1,127 matches
-
sau distruse”. Deși proto-ortdocșii câștigaseră disputele anterioare, în urma definirii mai precise a ortodoxiei creștine ei au fost învinși în secolele al IV-lea și al V-lea de succesorii lor cu propriile lor arme, fiind în cele din urmă declarați eretici, nu pentru că ar fi combătut idei privite drept corecte, ci pentru că poziției lor îi lipseau precizia și rafinamentul teologic cerut de împăcarea unor teze contradictorii acceptate simultan de teologi. La acest prim conciliu (sinod) ecumenic au participat după unele mărturii
Primul conciliu de la Niceea () [Corola-website/Science/299476_a_300805]
-
numele noului numit și episcopului african ca „să știe cu siguranță cu cine se putea considera în comuniune”. Al treilea conflict a fost și cea mai gravă mai ales din punct de vedere teologic, deoarece privea problema Botezului administrat de eretici - este sau nu valid? Ciprian, împreună cu toate Bisericile Africii de Nord (asupra cărora avea influență indiscutabilă), cu Bisericile Siriei și a întregii Asii Mici, susțineau că un astfel de botez nu este valid, iar ereticii, care doreau să se reconcilieze
Papa Ștefan I () [Corola-website/Science/304583_a_305912]
-
privea problema Botezului administrat de eretici - este sau nu valid? Ciprian, împreună cu toate Bisericile Africii de Nord (asupra cărora avea influență indiscutabilă), cu Bisericile Siriei și a întregii Asii Mici, susțineau că un astfel de botez nu este valid, iar ereticii, care doreau să se reconcilieze, trebuiau rebotezați. Papa Ștefan I, care se baza pe tradiția Bisericilor din Roma, Alexandria și Palestina, susținea fără ezitare (fără echivoc) că Botezul administrat de eretici era valid: ca să obțină reconcilierea, ereticii și schismaticii trebuiau
Papa Ștefan I () [Corola-website/Science/304583_a_305912]
-
că un astfel de botez nu este valid, iar ereticii, care doreau să se reconcilieze, trebuiau rebotezați. Papa Ștefan I, care se baza pe tradiția Bisericilor din Roma, Alexandria și Palestina, susținea fără ezitare (fără echivoc) că Botezul administrat de eretici era valid: ca să obțină reconcilierea, ereticii și schismaticii trebuiau numai să primească dezlegarea prin impunerea mâinilor. La acea vreme, în nordul Africii, această problemă era aprinsă, arzătoare, drept care Ciprian a convocat două concilii (în 255 și în 256) care au
Papa Ștefan I () [Corola-website/Science/304583_a_305912]
-
este valid, iar ereticii, care doreau să se reconcilieze, trebuiau rebotezați. Papa Ștefan I, care se baza pe tradiția Bisericilor din Roma, Alexandria și Palestina, susținea fără ezitare (fără echivoc) că Botezul administrat de eretici era valid: ca să obțină reconcilierea, ereticii și schismaticii trebuiau numai să primească dezlegarea prin impunerea mâinilor. La acea vreme, în nordul Africii, această problemă era aprinsă, arzătoare, drept care Ciprian a convocat două concilii (în 255 și în 256) care au reafirmat poziția lui. Papa Ștefan I
Papa Ștefan I () [Corola-website/Science/304583_a_305912]
-
care au reafirmat poziția lui. Papa Ștefan I, pe de altă parte, decisese să impună pretutindeni punctul de vedere roman drept care a scris Bisericilor din Asia Mică, declarând că nu mai poate păstra comuniunea cu ei din moment ce ei rebotezau pe eretici. Atunci când Ciprian a încercat să-l informeze despre deciziile celor două sinoade, Ștefan a refuzat să-i primească pe cei trimiși și chiar le-a refuzat ospitalitatea. Al doilea botez era caracterizat de el ca o innovație care viola tradiția
Papa Ștefan I () [Corola-website/Science/304583_a_305912]
-
