1,916 matches
-
antisemitismul. Pentru cea mai inteligentă critică a acestei poziții, vezi splendida carte a lui Maurizio Viroli, Din dragoste de patrie. Un eseu despre patriotism și naționalism, traducere de Mona Antohi, introducere de Aurelian Crăiuțu, Humanitas, București, 2002. Din păcate, în ciuda erudiției și elocvenței autorului, format în Europa și profesor la Princeton, și a excelentei introduceri semnate de eminentul său discipol român, traducerea românească a trecut neobservată. Tocmai în România, unde se discută zilnic despre patriotism și naționalism! Viroli demonstrează că societățile
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
disonanță cognitivă fertilă și perspicace, o diferență interiorizată și reflectată, de bună-credință în ciuda retoricii nemiloase, de luat în seamă în ciuda faptului că Bloom este, în multe privințe, un excentric. Așa îl văd eu: un erudit într-o lume pentru care erudiția nu contează; un dandy provincial, prizonier pe un campus asediat de lumea americană ostilă, filistină, arhaică, antimodernă, premodernă, postmodernă (dar niciodată modernă!), tânjind bovaric după viața socială și culturală a Parisului; un savant respectat într-un cerc restrâns, dar visând
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
al criticii burgheze, Încât nu se gândesc să lege activitatea lor literară de marile probleme care frământă massele, să fie citiți de masse. (Ă). Mai persistă Însă vechea mentalitate de castă Închisă a criticilor burghezi, a așazișilor „specialiști”, a căror „erudiție” stă În câteva citate și nume proprii. Jalnică poziție mic burgheză de tipic semidoct, de critic de saloane! Dacă analizăm cauzele rămânerii În urmă a criticii literare, față de creșterea generală a nivelului cultural și ideologic În țara noastră, vom recunoaște
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
morale”. Dacă împotriva acestei predispoziții nu ar acționa înclinații puternice „omul ar fi bun din punct de vedere moral”7. Iar despre „religia rațiunii” Kant afirma că ea „trebuie să fie inteligibilă pentru oricine și convingătoare, fără nici o paradă de erudiție”8. Credința religioasă pură nu numai că este oricui inteligiblă, dar „ putem examina pe absolut oricine în privința ei, fără ca lui să i se fi propovăduit ceva despre aceasta”9. Pentru Kant, prin urmare, oamenii capabili să se folosească de propria
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Iași, 1997). Există edituri care au inițiat colecția „Eseuri”, dovadă a răspândirii acestei specii În cultura contemporană. Observații Din când În când, În publicistica românească apar ample dezbateri legate de condiția eseului, considerat deseori o specie „ușoară”, care nu presupune erudiție și lucru În bibliotecă. G. Călinescu a criticat specia „eseului vagabond”. Recent, Mircea Cărtărescu a publicat, În LA&I (anul VIII, nr. 30 [286], 1 septembrie 2003, p. 1), suplimentul de cultură al ziarului Cotidianul, editorialul „O cultură de eseiști
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
sau micilor evenimente, ea este un șir logic de cauzalități și efecte. Istoria conceptualizantă, inițiată de școala de la Annales și practicată acum În mediile academice occidentale, Înseamnă o istorie care vizează generalul, care este capabilă să extrapoleze detaliile, să depășească erudiția, și, pornind de la particular la general, să abstractizeze fenomenele. O istorie care operează cu deducții, comparații și generalizări logic articulate, pentru a oferi datelor un sens. Acest lucru este posibil Însă numai prin utilizarea rezultatelor și metodelor produse de alte
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
un vast ciclu Povestea poveștilor, un fel de La Légende des siècles. Totuși, în noua ipostază, conjuncturală, deși adoptată din convingere, talentul, cultura și inteligența l-au salvat pe poet de un eșec total. Remarcabila stăpânire a științei versificației, îndemânarea prozodică, erudiția, inventivitatea lexicală, simțul umorului (dus uneori până la sarcasm), inteligența scăpărătoare, recurgerea ghidușă la un patrimoniu livresc substanțial și solid, vivacitatea asociativă, o irepresibilă înclinație spre mânuirea ludică a limbajului (cu rezultate frizând uneori verbigerația mecanică, subordonată performanței ritmice sau eufonice
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
