1,082 matches
-
este alcătuită dintr-un braț descendent, ce prezintă un segment inițial scurt și gros, urmat de un segment lung și subțire, și un braț ascendent alcătuit dintre-un segment subțire și unul gros. Segmentul descendent gros este alcătuit dintr-un epiteliu cilindric unistratificat similar din punct de vedere structural cu tubul contort proximal, al cărui continuare este. Uneori este denumit pars recta (porțiunea dreaptă) în contrast cu pars convoluta - partea răsucită). Segmentul subțire descendent și ascendent sunt alcătuite dintr-un epiteliu pavimentos unistratificat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
dintr-un epiteliu cilindric unistratificat similar din punct de vedere structural cu tubul contort proximal, al cărui continuare este. Uneori este denumit pars recta (porțiunea dreaptă) în contrast cu pars convoluta - partea răsucită). Segmentul subțire descendent și ascendent sunt alcătuite dintr-un epiteliu pavimentos unistratificat, în vreme ce partea groasă a brațului ascendent este alcătuită dintr-un epiteliu cilindric unistratificat, similar din punct de vedere histologic cu tubul contort distal. 24.5.3. Tubul contort distal Tubul distal este continuarea în zona corticală a brațului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
contort proximal, al cărui continuare este. Uneori este denumit pars recta (porțiunea dreaptă) în contrast cu pars convoluta - partea răsucită). Segmentul subțire descendent și ascendent sunt alcătuite dintr-un epiteliu pavimentos unistratificat, în vreme ce partea groasă a brațului ascendent este alcătuită dintr-un epiteliu cilindric unistratificat, similar din punct de vedere histologic cu tubul contort distal. 24.5.3. Tubul contort distal Tubul distal este continuarea în zona corticală a brațului ascendent al ansei Henle. La fel ca și tubul proximal, este denumit „contort
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
contact cu celulele aparatului juxtaglomerular formează macula densa („pata densă”), numită astfel datorită agregării nucleilor celulelor epiteliale în peretele tubului distal. Tubii distali sunt de obicei mai scurți decât cei proximali (fig. 98). Pereții tubului distal sunt alcătuiți dintr-un epiteliu cilindric unistratificat, ale cărui celule prezintă câteva trăsături caracteristice. Spre deosebire de tubul proximal, membrana polului apical nu prezintă margine în perie, deși pot apărea câțiva microvili izolați. Membranele celulare prezintă de asemeni un grad de interdigitare extinsă, la fel ca la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
margine în perie, deși pot apărea câțiva microvili izolați. Membranele celulare prezintă de asemeni un grad de interdigitare extinsă, la fel ca la tubul proximal, iar limitele intercelulare sunt neclare. 24.5.4. Tubul colector Tubii colectori sunt alcătuiți din epiteliu cilindric unistratificat, ce pare mai puțin specializat decât cel al tubilor distali. Citoplasma este clară iar limitele celulare sunt distincte. Ducturile colectoare se unesc și devin din ce în ce mai mari pe măsură ce coboară prin zona medulară. Epiteliul tuburilor colectoare are caracteristica aparte de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
colector Tubii colectori sunt alcătuiți din epiteliu cilindric unistratificat, ce pare mai puțin specializat decât cel al tubilor distali. Citoplasma este clară iar limitele celulare sunt distincte. Ducturile colectoare se unesc și devin din ce în ce mai mari pe măsură ce coboară prin zona medulară. Epiteliul tuburilor colectoare are caracteristica aparte de permeabilitate variabilă pentru apă, sub controlul hormonului retrohipofizar ADH. Tubii colectori se unesc și formează ductele papilare, numite și canalele lui Bellini. Acestea transportă urina finală până la nivelul papilelor, situate în vârful piramidelor renale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
