1,457 matches
-
plasmei germinative elaborată de Fr. L. A. Weismann. Conform acestei teorii, confirmată pe deplin după 1980, transmiterea verticală a caracterelor este o proprietate exclusivă a celulelor germinale (ovul și spermatozoid). Celelalte celule ale organismului - celulele somatice - nu funcționează ca agenți ai eredității. Respectiva „barieră“ propusă de Weismann care „interzice“ liniilor germinative reproductive să preia caracterele dobândite de celulele somatice pe parcursul vieții orga nismului, respinge teoriile eredității lamarkiste. Boveri și Sutton încor porează această idee corectă în cadrul raționamentelor lor.5 Deși corectă în
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
celulelor germinale (ovul și spermatozoid). Celelalte celule ale organismului - celulele somatice - nu funcționează ca agenți ai eredității. Respectiva „barieră“ propusă de Weismann care „interzice“ liniilor germinative reproductive să preia caracterele dobândite de celulele somatice pe parcursul vieții orga nismului, respinge teoriile eredității lamarkiste. Boveri și Sutton încor porează această idee corectă în cadrul raționamentelor lor.5 Deși corectă în esența ei, analiza lui Sutton conținea un punct critic eronat (el identifica greșit diviziunea meiotică în care cromozomii paterni și cei materni se separă
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
diviziune reducțională). Așa cum credeau și alți geneticieni din acea vreme, Sutton considera că separarea cromo zomilor paterni și materni și asortarea lor inde pen dentă are loc în a doua diviziune meiotică. Totuși, Weismann nu identifică cromozomii meiotici cu factorii eredității mendeliene. Weismann a publicat numeroase lucrări dedicate geneticii. Este de reținut că ideea după care cromozomii poartă factorii eredității mendeliene, a fost la început controversată, dar în 1913 ea a câștigat o susținere puternică, atunci când Estrella Eleanor Carothers (1883-1957) a
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
și asortarea lor inde pen dentă are loc în a doua diviziune meiotică. Totuși, Weismann nu identifică cromozomii meiotici cu factorii eredității mendeliene. Weismann a publicat numeroase lucrări dedicate geneticii. Este de reținut că ideea după care cromozomii poartă factorii eredității mendeliene, a fost la început controversată, dar în 1913 ea a câștigat o susținere puternică, atunci când Estrella Eleanor Carothers (1883-1957) a adus dovezi incontestabile asupra valabilității legii mendeliene de asortare independentă a allelelor. Pornind de la noțiunea de genă introdusă în
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
1866-1945), biolog și genetician american, laureat Nobel în 1933. Thomas Hunt Morgan (1866-1945) a studiat embriologia la Universitatea Johns Hopkins. Între 1904-1928 a fost profesor de Zoologie experimentală la Universitatea Columbia. Și-a însușit teoria lui Gregor Mendel privind legile eredității și și-a ales ca obiect de studiu variațiile fenotipice la musculița de oțet Drosophila melanogaster. A realizat numeroase experimente de reproducere a acestei insecte și a efectuat pe ea analize citologice împreună cu foștii săi studenți Alfred Henry Sturtevant, Calvin
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
acestei insecte și a efectuat pe ea analize citologice împreună cu foștii săi studenți Alfred Henry Sturtevant, Calvin Blackman Bridges și Hermann Joseph Müller, deveniți colaboratorii săi apropiați. Încă din 1900, T. H. Morgan și-a orientat cercetările asupra mecanismelor transmisiei eredității, utilizând drept „cobai“ musculița de oțet (Drosophila melanogaster). Avantajul acestei insecte pentru dezideratul mai înainte amintit, era că nu posedă decât 8 cromozomi (6 autosomali și 2 sexuali), iar cromozomii din glandele salivare ale insectei sunt mari și pot fi
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
între 1902 și 1903 de către citologul american Walter Stanborough Sutton (1877-1916). Cum se știe, W. S. Sutton a fost unul dintre precursorii citogeneticii cu studiile sale din 1901-1902 asupra cromozomilor de la Brachistola magna,72 apoi cu generalizarea implicării cromozomilor în ereditate (1903),73 cercetări ce l-au interesat enorm pe Th. H. Morgan, care le-a con tinuat și dezvoltat. W. S. Sutton a „îndrăznit“ în 1902 să facă referiri și la o even tuală legătură cromozomi-cancer dar, era doar o
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
în știință de către geneticianul urcrainean Grigori Andreevici Levitsky (1878-1942). El înțelegea prin acest termen portofoliul cromozomial al speciei și individului biotic, prezent în oricare celulă diploidă, de la plante ori animale. În 1924, Levitsky a publicat și o importantă monografie despre ereditate, foarte apreciată în Europa și SUA și a estimat că trebuie studiată și mitocondria care, în concepția sa, ar putea fi purtătoare a eredității, în aceeași măsură ca nucleul spermatozoizilor ori ai ovulei. Era, evident, o exagerare, dar ținând seama
