KorAP: Find »[drukola/base=ergativ & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...41 42 43 44 >

1,078 matches

Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785

South Asian Languages, Dordrecht, Kluwer Academic Publishers, p. 199-225. Davison, Alice, 2006, "Dependent Structural Case and the Role of Functional Projections", 20 august, ms. de Visser, Mario van, 2006, The Marked Status of Ergativity, Utrecht, LOT. Deal, Amy Rose, 2007, "Ergative Case and the Transitive Subject: a View from Nez Perce", MIT, 1 octombrie, ms. Déchaine, Rose-Marie, Victor Manfredi, 1998, "SVO Ergativity and Abstract Ergativity", Recherches linguistiques de Vincennes, 27, p. 71-94. Densusianu, Ovid, 1961, Istoria limbii române, vol. I, Originile

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
SynCom Project, www.llf.cnrs.fr/fr/Sorin/SE SI Carmen Sorin.pdf Dobrovie-Sorin, Carmen, 1998, "Impersonal se Constructions in Romance and the Passivization of Unergatives", Linguistic Inquiry, 29, 3, p. 399-437. Dragomirescu, Adina, 2007, "Observații asupra grilei de roluri tematice a verbelor ergative", în: G. Pană Dindelegan (coord.), Limba română - Stadiul actual al cercetării, București, Editura Universității din București, p. 105−112. Dragomirescu, Adina, 2008, "Ipoteze privind statutul de verb inacuzativ al lui a avea", în: N. Saramandu, M. Nevaci, C. Radu (eds

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Dragomirescu, Adina, 2008, "Ipoteze privind statutul de verb inacuzativ al lui a avea", în: N. Saramandu, M. Nevaci, C. Radu (eds.), Lucrările primului simpozion internațional de lingvistică, București, Editura Universității din București, p. 277−287. Dragomirescu, Adina, 2009a, "Verbele inacuzative/ergative din limba română: definiție, tipologie, inventar", în: B. Croitor, A.-M. Mihail, R. Zafiu (eds.), Studii de gramatică. Omagiu Doamnei Profesoare Valeria Guțu Romalo, București, Editura Universității din București, 2009, p. 71−79. Dragomirescu, Adina, 2009b, "Est-ce qu'il y

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Typological Disharmony in Guajajara", în: D. C. Derbyshire, G. Pullum (eds.), p. 407-439. Haspelmath, Martin, 1991, "On The Question of Deep Ergativity: The Evidence from Lezgian", Papiere zur Linguistik, 44/45, 1−2, p. 5-27. Hewitt, B. G., 1987, "Georgian: Ergative or Active", Lingua, 71, p. 319-340. Hill, Virginia, Yves Roberge, 2006, "A Locally Determined Verb Typology", Revue roumaine de linguistique, LI, 1, p. 5-22. Hjelmslev, Louis, 1935-1937 [1972], La catégorie des cas. Étude de grammaire générale, München, Wilhelm Fink Verlag

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Alec, 2005, "Rederived Generalizations", ms. Martinet, André, 1968, La linguistique synchronique, ediția a II-a, Paris, Presses Universitaires de France. Matsuzaki, Toru, 2001, Verb Meanings and Their Effects on Syntactic Behaviors: A Study with Special Reference to English and Japaneese Ergative Pairs, Teză de doctorat, University of Florida. McCloskey, Jim, 1997, "Subjecthood and subject positions", în: L. Haegeman (ed.), p. 197−235. McGregor, William, 2006, "Focal and Optional Ergative Marking in Warrwa (Kimberley, Western Australia)", Lingua, 116, 4, p. 393-423. Mithun

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
on Syntactic Behaviors: A Study with Special Reference to English and Japaneese Ergative Pairs, Teză de doctorat, University of Florida. McCloskey, Jim, 1997, "Subjecthood and subject positions", în: L. Haegeman (ed.), p. 197−235. McGregor, William, 2006, "Focal and Optional Ergative Marking in Warrwa (Kimberley, Western Australia)", Lingua, 116, 4, p. 393-423. Mithun, Marianne, 2005, "Ergativity and Language Contact on the Oregon Coast: Alsea, Siuslaw and Coos", Proceedings of the Berkeley Linguistics Society, Berkeley, University of California, p. 77-95. Monod-Becquelin, Aurore

