2,590 matches
-
Simion Bărbulescu, Fațete moderne: Eugen Todoran, „Maiorescu”, LCF, 1977, 50; Ciobanu, Însemne, I, 228-231; Iosif Cheie-Pantea, Eugen Todoran la 60 de ani, AUT, 1978, 1-2; Sorina Ianovici, Eugen Todoran sau Despre arheologia poeticului, O, 1981, 20; Rodica Bărbat, Eminescu și epopeea română, O 1981, 31; Stela Mirel, Actul critic și dialectica gândirii poetice, O, 1981, 39; Șerban Cioculescu, Eminescu și ironia romantică, RL, 1981, 35; Grigurcu, Critici, 121-124; Daniel Vighi, Eugen Todoran și lectura clasicilor, O, 1982, 2; Ioan Holban, Poezia
TODORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290206_a_291535]
-
CC, 1984, 1-2 (număr special); Florin Manolescu, Eine repräsentative Form der rumänischen Gegenwartsprosa: der Raumroman, CREL, 1984, 3; Lucian Raicu, Un vast ciclu romanesc, RL, 1984, 38; Cristea, Modestie, 177-182; Raicu, Fragmente , 325-329; Simion, Scriitori, III, 529-550; Vasile Popovici, O epopee a intimității, O, 1985, 33; Liviu Petrescu, Vedenile călătorului, VR, 1985, 12; Un scriitor pentru eternitate: Sorin Titel, Reșița, 1985; Ungureanu, Proza rom., I, 501-528; Gheorghe Glodeanu, Lunga călătorie a prozatorului, ST, 1986, 2; Nicolae Manolescu, Portretul scriitorului, RL, 1986
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
în conștiința inutilității. Mizând pe jocul identităților și pe numeroase trimiteri livrești, U. interpreteză, în tablouri de o subtilitate meșteșugită, condiția poetului, voce sortită să rătăcească prin infernul unui prezent al imaginației sterile („De la o vreme începi să mori scriind epopei / te-ntrebi despre climatul fulgerului, cu gândul / la roata care se-nvârte” - Tu, orb ca Homer; „Din momentul când ai început să cânți ți-ai asumat / infernul / din momentul când ai început să-ndrugi primele cuvinte / rimate / cazanele cu smoală
ULMEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290330_a_291659]
-
Certitudinile de această natură sunt comunicate uneori și în versuri libere, nerimate. Accente realmente lirice apar doar în câteva poezii răzlețe dedicate celor apropiați: bunicii, părinții, soția. V.-P. a mai publicat un dialog cu regizorul de operă Bob Massini (Epopeea blestemată..., 2000), o culegere de epigrame (Amvonul politic, 2001, în colaborare cu Petru Demetru Popescu), a coordonat Enciclopedia marilor personalități (I-V, 1999-2003) și Enciclopedia marilor descoperiri, invenții, teorii, modele și sisteme (2000). A editat (singur sau în colaborare) scrieri
VADUVA-POENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290404_a_291733]
-
V, 1999-2003) și Enciclopedia marilor descoperiri, invenții, teorii, modele și sisteme (2000). A editat (singur sau în colaborare) scrieri de Honoré de Balzac, Émile Zola, Anita Loos ș.a. SCRIERI: Steaua lui Horn, București, 1966; Vis cosmic, București, 1968; Eroi de epopee, București, 1977; Zări străbune, București, 1978; Secundele clepsidrei, cu ilustrații de Vasile Socoliuc, București, 1979; Cântece pentru tata, București, 1980; Metopele neamului, postfață Radu Vulpe, București, 1980; Scrisori din infinit, cu ilustrații de Done Stan, București, 1981; La poarta necunoscutului
VADUVA-POENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290404_a_291733]
-
București, 1983; Printre străbuni, București, 1983; Geneza luminii, București, 1984; Elegii din infinit, București, 1985; Aripă nemărginită, București, 1987; Cvadratura sonetgloselor, București, 1991; Elegii pentru mama, București, 1992; Elegii fundamentale, București, 1995; Elegiile Dumnezeirii, București, 1997; Elegiile morții, București, 1997; Epopeea blestemată... În dialog cu regizorul român de operă Bob Massini, București, 2000; Enciclopedia marilor personalități (coordonator), I-V, București, 1999-2003; Enciclopedia marilor descoperiri, invenții, teorii, modele și sisteme (coordonator), București, 2000; Amvonul politic (în colaborare cu Petru Demetru Popescu), cu
VADUVA-POENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290404_a_291733]
-