1736-1739, culminând cu moartea împăratului în 1740, au stopat pe moment transmigrația, care s-a întețit însă sub domnia împărătesei Maria Terezia. Au urmat două valuri mari, 1752 - 1757 și 1773 - 1776, când au fost "transmigrați" (deportați) alți 3000 de "eretici" din Lande ob der Enns din Kärnten și Steiermark. În anii '50 au fost deportați în special locuitori din Austria Superioară (Oberösterreich), din regiunile "Gmunden", "Laakirchen" și "Vöcklabruck", pentru ca în anii '70 să mai fie deportați 188 de locuitori din
Landler () [Corola-website/Science/304636_a_305965]
-
cronicile noaste“. Într-adevăr, în "Letopisețul Țării Moldovei", Grigore Ureche scria de domnia lui Ștefan vodă, ficiorul lui Pătru Vodă, fratele lui Iliiașu Vodă, 7059 iunie 15 zile: „Și ca să nu să vază ceva că iaste răsărit de la pravoslavie, toți ereticii din țara sa vrea, au să-i întoarcă, să fie la o lege, au să iasă din țară. Pre armeni, pre unii de bună voie, cu făgăduințe împlîndu-i, pre alții cu sila i-au botezat și i-au întors spre
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
presupună cumva poporul că și el ar fi gata a se da pe urmele lui, Ștefan se purta cu mare evlavie către religia și bisericile creștine. Totodată el pune să se întoarcă, fie prin blîndețe și făgăduieli, fie prin silă, ereticii ce se petreceau în Moldova. Fiindcă armenii se arătase mai îndărătnici, el îi supuse unei crîncene prigoniri, ceea ce împinse pe mulți din ei să părăsească țara, spre a-și mîntui credința. Toate aceste le făcea Ștefan, pentru a răscumpăra prin
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
un punct de vedere în legătură cu acest eveniment”. Au protestat de asemeni mari duhovnici, precum și călugării de la Muntele Athos, care au solicitat caterisirea ÎPS Nicolae. În protestul lor, aceștia l-au acuzat pe ÎPS Nicolae că s-ar fi împărtășit cu ereticii, ceea ce a determinat proteste vehemente. ÎPS Bartolomeu Anania a luat de asemeni poziție împotriva ÎPS Nicolae. Patriarhul Daniel nu a răspuns imediat, iar pe 6 iunie, cu ocazia reuniunii Sinodului permanent reunit la Mănăstirea Neamț s-a stabilit discutarea cazului
Nicolae Corneanu () [Corola-website/Science/303555_a_304884]
-
a îndepărtat pericolul unui mare război țărănesc. Două zile mai târziu, 16.000 dintre adepții săi i-au venit în ajutor, dar au fost dispersați; iar pe 19, după ce-i fusese smulsă o retractare, a fost executat prin spânzurare ca eretic și vrăjitor.
Hans Böhm () [Corola-website/Science/303675_a_305004]
-
puțin în parte. Și această slăbiciune a sa i-a procurat un renume nefavorabil - bine-nțeles: fals și exagerat - dar despre care a rămas ecou în Liber Pontificalis. Într-adevăr, în această cronică pontificală, Liberiu este prezentat direct ca un eretic și înverșunat persecutor al clerului catolic-ortodox. Adevărata istorie însă, dacă nu poate scuza complet atitudinea sa, a redimensionat (aducând la juste proporții) personalitatea și lucrarea sa, punându-le în lumină bună. La scurt timp după alegere a primit câteva scrisori
Papa Liberiu () [Corola-website/Science/303734_a_305063]
-
creștin. Sunt pomeniți șaizecișișase de scriitori bisericești (îndeosebi greci și orientali); la vreo treizeci dintre ei reproduce lista (catalogul) operelor lor și citează multe dintre acestea (vreo 255 de citate) fie direct fie indirect. În această secțiune, Eusebiu menționează numele ereticilor și - în linii mari - conținutul ereziei lor bazându-se îndeosebi pe scrieri polemice anterioare. Aici, Eusebiu prezintă nenorocirile care i-a lovit pe evrei, drept pedeapsă pentru răstignirea lui Isus. Eusebiu este atent să sublinieze toate manifestările de răzvrătire a
Historia ecclesiastica () [Corola-website/Science/304009_a_305338]
-