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Australia)", Lingua, 116, 4, p. 393-423. Mithun, Marianne, 2005, "Ergativity and Language Contact on the Oregon Coast: Alsea, Siuslaw and Coos", Proceedings of the Berkeley Linguistics Society, Berkeley, University of California, p. 77-95. Monod-Becquelin, Aurore, 1977, "Classes verbales et construction ergative en trumai", Amerindia, 2, p. 117-143. Montaut, Annie, 1998a, "Note sur être et avoir dans les langues indiennes", în: A. Rouveret (éd.), p. 115−137. Montaut, Annie, 1998b, "L'ergativité en indo-aryen: un procès actif contrôlé par son agent ou

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
L'ergativité en indo-aryen: un procès actif contrôlé par son agent ou une prédication (stative) de localisation?", Recherches linguistiques de Vincennes, 27, p. 139-156. Montaut, Annie, 2006, "The Evolution of the Tense-Aspect system in Hindi/Urdu: The Status of the Ergative Alignment", în: M. But, T. Holloway King (eds.), Proceedings of the LFG06 Conference, Universität Konstanz, CSLI Publications, p. 365-385. Moro, Andrea, 1998, "Eserci et averci: les clitiques sujets et une analyse en " petite proposition " pour avere", în: A. Rouveret (éd

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
King (eds.), Proceedings of the LFG06 Conference, Universität Konstanz, CSLI Publications, p. 365-385. Moro, Andrea, 1998, "Eserci et averci: les clitiques sujets et une analyse en " petite proposition " pour avere", în: A. Rouveret (éd.), p. 155-169. Moyse-Faurie, Claire, 2003, "The Ergative Features of Papuan and Austronesian Languages", în Ergatividade na Amazônia, II, Villejuif. Müler, Hans-Peter, 1995, "Ergative Constructions in Early Semitic Languages", Jurnal of Near Eastern Studies, 54, p. 261-271. Muller, Claude, 2002, Les bases de la syntaxe. Syntaxe contrastive Français - Langues

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Eserci et averci: les clitiques sujets et une analyse en " petite proposition " pour avere", în: A. Rouveret (éd.), p. 155-169. Moyse-Faurie, Claire, 2003, "The Ergative Features of Papuan and Austronesian Languages", în Ergatividade na Amazônia, II, Villejuif. Müler, Hans-Peter, 1995, "Ergative Constructions in Early Semitic Languages", Jurnal of Near Eastern Studies, 54, p. 261-271. Muller, Claude, 2002, Les bases de la syntaxe. Syntaxe contrastive Français - Langues voisines, Bordeaux, Presses Universitaires de Bordeaux. Müller, Gereon, 2009, "Ergativity, Accusativity, and the Order of Merge

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
2008g [2005g], "Numele predicativ", în GALR, II, p. 267−300/263−289. Pesetsky, David, 1995, Zero Syntax: Experiencers and Cascades, Cambridge - Londra, MIT Press. Petcu, Roxana-Cristina, 2009, Ergativity in English and Romance, București, Editura Universității din București. Phillips, Colin, 1996, "Ergative Subjects", în: C. Burgess, K. Dziwirek, D. Gerdts (eds.), Grammatical Relations: Theoretical Approaches in Empirical Questions, Stanford, CSLI. Picabia, Lélia, 1998, "Accord en " définitude " dans les phrases attributives du grand comorien", în: A. Rouveret (éd.), p. 197-225. Polinskaja, Maria S.

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
1996, "Indefinite Se", Natural Language and Linguistic Theory, 14, p. 749−810. Reilly, Ehren M., 2004, "Ergativity and Agreement Splits at the Syntax/Phonology Interface", MA Thesis, John Hopkins University, ms. Reilly, Ehren, 2007, "Morphological and Phonological Sources of Split Ergative Agreement", Lingua, 117, 9, p. 1566-1590. Reinhart, Tanya, 1991, "Lexical Properties of Ergativity", ms., conferința Lexical Structure, Utrecht. (www.let.uu.nl/~Tanya.Reinhart/personal/Papers/word doc/Lexical Prop Erg.doc) Reinhart, Tanya, 1996, "Syntactic Realization of Verbal Concepts: Reflexives and Unaccusatives