Enciclopedia marilor personalități (coordonator), I-V, București, 1999-2003; Enciclopedia marilor descoperiri, invenții, teorii, modele și sisteme (coordonator), București, 2000; Amvonul politic (în colaborare cu Petru Demetru Popescu), cu grafică de Adelaida Mateescu, București, 2001. Repere bibliografice: Ion Țugui, „Eroi de epopee”, RMB, 1978, 10 384; Dan C. Mihăilescu, Grandilocvența lirismului, LCF, 1978, 8; Laurențiu Ulici, Revizuiri și adăugiri, CNT, 1978, 13; Alexandru Bogdan, „Eroi de epopee”, CNT, 1978, 14; Laurențiu Ulici, Voci din public, RL, 1978, 17; Șerban Cionof, Patria poetului
VADUVA-POENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290404_a_291733]
-
Demetru Popescu), cu grafică de Adelaida Mateescu, București, 2001. Repere bibliografice: Ion Țugui, „Eroi de epopee”, RMB, 1978, 10 384; Dan C. Mihăilescu, Grandilocvența lirismului, LCF, 1978, 8; Laurențiu Ulici, Revizuiri și adăugiri, CNT, 1978, 13; Alexandru Bogdan, „Eroi de epopee”, CNT, 1978, 14; Laurențiu Ulici, Voci din public, RL, 1978, 17; Șerban Cionof, Patria poetului, „Scânteia tineretului”, 1978, 8 962; Șerban Cionof, Celebrarea istoriei, „Scânteia tineretului”, 1979, 9 237; Voicu Bugariu, Fluență notabilă, LCF, 1979, 6; Ion Dodu Bălan, Vibrația
VADUVA-POENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290404_a_291733]
-
deloc frecventate până atunci. Operele sunt analizate cu o percepție critică atentă, ce distinge nota specifică a fiecărui autor, originalitatea mijloacelor de expresie. Edificatoare sunt lucrările Începuturile romanului românesc, Ecourile literare ale cuceririi independenței naționale (1976), Interferențe literare româno-franceze (1977), Epopeea națională în literatura romînă (1980), Aspecte ale romanului românesc din secolul al XIX-lea, Scriitorii români și unitatea națională (1988). Contribuții importante la data elaborării lor sunt monografiile și micromonografiile Alecu Russo (1964), Doi nuveliști: Emil Gârleanu și I.A
VARGOLICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290430_a_291759]
-
sa, București, 1971; Introducere în opera lui Dimitrie Bolintineanu, București, 1972; Aspecte istorico-literare, București, 1973; Perpessicius, București, 1974; Prietenia literară, București, 1975; Ecourile literare ale cuceririi independenței naționale, București, 1976; Interferențe literare româno-franceze, București, 1977; Scriitori și opere, București, 1978; Epopeea națională în literatura română, București, 1980; Clasici și contemporani, București, 1982; Aspecte ale romanului românesc din secolul al XIX-lea, București, 1985; Scriitorii clasici și armata română, București, 1986; Idei și idealuri literare, București, 1987; Scriitorii români și unitatea națională
VARGOLICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290430_a_291759]
-
prieteni, București, 1989; Mari scriitori români, București, 1998; Portrete și analize literare, București, 2001; Istoricul Societății Scriitorilor Români (1908-1948), București, 2002; Caleidoscop literar, I, București, 2003. Antologii: Primii noștri poeți, București, 1954; Gala Galaction interpretat de..., introd. edit., București, 1978; Epopei naționale, pref. edit., București, 1979; Pagini de epopee, introd. edit., București, 1987; Corpusul receptării critice a operei lui M. Eminescu. Sec. XIX, I-III, București, 2002 (în colaborare cu I. Oprișan). Ediții: Nicolae Xenopol, Brazi și putregai, pref. edit., București
VARGOLICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290430_a_291759]
-
Portrete și analize literare, București, 2001; Istoricul Societății Scriitorilor Români (1908-1948), București, 2002; Caleidoscop literar, I, București, 2003. Antologii: Primii noștri poeți, București, 1954; Gala Galaction interpretat de..., introd. edit., București, 1978; Epopei naționale, pref. edit., București, 1979; Pagini de epopee, introd. edit., București, 1987; Corpusul receptării critice a operei lui M. Eminescu. Sec. XIX, I-III, București, 2002 (în colaborare cu I. Oprișan). Ediții: Nicolae Xenopol, Brazi și putregai, pref. edit., București, 1955; Alexandru Vlahuță, Poezii, București, 1956; Nicolae Gane
VARGOLICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290430_a_291759]
-
Naghiu (Traducerile din „Stabat Mater” în românește, Limba română în colegiile teologice din Roma, Cărți religioase românești scrise de italieni în Moldova, Manuscrise italiene la Blaj), Alexandru Balaci (Giovanni Pascoli, poet al misterului). Directorul revistei scrie două studii despre influența epopeei Ierusalimul eliberat și a poemelor bucolice ale lui Torquato Tasso asupra operelor scriitorilor români: Un motiv din Tasso în „Țiganiada” lui Budai-Deleanu, O temă comună lui Tasso și Coșbuc. De asemenea, publicația găzduiește contribuțiile unor autori italieni, precum Umberto Cianciòlo
STUDII ITALIENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289991_a_291320]
-
Odiseea este analizată de Gabriela Creția (Une Entrave aux voyages d’Ulysse, 2001-2003). Metaforele lui Homer sunt examinate de Traian Diaconescu (Însemnări despre metafora homerică, 1967) și Adrian Pârvulescu ( Problema metaforei în „Iliada”, 1968), Florea Fugariu semnează „Peisajul anonim” în epopeea homerică (1962), Elisabeta Poghirc scrie Homer și opera sa în „Istoriile” lui Herodot (1980), iar C. Săndulescu despre Cicero și Homer (1970). Și operei lui Plaut îi sunt dedicate câteva studii: Valoarea și funcțiile elementului narativ în comedia plautiană de
STUDII CLASICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289992_a_291321]
-
Naratorul e aici un Darie matur, venit în satul natal, la înmormântarea mamei. El se reintegrează pentru câteva ore unei spiritualități arhaice, unei lumi clasice. Voce a acestei lumi, evocarea lui Darie căpătă caracterele unui roman-poem, ale unui tablou de epopee. Străbătând romanul-povestire, cititorul poate avea impresia că asistă la reprezentarea unei tragedii grecești. Totul decurge după datină, totul se încadrează în ritual. Încăperile casei din Omida, curtea, ulița satului, cimitirul par o scenă largă, pe care se joacă spectacolul morții
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
produs, în planul terapeuticii generale, o formă de terapie specifică, reprezentată prin șamanism, perpetuată, în unele culturi izolate, până în zilele noastre. Practicile terapeutice ale epocii clasice a Antichității le întâlnim expuse de Homer în Iliada. Motivul cu care se deschide epopeea este „nebunia lui Achile”. Impetuosul, instabilul, imprevizibilul erou oscilează sufletește între „crize de manie coleroasă” când se înfruntă cu Agamemnon și „melancolie” când moare în luptă Patroclu. „Nebunia lui Achile” va fi tratată, ne spune Homer, cu cântece, muzică, mângâieri
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Heraclit, și chiar înainte de Platon, Xenofan din Colofon (secolele VI-V î.Hr.) afirma clar că poemele homerice erau cvasicunoscute în Hellada întrucât „toți, din copilărie, l-au învățat pe dinafară pe Homer”10. Așadar „poemele homerice” nu erau poeme sau epopei, cum cred criticii și istoricii literari moderni. Aedul orb din Smirna sau Colofon era un paideutes și un sophos care își transmitea înțelepciunea prin versuri și cânt. „Epopeile homerice” erau adevărate manuale și tratate paideutice, elaborate pentru finalitățile educative înalte
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pe dinafară pe Homer”10. Așadar „poemele homerice” nu erau poeme sau epopei, cum cred criticii și istoricii literari moderni. Aedul orb din Smirna sau Colofon era un paideutes și un sophos care își transmitea înțelepciunea prin versuri și cânt. „Epopeile homerice” erau adevărate manuale și tratate paideutice, elaborate pentru finalitățile educative înalte și nu doar cu scop artistico-distractiv. Este întemeiată părerea lui Anton Dumitriu care sublinia că, spre deosebire de noi, „cei vechi nu-l citeau așa” pe Homer, întrucât „întreaga educație