la Strasbourg, unde a ținut predici numeroase în fața comunității laice și religioase. (Dominicanii aveau la Strasbourg șapte mănăstiri.) Ultima parte a vieții lui Meister Eckhart este întunecată de implicarea sa într-un proces de erezie. În 1326, acuzat fiind ca eretic de arhiepiscopul de Köln, un număr de patruzeci și nouă de teze extrase din "Benedictus Deus" ("Cartea consolării divine"), din predicile germane și din lucrările latine au fost supuse unei anchete bisericești. Pentru a se apăra, Eckhart i s-a
Meister Eckhart () [Corola-website/Science/304041_a_305370]
-
pe bună dreptate „catedrala românilor din Țara Bârsei”. Satul românesc de aici, concentrat în jurul lăcașului de cult, pare să fi fost un centru ortodox puternic din moment ce, în anul 1399, papa Bonifaciu al IX-lea cerea într-o bulă convertirea „schismaticilor” („ereticilor”) din Corona. Se știe că românii din Șchei erau ortodocși. Ortodocșii erau considerați schismatici și chiar eretici de către autoritățile catolice. (În Evul Mediu, în latină "Bulgarus", în greacă "Boulgaros", însemnă eretic.). Bulgarii erau identificați cu bogomilii și în sud-vestul Franței
Șcheii Brașovului () [Corola-website/Science/304043_a_305372]
-
Braun (1934-1935), (2) apogeul, de la Schnackenburg la Koester (1959-60), (3) supremația șubredă, de la Hengel la Hangel (1989-2000). Walter Bauer a deschis dezbaterile moderne asupra lui Ioan cu cartea sa "Rechtgläubigkeit und Ketzerei im ältesten Christentum." Teza lui Bauer este că „ereticii erau probabil mai numeroși decât ortodocșii” în creștinismul timpuriu iar ortodoxia nu era atât strict definită ca în ziua de azi. El era „era convins că niciunul dintre Părinții Apostolici nu s-a bazat pe autoritatea celei de-a patra
Ioan Evanghelistul () [Corola-website/Science/304150_a_305479]
-
de la Chateau-Cambresis. Între anii 1567 și 1573 a fost guvernatorul Țărilor de jos (Belgia, Olanda de azi), unde a condus un corp de armată cunoscut ca un regiment de groazä, prin cruzimea cu care a înăbușit revolta, căutând să extermine ereticii protestanți, fiind un catolic inverșunat, (sunt 6000 de răsculați executați), soldații pârjolesc localități, jefuind și omorând locuitorii, ca de exemplu în: (Brüxel, Antverpen, Meheln). O altă mäsură de oprimare a protestanților, a fost încercarea de a menține controlul asupra tiparului
Fernando Álvarez de Toledo, Duce de Alba () [Corola-website/Science/304391_a_305720]
-
catolici englezi credeau că regicidul este justificat pentru a elimina tiranii de la putere. Mare parte din „destul de nervoasele” scrieri politice ale lui Iacob I erau „preocupate de amenințarea asasinatului catolic și respingerea argumentului [catolic] că «credința nu trebuie păstrată cu ereticii»”. În absența oricărui semn că Iacob ar manevra pentru a pune capăt persecuției catolicilor, așa cum sperau unii, mai mulți membri ai clerului (inclusiv doi preoți antiiezuiți) au hotărât să ia problema în propriile mâini. În ceea ce a devenit cunoscut sub
Complotul prafului de pușcă () [Corola-website/Science/311001_a_312330]
-
datorat unui miracol. Salisbury a scris ambasadorilor englezi din străinătate, informându-i despre cele întâmplate, și amintindu-le că regele nu poartă nicio ranchiună vecinilor săi catolici. Puterile străine s-au distanțat de complot, numindu-i pe complotiști atei și eretici. Sir a fost responsabil de interogatorii. Peste o perioadă de aproximativ zece săptămâni, în apartamentele locotenentului Turnului Londrei (acum denumite Casa Reginei - Queen's House), i-a interogat pe cei care au fost implicați în complot. Pentru prima rundă de
Complotul prafului de pușcă () [Corola-website/Science/311001_a_312330]
-