anioni și cationi organici. Procesul de reabsorbție implică: filtratul (toate fluidele și solviții trec în capsulă), urina (reprezintă filtratul minus substanțele reabsorbite + substanțele secretate), calea de reabsorbție (proces transepitelial). Compartimentele implicate în procesul de absorbție sunt: lumenul tubular (membrana apicală), epiteliul tubular (membrana bazolaterală), interstițiul renal (între celulele tubulare și endoteliul capilarelor peritubulare). Suprafața luminală a celulelor tubulare este foarte mare datorită marginii în perie cu care este dotată. La acest nivel există o multitudine de canale ionice și transportori proteici
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
care este dotată. La acest nivel există o multitudine de canale ionice și transportori proteici care asigură trecerea substanțelor hidrosolubile din lumenul tubular în celula tubulară. Ea prezintă o serie de joncțiuni strânse în zona periapicală, în așa fel încât epiteliul tubular este relativ impermeabil pentru apă și solviți. Mecanismul principal care asigură forța motrice a reabsorbției tubulare este transportul activ secundar (fig. 100). Membrana bazolaterală este invaginată și conține multe ATP-aze Na+/K+, iar celula tubulară prezintă o abundență de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
apă. Pe măsură ce urcă spre regiunile mai puțin concentrate ale medularei, Na+ și Clvor difuza pasiv prin membrană. Segmentul gros al ansei, care începe cam la jumătatea superioară a ansei și se continuă cu tubul contort distal este alcătuit dintr-un epiteliu cilindric unistratificat cu activitate metabolică înaltă și care prezintă reabsorbție activă de sodiu, clor și potasiu. Această reabsorbție se datorează cotransportorului ne-electrogen Na+/K+/2Cl (inactivat de diureticele numite „de ansă”, precum bumetanidul și furosemidul). Clpărăsește celula tubulară printr-
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
25.2.4. Reabsorbția în tubul contort distal Tubul distal este un segment mai mic decât cel proximal, iar cantitățile de Na și apă reabsorbite la acest nivel sunt mult mai mici, apropiindu-se de 9-10% din totalul urinei primare. Epiteliul tubului distal este impermeabil, spre deosebire de cel al tubului proximal, ceea ce-i permite tubului distal să “disocieze” reabsorbția de Na și cea de apă, astfel, reușind să adapteze eliminările de apă și sodiu în funcție de necesitățile organismului. Porțiunea inițială a tubului distal
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
calicele mari. Fiecare calice mare este alcătuit din 2-3 calice mici. Calicele mari sunt formațiuni similare celor mici, care se reunesc câte 2-3 pentru a forma zona colectoare renală - pelvisul renal, numit și bazinet. Mucoasa căilor urinare este alcătuită din epiteliu tranzițional (mai este denumit și uroteliu), așezat pe o lamina propria laxă. Celulele sunt tipice pentru uroteliu, în formă de “umbrelă” sau “parașută”, prezentând microfilamente sau “vezicule” cu aspect de lentilă, care sunt de fapt buzunare, al cărui lumen se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
și uroteliu), așezat pe o lamina propria laxă. Celulele sunt tipice pentru uroteliu, în formă de “umbrelă” sau “parașută”, prezentând microfilamente sau “vezicule” cu aspect de lentilă, care sunt de fapt buzunare, al cărui lumen se deschide către suprafață. Când epiteliul este tensionat, celulele devin plate, iar “veziculele” se depliază și cresc suprafața acoperită de mucoasă. Nu există membrană submucoasă sau glande. Tunica musculară este alcătuită din mușchi neted, al cărui aranjament variază în funcție de etajul căilor urinare. La nivelul calicelor fibrele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
urinei de la calice la vezică. Ureterele perforează peretele vezical în direcție oblică, creând o valvă funcțională antireflux pe măsură ce vezica se destinde. Vezica este alcătuită din aceleași trei tunici care alcătuiesc întreg tractul urinar, dar membrana bazală a uroteliului său separă epiteliul de un strat suburotelial ce conține vase de sânge, fibre nervoase mielinizate și nemielinizate și un sincițiu de miofibroblaste. Și stratul muscular are o serie de caracteristici funcționale aparte. Este alcătuit dintr-o serie de benzi de mușchi întrețesute într-