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Directorul se numea ummia („părintele școlii”) și era un preot care se evidențiase anterior ca scrib palatin la curtea lugalului (regelui). Cunoaștem destul de bine întregul curriculum al e-dubbei în urma descoperirii ruinelor orașului mesopotamian Suruppak (locul natal al miticului Utnapiștin din Epopeea lui Ghilgameș). Au fost date la iveală, între altele, documente privind organizarea, desfășurarea, conținutul, metodologia de instruire și sistemele de admitere și absolvire, vechi de cel puțin șase mii de ani. Un text pedagogic celebru și mai vechi incizat pe
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1614 și 1615 a conceput și a răspândit vestitele Fama și Confessio; la ele, în 1616, va face referință în bizara alegorie politico-alchimică Chymische Hochzeit 22. Noua versiune a Nunții chimice era o scriere gravă, încărcată de alegorii subtile, o epopee programatică ale cărei principii au fost integral respectate de Comenius în opera pansofică. Lucrarea care l-a inspirat pe Comenius era dominată de simboluri ale genezei, ale inițierii și ale educației. Ca și Cartea Facerii, povestirea lui Andreae se derulează
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sofisticate, nave cosmice cu viteze superluminice etc. Copiii nu mai citesc poveștile lui Andersen, Creangă și ale fraților Grimm, ci aventurile lui Harry Potter. O uriașă literatură SF a orientat, în anii ’60-’80, privirile adulților spre viitor, cu grandioase epopei eroice despre cucerirea cosmosului și războaie intergalactice. Începând din anii ’90 au revenit la modă temele biblice. Însă locul Satanei a fost luat de „marile comploturi” și „conspirații împotriva lui Dumnezeu”, a papei și a religiei. Noii diavoli sunt pământeni
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mâini, pentru a-și îndeplini destinul după voia sa. Este atât de vechi și de îndrăzneț tâlcul acesta, încât trebuie dezvăluit mereu și nu trebuie uitat niciodată. Dar nu așa cum fac criticii literari și esteticienii care văd în Odiseea o „epopee”, adică o născocire frumoasă spre adormirea copiilor și încântarea soțiilor credincioase. Ci așa cum fac hermeneuții curriculumului, care caută fundamente pentru construirea omenească a destinului de către fiecare membru al spiței noastre. Nu trebuie să ni-l închipuim pe Ulise un „erou
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
imaginea i-ar fi putut produce următoarea reflecție: „Acești oameni nu o duc deloc rău!”. Era o victorie, ceva pozitiv, ceva câștigat cu sacrificii într-o complicitate și o eficiență perfectă care dădea acțiunii aproape o notă solemnă, asemănătoare unei epopei. Totul semnifica transcenderea biologicului. O atare petrecere avea valoare de comunicare. Ea exprima atât loialitatea familială și a prietenilor, cât și amploarea relațiilor de care dispuneai pentru a ieși din situații dificile. Puteai să te consideri un om care se
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
combate cu nici un mijloc. Murdăria distruge treptat voința de a trăi; ea epuizează și demoralizează” (Revel, 1998, p.243). Într-un articol recent publicat în revista L’Express, Éric Conan notează că, „după ce a debutat în vervă la începutul secolului, epopeea intelectuală franceză s-a scufundat în greșeală, delir și se încheie astăzi în ridicol” (Conan, 2000, p. 102). „Elita progresistă din Saint-Germain-des-Prés” pozează și face nazuri, dar nu mai este decât un „spectru grotesc”: „Ei se mobilizează în mod serios
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
constatăm că I.C. trage un semnal de alară în legătură cu „durerosul nostru prezent”, cu situația de „cenușăreasă” a etnografiei în România. În acel articol, I.C. arata că „Țarul roșu, Lenin, a dat naștere unui nou folclor în Rusia: povești, legende, cântece, epopei, doine... Mai mult, vechiul regim s’a acoperit de sarcasm și de usturătoare critică socială. Culacii, marii proprietari dela sate, au polarizat în jurul lor deasemenea o întreagă literatură populară de acest soi” (Chelcea, 1940, p. 31). Nu s-ar putea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]