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
son incidence sur le placement des clitiques datifs dans les constructions causatifs avec Faire et Rendre", Probus, 20, p. 301−321. Tchekhoff, Claude, 1978, Aux fondements de la syntaxe: l'ergatif, Paris, Presses Universitaires de France. Tchekhoff, Claude, 1979, La construction ergative en avar et en tongien, Paris, Éditions Klincksieck. Tersis, Nicole, 2003, "De l'ergatif à l'accusatif: le tunumiisut (Groenland oriental)", în Ergatividade na Amazônia, III, Villejuif. Testelec, Yakov G., 1998a, "Word Order in Kartvelian Languages", în: A. Siewierska (ed.

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
d'Aix-en-Provence, 19, p. 165-187. Ușurelu, Camelia, 2003, "Nominalizarea cauzativelor (factitivelor) în limba română", Limba română, 5−6, p. 573−580. Ușurelu, Camelia, 2005a, Categoria factitivului în limba română, București, Editura Universității din București. Ușurelu, Camelia, 2005b, "Observații asupra factitivelor ergative din limba română", Limbă și literatură, I−II, p. 36−42. van Hout, Angeliek, 2004, Unacusativity as Telicity Checking, în: A. Alexiadou, E. Anagnostopoulou, M. Everaert (eds.), p. 60-83. Van Peteghem, Marleen, 1991, Les phrases copulatives dans les langues romanes

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
T. A. Ǻfarli (eds.), Grammar and Beyond - Essays in honour of Lars Hellan, Oslo, Novus Press, p. 179-195. wikipedia.org Wilmet, Marc, 1998, Grammaire critique du français, ediția a II-a, [Paris], Louvain-la-Neuve, Duculot, Hachette Supérieur. Wiltschko, Martina, 2003, "On Ergative (and Other) Splits in Salish", în: Y. Chung, G. Gillon, R. Wodjac (eds.), UBCWPL, 12, Proceedings of WSCLA, VIII, p. 83-97. Woolford, Ellen, 1993, "Symetric and Asymetric Passives", Natural Language and Linguistic Theory, 11, p. 670-728. Woolford, Ellen, 2000, "Ergative

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Ergative (and Other) Splits in Salish", în: Y. Chung, G. Gillon, R. Wodjac (eds.), UBCWPL, 12, Proceedings of WSCLA, VIII, p. 83-97. Woolford, Ellen, 1993, "Symetric and Asymetric Passives", Natural Language and Linguistic Theory, 11, p. 670-728. Woolford, Ellen, 2000, "Ergative Agreement Systems", University of Maryland Working Papers in Linguistics, 10, 157-191. Zribi-Hertz, Anne, 1987, "La réflexivité ergative en français moderne", Le français moderne, LV, p. 23-54. 1 A. Wierzbicka, "Case Marking and Human Nature", Australian Journal of Linguistics, 1, 43

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
of WSCLA, VIII, p. 83-97. Woolford, Ellen, 1993, "Symetric and Asymetric Passives", Natural Language and Linguistic Theory, 11, p. 670-728. Woolford, Ellen, 2000, "Ergative Agreement Systems", University of Maryland Working Papers in Linguistics, 10, 157-191. Zribi-Hertz, Anne, 1987, "La réflexivité ergative en français moderne", Le français moderne, LV, p. 23-54. 1 A. Wierzbicka, "Case Marking and Human Nature", Australian Journal of Linguistics, 1, 43−80. 1 H. Schuchardt, "Uber den passiven Charakter des Transitives in den kaukasischen Sprachen", Comptes rendus de

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
în: F. Boas (ed.), Handbook of American Indian Languages, partea I, Washington D. C., Smithsonian Institute, p. 967−1069. 5 În prefața cărții Ergativity, Dixon expune traseul cercetărilor sale și evoluția concepției despre ergativitate determinată de lărgirea inventarului de limbi ergative cunoscute. 6 M. Silverstein, "Hierarchy of Features and Ergativity", în: R. M. W. Dixon (ed.), Grammatical Categories in Australian Languages, Canberra, Australian Institute of Aboriginal Studies și New Jersey, Humanities Press, p. 112−171. 7 R. M. W. Dixon, A