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
celulă diploidă, de la plante ori animale. În 1924, Levitsky a publicat și o importantă monografie despre ereditate, foarte apreciată în Europa și SUA și a estimat că trebuie studiată și mitocondria care, în concepția sa, ar putea fi purtătoare a eredității, în aceeași măsură ca nucleul spermatozoizilor ori ai ovulei. Era, evident, o exagerare, dar ținând seama de descoperirea de mai târziu a ADN-ului mitocondrial și a multiplicării mitocondriilor „pe cont propriu“, aserțiunea lui Levitsky poate fi reținută, măcar ca
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Dacă până către 1950 studiile dedicate multiplicării celulare erau considerate ca aparținând citologiei „normale“, rostul lor fiind acela de a clarifica structura și funcțiile de bază ale organismelor, după această dată și mai ales după descoperirea implicării acizilor nucleici în ereditatea normală și patologică (deceniul 1952-1962), numeroase cer cetări au adus, implicit, informații prețioase ce privesc geneza și evoluția cancerului. În cele ce urmează vom expune, folosind și unele date istorice, joncțiunea ideatică dintre cunoștințele asupra ciclului celular și procesul carcinogenetic
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Haeckel de la Jena (maestrul lui Grigore Antipa și Nicolae Leon), supranumit și „avocatul lui Darwin“ pentru luptele vijelioase pe care le-a dus pentru izbânda evoluționismului. În 1866 Haeckel a afirmat cu forță că nucleul celular joacă rolul esențial în ereditate. Otto Bütschli (1848-1920), biolog german, a confirmat în 1876 valabilitatea cercetărilor lui Balbiani. Experimentând pe nematode, el a comunicat că pentru realizarea unui zigot fertil este nevoie de unirea substanțială a doi nuclei de sexe diferite. Oscar Hertwig (1849-1922) este
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
cont de faptul că de peste 120 de ani reperele înmulțirii celulei erau pur morfologice. Așa cum am arătat, I. D. Cistiakov în 1874, Ed. Strasburger în 1875, W. Flemming în 1879 au descris mitoza la microscopul optic. Demonstrarea rolului nucleului în ereditate (E. Haeckel, 1866) și studiile ulterioare asupra cromozomilor (W. Walddeyer, 1882; K. Rabl, 1884 ș.a.) au impus imaginea didactică a multiplicării celulare vehiculată în școlile medii și facultăți, în care, evident, acest proces complex era redus la ceea ce se putea
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
G1, numit în prezent START, să fie numit STOP. Aceasta ținând seama de vigilența sa. F. Intuind jocul alternativ dintre stimulare și inhibiție din procesul multiplicării celulei normale și neoplazice, Theodor Boveri, cel care a postulat rolul cromo zomilor în ereditate, scria în 1914: „În orice celulă normală există un mecanism de oprire (inhibiție n.n.) care nu permite ca diviziunea să înceapă decât atunci când această inhibiție a luat sfârșit în urma acțiunii unui stimul special. Există anumiți cromozomi care inhibă multiplicarea celulei
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
de intelectuali evrei, educat în România, a fost cercetător științific la Columbia University, New York, după ce a emigrat în SUA în 1935. El devine interesat de studiul ADN imediat ce Oswald Avery a lansat teoria după care ADN-ul stă la baza eredității (1944). În 1950 el a descoperit complementaritatea A=T CI G, numită azi prima lege a lui Chargaff: în molecula de ADN natural, numărul de unități de guanină este egal cu numărul de unități de citozină, iar numărul de unități
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
pentru oameni! 16 Există mereu în noi ceva orgolios, obscur și puțin comunicabil. Nu se găsesc cuvintele potrivite pentru a tălmăci bizara senzație din noi, ceva de spirit mutilat care nu-și exprimă caracterul adevărat, un ceva ce ține de eredități ale primordialului și de un abis patologic. Complicată-i firea omului! 17 Un cărturar gândea că fiecare om de cultură ar trebui să tindă spre a obține un legato între ce scrie, ce meditează, ce citește și felul în care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
fobie socială. Un studiu recent, care a utilizat datele obținute pe un eșantion de gemeni în două situații de evaluare (permițînd un control mai bun asupra surselor de eroare a măsurătorilor, inclusiv inexactitatea diagnosticului), a descoperit creșteri substanțiale în prevalența eredității pentru toate fobiile. În prezent, se estimează că factorii genetici justifică aproximativ 50% din variația predispunerii la dezvoltarea fobiei sociale (Kendler et al., 1999). Fobia socială generalizată pare să dețină cea mai puternică asociere cu factorii genetici/biologici. Mai multe
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