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
morfo-clinice indică faptul că identificarea antigenului PAM 4 în aproximativ 30% dintre pancreatitele cronice ar avea semnificația unei leziuni precursoare de tipul Pan IN, aceasta fiind evidențiată nu numai prin examen histologic, dar și imunohistochimic, expresia PAM4 fiind absentă în epiteliul înconjurător, inclusiv în leziunile de metaplazie acinară ductală. Într-un alt studiu, evaluarea PAM4 în adenocarcinomul pancreatic are o sensibilitate de 71%, față de CA19-9 de numai 59% [205]. Cercetări de imunohistochimie evidențiază capacitatea PAM 4 de a diferenția adenocarcinomul ductal
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
leziuni ale aparatului genital masculin și feminin, simptome de distrofie musculară și necroza ficatului, care par a nu avea legătură cu starea lipidelor din organism. Carența vitaminelor E la bărbați duce la pierderea mobilității spermatozoizilor și la modificări ireversibile ale epiteliilor tubilor seminiferi , dar la femei nu influențează fecundația, care se produce normal, atunci zigotul se dezvoltă numai scurt timp, apoi moare și este resorbit. În ultimul stadiu de carență al vitaminelor E apar modificări la nivelul ficatului și al glandelor
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2096]
-
acest stadiu al parturiției o relaxarea a atașamentului placentar feto-maternal (cotiledon-caruncul) și eliminarea membranelor fetale prin intensificarea contracțiilor uterine ( WALTER L. , HULEZ-2007). Caracteristicile placentei la vacă pot fi sintetizate în următoarele aspecte: placenta este de tip sindesmocorial (cotiledonată), la care epiteliul trofoblastului intră în contact cu corionul mucoasei uterine în anumite porțiuni, în care vilozitățile corionului fetal, prin cotiledoane, se angrenează cu îngroșări ale mucoasei uterine, numite carunculi (BOTĂREL S. și col. 1982, SEICIU FL. și col. 1989, RUCKEBUSH DUNLOP, PANEUF
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
1989, RUCKEBUSH DUNLOP, PANEUF, 1991), (fig. 2). Structura anatomică a placentei la vacă are două componente: componenta fetală (corionul fetal), constituită din placa corială (membrana care învelește fătul) și țesut mezenchimal (din care se detașează vilozități coriale, învelite de un epiteliu, numit trofoblast, care este alcătuit din citotrofoblast, epiteliu cubic monostratificat și sincițiotrofoblast); componenta maternală, reprezentată de mucoasa uterină, care suferă importante modificări structurale pe parcursul perioadei de gestație. Diverse studii de specialitate (SEICIU, Fl. și col. 1989, RUCKEBUSH, DUNLOP, PANEUF, 1991
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
anatomică a placentei la vacă are două componente: componenta fetală (corionul fetal), constituită din placa corială (membrana care învelește fătul) și țesut mezenchimal (din care se detașează vilozități coriale, învelite de un epiteliu, numit trofoblast, care este alcătuit din citotrofoblast, epiteliu cubic monostratificat și sincițiotrofoblast); componenta maternală, reprezentată de mucoasa uterină, care suferă importante modificări structurale pe parcursul perioadei de gestație. Diverse studii de specialitate (SEICIU, Fl. și col. 1989, RUCKEBUSH, DUNLOP, PANEUF, 1991; RUNCEANU, L., COTEA, C. 2001) au indicat faptul
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
cervixului și în mod particular, în timpul contracțiilor uterului există o presiune uterină constant modificată ce conduce la succesiunea condițiilor de anemie și hiperemie cu modificări temporare în arealul de suprafață a vililor corionici fetali. Rezultatul acestui proces este afectarea atașării epiteliului corionic în criptele materne (GRUNERT E., 1978, BOITOR I., 1984). În timpul perioadei de expulzie, primele semne ale procesului mecanic de detașare devin evidente în vecinătatea tulpinei carunculare. Aceste procese sunt înlesnite de faptul că, carunculii sunt presați contra fetusului în timpul