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Inquiry, 30, p. 257−287. 16 Dixon (1994: 52) arată că pentru caracterizarea unei limbi ca fiind ergativă parametrul topicii nu este suficient (fiind de multe ori influențat de factori pragmatici); acesta trebuie deci să se combine cu alte caracteristici ergative. 17 J. H. Greenberg, "Some Universals of Grammar with Particular Reference to the Order of Meaningful Elements", în: J. H. Greenberg (ed.), Universals of Language, Cambridge, Massachusets, London, England, MIT Press, p. 73−113. 18 În acest fel, Dixon stabilește

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
limba shokleng, din familia sud-americană jê, în care nominativul e marcat pentru forma activă. 20 Comentând această situație existentă în unele limbi, Lazard (2001: 281) propune o tripartiție a limbilor, care să prezinte o continuitate: limbi acuzative > limbi duale > limbi ergative. Terminologia lui Lazard este destul de inexactă: conceptul limbi duale poate trimite la limbi care au distincția singular/dual/plural; în plus, limbă duală nu explică situația coexistenței celor două sisteme lingvistice, acuzativ și ergativ, mai mult decât partiția ergativ−acuzativ

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
continuitate: limbi acuzative > limbi duale > limbi ergative. Terminologia lui Lazard este destul de inexactă: conceptul limbi duale poate trimite la limbi care au distincția singular/dual/plural; în plus, limbă duală nu explică situația coexistenței celor două sisteme lingvistice, acuzativ și ergativ, mai mult decât partiția ergativ−acuzativ. 21 În studiul din 1979, Dixon înregistrează numai trei factori: semantica verbului, semantica nominalelor și timpul/aspectul; în cartea din 1994, autorul completează factorul timp/aspect și cu modul și adaugă al patrulea factor

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
limbi ergative. Terminologia lui Lazard este destul de inexactă: conceptul limbi duale poate trimite la limbi care au distincția singular/dual/plural; în plus, limbă duală nu explică situația coexistenței celor două sisteme lingvistice, acuzativ și ergativ, mai mult decât partiția ergativ−acuzativ. 21 În studiul din 1979, Dixon înregistrează numai trei factori: semantica verbului, semantica nominalelor și timpul/aspectul; în cartea din 1994, autorul completează factorul timp/aspect și cu modul și adaugă al patrulea factor, propoziție principală vs subordonată. 22

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
83−101, apud Nash (1997: 135). 28 Limbile folosite pentru exemplificare sunt: burushaski, persană, kashmiri, hindi, răjăstanī, sumeriană, armeană, yucatec, chiukotă, chorti, newari, päri, kuikúro, marubo. 29 Tchekhoff (1979: 44) remarcă prezența obligatorie a agentului la aspectul perfectiv în limbi ergative precum avarul și tongana. Autoarea lansează și ideea că, în toate limbile, aspectul perfectiv se obține prin adăugarea agentului în enunț. 30 Limbile folosite pentru exemplificare sunt: shokleng, tsimshian. 31 Vezi limbi ca: balochi, burushaski, sumeriană. 32 Vezi limbi ca

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
complementul de agent, funcție pe care o ocupă nominalul mama în prima propoziție, nu poate constitui pivot sintactic pentru coordonare. 42 În limba dyirbal nu există marcă de coordonare ("și"). 43 Reamintim că aceste limbi au morfologie de tip absolutiv−ergativ, cu excepția pronumelor de persoanele 1 și 2, care au morfologie de tip nominativ−acuzativ. 44 M. A. K. Halliday, "Notes on Transitivity and Theme in English", partea I, Journal of Linguistics, 3, p. 37−81. 45 J. M. Anderson, "Ergative

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
ergativ, cu excepția pronumelor de persoanele 1 și 2, care au morfologie de tip nominativ−acuzativ. 44 M. A. K. Halliday, "Notes on Transitivity and Theme in English", partea I, Journal of Linguistics, 3, p. 37−81. 45 J. M. Anderson, "Ergative and Nominative in English", Journal of Linguistics, 4, p. 1−32. 46 S. J. Keyser, T. Roeper, "On the Middle and Ergative Constructions in English", Linguistic Inquiry, 15, p. 81−416. 47 L. Burzio, Intransitive verbs and Italian auxiliaries, teză

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]