăm lupta și să ne dăm mai bine mîna, deoarece urmăream cu toții același scop: răspîndirea luminilor în țară... Acum pentru a treia oară, Convorbirile se complac în atacuri contra Revistei... Cu sarcina
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
pe care i-au produs-o versurile Țvetaievei, printre care și Poemul Sfârșitului, ea va fi confirmată și de o scrisoare târzie adresată Ariadnei Efron - la multă vreme după decesul mamei sale; de pe acum entuziasmul său este însă probat de epistolele lungi și înflăcărate expediate Țvetaievei pe 19, 25, 27 martie, în așteptarea textului exact al scrisorii lui Rilke. Stare sa de spirit o atestă, chiar de la primele rânduri, scrisoarea ce urmează. BORIS PASTERNAK - MARINEI ȚVETAIEVA [Moscova], 25.III.ș19ț26 Iată
Avanpremieră editorială - Rilke - Țvetaieva - Pasternak - Roman epistolar -1926 by Janina Ianoși () [Corola-journal/Journalistic/10814_a_12139]
-
cu același nume. Era în posesia sa în calitate de nepot de fiică al Adriennei șcu prenumele scris în forma francezăț Răileanu născută Sturdza, sora destinatarei. Pentru a înțelege mai exact despre ce este vorba, fie prezentate câteva date genealogice despre destinatara epistolei și familia ei. Pentru aceasta am folosit atât amintirile comunicate verbal ale celui care mi-a dăruit documentul, cât și un arbore genealogic al Sturdzeștilor scris de mâna heraldistului și genealogistului bucureștean Ferdinand Bartsch (al cărui autor efectiv pare să
O scrisoare de la Sadoveanu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/10839_a_12164]
-
dintâi prim-președinte al înaltei Curți de Casație. Pentru a nu încărca aceste rânduri nu voi descrie toată această ramură a familiei Sturdza, ci mă voi rezuma a preciza că actrița Lucia Sturdza Bulandra era vară primară cu destinatara acestei epistole, tatăl ei, Emil Sturdza, fiind unul dintre frații lui Ernest Sturdza. De asemenea, Fatma Sturdza, soția scriitorului Octavian C. Tăslăuanu, era o altă vară primară a Henriettei Krupenski Sturdza, fiind fiica diplomatului Radu Sturdza, frate și el cu Ernest Sturdza
O scrisoare de la Sadoveanu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/10839_a_12164]
-
va ajunge în urma expulzării din Rusia în septembrie 1922. Cartea este concepută ca un foileton epistolar în paginile căruia Berdiaev încearcă, scrisoare după scrisoare, să le deschidă ochii bolșevicilor asupra dezastrului în care aveau să împingă Rusia. Cartea cuprinde paisprezece epistole reprezentînd tot atîtea părți ale unei veritabile filosofii social-politice, căci mai toate temele ce alcătuiesc nucleul propriu-zis al cărții - putere, democrație, libertate, egalitate, stat, națiune, economie, război, revoluție - ilustrează tocmai acest gen de filosofie. Ceea ce sare în primul rînd în
Filosofia inegalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10892_a_12217]
-
tocmai de aceea poziția de pe care Berdiaev își formulează diatriba anticomunistă este cea a creștinismului pravoslavnic. Din acest motiv, fiecărei teme a propagandei bolșevice Berdiaev are grijă să-i opună o temă a învățăturii creștine. Rezultatul este formularea în fiecare epistolă a mai multor perechi de termeni contrari. Și astfel ajungem la mecanismul gîndirii filosofului rus. Berdiaev gîndește tot timpul dihotomic, în mari calupuri de dublete contradictorii, lăsînd la o parte nuanțele intermediare menite a doza trecerea de la o extremă la
Filosofia inegalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10892_a_12217]