transmutației. În secolul al XIV-lea, alchimia înregistrează un recul datorat edictului Papei Ioan al XXII-lea, care interzicea practicile alchimiste, ceea ce a descurajat alchimiștii ce aparțineau de biserică. De asemenea Inchiziția urmărea și persecuta alchimiștii, considerându-i vrăjitori și eretici. Nicholas Flamel (1330-1419) menține aprinsă flacăra alchimiei: În perioada "Cinquecento", disciplinele științifice erau greu de delimitat. Interferență exista și între științe și reflexia speculativă, dar și magica astrologică de altfel. Magia, medicina, alchimia, științele naturale, astronomia, astrologia formau un fel
Alchimie () [Corola-website/Science/310969_a_312298]
-
pe mai multe niveluri, privind politica, religia, ecologia, tehnologia și emoțiile umane din timpul confruntării între forțele Imperiului pentru controlul Arrakisului și a "mirodeniei" sale. Herbert a scris cinci continuări la acest roman: "Mântuitorul Dunei", "Copiii Dunei", "Împăratul-Zeu al Dunei", "Ereticii Dunei" și "Canonicatul Dunei". Primul roman a stat și la baza ecranizării din 1984 realizată de David Lynch, precum și a serialului de televiziune realizat în 2000 de Sci Fi Channel, Dune, și a continuării acestuia din 2003, Copiii Dunei, a
Dune (roman) () [Corola-website/Science/309666_a_310995]
-
veste a ajuns la Nasimi care, s-a grăbit la locul execuției și a mărturisit că ideile sunt ale lui. Poetul moare astfel torturat. În izvorul arab ""Kunuz-uz-zahab"", despre execuția lui Nasimi în orașul Aleppo din anul 1417, se spune: ""Ereticul Ali Nasimi a fost executat în timpul lui Iașbek. În vremurile acestea la "Dar-ul-adle"" ("Palatul justiții") "cu prezența șeicului nostru Ibn Hatib an-Nasiri, naibul" (reprezentantul) "cadiului șeicul, Izzuddin Șamsuddin ibn Aminuddovle, cadiului suprem Fathuddin al-Maliki și cadiul suprem Șihabuddin al-Hanbali se
Nasimi () [Corola-website/Science/309216_a_310545]
-
însă nu conțin multă informație despre el. Acest fapt nu i-a împiedicat însă pe scriitorii de ficțiune și nici pe autenticiști să speculeze pe marginea activităților și a caracterului său. Marlowe a fost adesea privit ca și spion, scandalagiu, eretic și homosexual, precum și "magician", "duelist", "consumator de tabac", "falsificator" și "desfrânat". Dovezile pentru majoritatea acestor acuzații sunt neînsemnate. Datele despre viața lui Marlowe au fost ornate de mulți scriitori cu povești colorate și adesea fanteziste despre lumea interlopă elisabetană. Marlowe
Christopher Marlowe () [Corola-website/Science/308940_a_310269]
-
Baronul Vladimir Harkonnen este sceptic în ceea ce privește motivația Maicilor Bene Gesserit: Antrenată la școala de Maici de pe planeta Wallach IX, devenită ulterior statul major al unei lumi ascunse, cunoscute sub numele de Canonicatul Dune, în ultimele două volume din seria originală (Ereticii Dunei și Canonicatul Dune), Ordinul Bene Gesserit rămâne loial doar sieși. Cu toate acestea, pentru a-și atinge scopurile și pentru a evita interferențe din exterior, Bene Gesserit a simulat adesea simpatizarea cu diverse grupări sau persoane. Ca și iezuiții
Bene Gesserit () [Corola-website/Science/309463_a_310792]
-
odioase este atinsă în perioada 1450 - 1750, cu toate că masele denunță deja vrăjitoare într-o perioadă anterioară autoritățile nu i-au luat măsuri de pedepsire a acestora.Motivul principal al prigonirii vrăjitoarelor de către inchiziție nu sunt de fapt vrăjitoarele ci pedepsirea ereticilor, pentru a împiedica extinderea ereziei. Instituționalizarea proceselor de vrăjitorie în Transilvania, s-a făcut sub domnia principelui Mihai Apafi I. Astfel, primele procese de vrăjitoare s-au derulat în secolul XVI-lea, 25 dintre ele petrecându-se în orașele Cluj
Vrăjitoare () [Corola-website/Science/304882_a_306211]