evidente în cazul pacienților cu sindromul Tourette, cu sau fără TOC, și al pacienților care prezentau numai TOC (George et al., 1993; Holzer et al., 1994; Cath et al., 1992; Miguel et al.; 1995). Dacă unele studii asupra TOC implicînd ereditatea nu au descoperit nici o legătură între TOC și sindromul Tourette (Flament et al., 1988; Black et al., 1992), altele au indicat o anumită relație între cele două tulburări. Cu toate acestea, nu este nimic clar. Pauls și colaboratorii săi (1995
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Bismarck este ales președinte. Un sugestiv proces la Curtea cu jurați. Un oarecare Logositopolu și-a ucis mama, tăind-o în bucăți cu cuțitul. În fața juraților, asasinul a avut un fel original de a se apăra, el a invocat înrâurirea eredității, spunând că scoboară dintr un neam de ucigași: tatăl său și-a omorât soția, un frate al său și-a omorât soția și copiii. Dar jurații l-au osândit și a primit pedeapsa muncii silnice pe viață. Plecând Brătianu la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Regelui Mihai, scris de el însuși. Dar, nu este exclus să aflăm la un moment dat că a existat unul, memoriile personalităților din epoca modernă și contemporană, fiind documente de maximă importanță în reconstituirea adevărului istoric. S-ar putea ca ereditatea să-și spună cuvântul și în acest domeniu, dovedind că asemănările dintre Mihai și tatăl său, Carol al II-lea, nu se limitează la pasiunea pentru automobile și vânătoare, ci și la preocuparea de elaborare a unor însemnări încă necunoscute
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
George Almosnino și băiatul nostru Tiberiu Almosnino care a devenit prim balerin și astăzi maestru de balet la Opera Română. Nimeni nu mă poate convinge că sunt o "poetă mediocră" și o "impostoare", nici măcar "marele" poet Dan Sociu... Cred în ereditate. El e prea tânăr, ar trebui să mai citească. Arta adevărată nu e doar cea care ne seamănă! A.B.Ce nu vi s-a împlinit? Ce mai aveți de făcut? Vreau să trăiesc, să termin romanul la care lucrez
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
sisteme politice total antagonice sau Între culturi extrem „denivelate” - Apusul și Răsăritul Europei, ca și, de altfel, Între două culturi organic diferite cum sunt cea franceză și germană; probabil am ajuns prea târziu În Germania sau Franța sau, mai știi, ereditatea mea ardeleană, patriotardă, „mi-a jucat festa” pentru o nouă și „salvatoare” readaptare, după ce odată mă adaptasem, cu eforturi dizgrațioase, e drept, mediului „vechi-regățean”, mediului sudic, Îmbibat de orientalism - comodul, coloratul și atrăgătorul fatalism!, și de cultura franceză; În timp ce eu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
tulburat, unde structurile vii, În imposibilitatea de a se adapta cu toată plasticitatea reactivă de care dispun, sub influența noxelor, suferă dezagregări și distrugeri ale macromoleculelor, scăderea sau anihilarea capacității de autoreproducere și diferențiere, modificarea substratului biochimic și informațional al eredității." Transformările patologice vizibile macroscopic sunt precedate de "modificări citochimice, leptonice, submicroscopice și abia Într-o etapă ulterioră de alterații microscopice, pe seama structurilor fundamentale din celule, din fibre și din substanța interstițială". Nu pot Încheia această succintă prezentare a unor concepții
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
care, făcându-și studiile militare în Germania, se căsătorise cu o germană și care, ofițer distins ajuns până la gradul cel mai înalt, descoperi că nevasta lui era spioana inamicului. Fu cuprins de o astfel de groază, încât, temându-se de ereditatea micilor săi copii, îi omorî pe amândoi și se sinucise, într-un acces de disperare. Ce dreptate au statele care opresc pe militarii lor să se căsătorească cu străine decât cu condiția să părăsească armata. Tot astfel și cu diplomații
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și rezistența la mediu. Trecând în revistă starea fiecărui membru al acestei familii numeroase, cu atâtea sinucideri și maladii obscure, dr. C. Vlad constată că "nu întâlnim în familia lui Eminescu nici un singur debil mintal și nici degenerescență fizică", așa încât ereditatea "e o cantitate necunoscută și nu are atâta importanță din punct de vedere psihologic". Factorii externi sunt însă determinanți. În acest sens este analizată relația cu tatăl său, Gheorghe Eminovici, un om "autoritar, brutal, îndărătnic și grandoman, lipsit de delicateță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
antagonism dintre individ și societate nu are o bază reală. Societatea, prin educație, nu-l comprimă, nu-l denaturează pe individ, ci-l formează ca om. Cum este ușor de presupus, o astfel de teorie cu privire la educație nu poate acorda eredității un rol de prim ordin în dezvoltarea ființei umane, înclinațiile cu care aceasta se naște sînt, după aprecierea lui Durkheim, foarte maleabile, cu largi posibilități de dezvoltare. "Viitorul" scria el "nu este riguros determinat de constituția noastră congenitală", înclinațiile se
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]