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
sunt presați contra fetusului în timpul contracțiilor uterine. C. Imediat după expulzia fetală și ruperea cordonului ombilical Ruperea cordonului ombilical, imediat după expulzia fetusului are ca rezultat anemia vililor fetali, rezultată din lipsa circulației sângelui. Prin strâmtarea vaselor de sânge suprafața epiteliului corionic devine mult redusă. D. În timpul stadiului 3 al parturiției În timpul ultimului stadiu al parturiției are loc un proces de inversare a sacului fetal terminat cu detașarea membranelor fetale. Reducerea în mărime a uterului conduce la săderea în dimensiuni a
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
antiinfecțioasă, fiind reprezentați, în special de steroizii ovarieni: progesteron și estrogeni. Concentrațiile și raporturile dintre acești hormoni au un rol deosebit în apariția unui ciclu uterin sincron cu ciclul ovarian. Estrogenii produc o multiplicare și o creștere a dimensiunilor celulelor epiteliului de suprafață și glandular al endometrului, dar și al glandei mamare în perioada de lactație. Progesteronul are un rol în activitatea secretorie a glandelor uterine. S-a constatat că inflamația uterină nu poate fi provocată decât în faza luteală a
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
prezintă o scădere relativă a prostaglandinei F2 α și a concentrației de seleniu (GRUNERT E. 1978). NJORKMAN și SOLLEN, citați de GRUNERT E. 1978 au evidențiat din punct de vedere histochimic existența la nivelul liniei de joncțiune, între trofoblast și epiteliul criptei uterine o adezivitate celulară datorată constelației moleculare ce există între suprafețele aflate în contact și a unor enzime care modifică componentele suprafeței celulare. S-a constatat că adezivitatea între trofoblast și celulele criptei uterine la vacile cu retenția anexelor
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
ramolismentul roșu. În unele cazuri ramoliția tisulara este predominant histologica, exteriorizarea macroscopica fiind foarte ștearsă (encefalomalacia puilor de găină din hipovitaminoza E dar și polioencefalomalacia mamiferelor din hipovitaminoza B1Ă. Malacia sau hidratarea țesuturilor moarte se poate observa și la nivelul epiteliilor cutanate și/sau mucoase, generatoare de afte sau ulcere. După localizarea focarelor de necroza la nivelul diferitelor țesuturi se deosebesc necroze superficiale, situate la suprafață tegumentului și a mucoaselor; și necroze profunde, localizate în masă diferitelor organe compacte. Evoluția în
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
superficiale sunt limitate la câteva rânduri de celule, care în raport cu caracterele agresiunii se pot hiperhidrata, deshidrata, cliva și elimină. Iau naștere mici eroziuni, în general ușor reparabile de către organism și are loc revenirea la normal în 2-3 săptămâni. Distrugerea unor epitelii până la membrana bazala generează exulcerația, iar depășirea membranei bazale și eventual a laminei propria (corionuluiă poartă denumirea de ulcer sau în profunzimea organelor caverna. Le vom constata sub variate aspecte la toate speciile de animale. GANGRENA Gangrena este o complicație
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
va contribui la resorbția maselor necrozate și înlocuirea lor cu țesut fibros organizarea sau cicatrizarea. În alte situații țesutul de granulație este incapabil să resoarbă teritoriile necrozate și le înconjoară cu țesut conjunctiv fibros - sechestrarea. Situarea focarelor necrotice la suprafață epiteliilor poate fi urmată de eliminarea teritoriului necrozat și constituirea unor eroziuni, când sunt superficiale și ulcere când depășesc membrana bazala a epiteliului afectând submucoasa și chiar țesutul conjunctivo - muscular subiacent. Zonele mortificate din pulmoni se pot elimina pe calea bronhiilor
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]