Adnotate și comentate, ele reprezintă, împreună cu iconografia și indicele de nume, o sursă substanțială și un instrument de lucru, pe baza cărora cunoașterea pașoptismului românesc se nuanțează și îmbogățește. Prevalentă, în activitatea lui B., se vădește orientarea căre lucrările de erudiție istorico-literară. Numele lui rămâne legat de „un prim panoramic al istoriei literare românești”, realizat în Istoriografia literară românească de la origini până la G. Călinescu. Excurs istoric și bibliografie a fenomenului de cultură reprezentat de „istoria literară”, încercare de identificare a configurațiilor
BUCUR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]
-
fondatorii Institutului de Studii Latine. Pe lângă manuale destinate învățământului secundar și cursuri universitare, a publicat studii, articole și recenzii în „Convorbiri literare”, „L’Indépendance roumaine”, „Orpheus-Favonius”, „Timocul”, „Anuarul Ateneului român”, „Conferența”, „Cele trei Crișuri”, „Ausonia”, „Revista Fundațiilor Regale”. Cu autoritatea erudiției, B. pledează pentru o cultură națională întemeiată pe valorile clasicismului. Dintr-o perspectivă a valorilor perene, cercetează pătrunderea filosofiei grecești la Roma, scrierile lui Platon, Vergiliu și Hesiod, teatrul lui Eschil, stăruind asupra îngemănării de apolinic și dionisiac în tragedia
BURILEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285957_a_287286]
-
amintiți, permițându-și să se substitue până și intențiilor lor artistice. Vrând să-și camufleze adevărata poziție, autorul articolului și-a confecționat un întreg păienjeniș stilistic, presărând la tot pasul expresii și citate menite să-l impresioneze pe cititor prin «erudiție» și «competență». Nu e de mirare că în articol se întâlnesc formulări ca: «lirism și explozie», «momente de emoție sufletească» (prilejuite de poeziile noastre valoroase) sau «foarte adesea eroul liric e doar sensul viu al unei creații lirice, forța sa
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lucrări parțiale, alminteri remarcabile, au demonstrat importanța unui asemenea travaliu restitutiv. Dintre cercetările foarte documentate, înglobând viziuni de ansamblu, convingătoare sub aspectul descrierii amănunțite a mișcării și afirmării spirituale a întregului, un deosebit exemplu îl oferă prelegerea de o deosebită erudiție și plină de reflecții privind destinul umanismului în Evul Mediu aparținând lui Ernst Robert Curtius. Ea ne-a ajutat, poate, cel mai bine să înțelegem că literatura, cultura europeană în genere, nu poate fi privită decât ca o totalitate. E
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
structura de clasă, formele de viață ale Iluminismului, expresiile sale spirituale în mod special. Apelând la tot ceea ce s-a realizat științific în literaturile istorice maghiară, austriacă, slovenă, croată, sârbă, română, slovacă, reluând propriile-i studii documentare ori de pură erudiție, renunțând la mai vechile sale interpretări și, deci, regândind materialul istoric, Kosăry Domokos ne-a pus la dispoziție o vastă informație cu privire la sistemul de învățământ, școli, tipografii, biblioteci, societăți francmasonice, personalități și tendințe, instituții politice, economice, culturale etc., motivând, poate
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
principalul instrument al comunicării. Urmașii vor lupta cu toții pentru a reda puritatea limbii latine, pentru a o salva de jargonul scolastic și teologal. Latina era limba creației literare și tocmai de aceea reconsiderarea ei avea să genereze o perioadă de erudiție. Lorenzo Valla cu a sa De elegantiis linguae latinae devenise o strălucită pildă pentru Erasmus, ca și pentru urmașii săi: Justius Lepsius, Johannes Gerrad Vosius, Hugo Grotius ș.a. Lorenzo Valla era unul dintre cugetătorii profunzi care a intrat în mai
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
multiple, că ea nu este doar din punct de vedere istoric analizabilă, ci și din punct de vedere politic și filosofic. Andrei Pippidi are dreptate când acordă importanța cuvenită triplului sens al cugetării Stolnicului: istoric, pentru că e vorba de o erudiție impresionantă; politic, pentru că aduce importante judecăți privitoare la actualitate; și filosofic, fiindcă descoperă sensurile ultime ale trecutului românesc. Educația apuseană a Mavrocordaților, cărțile cumpărate de ei, în speță de Nicolae, îndemnurile tradiției, fie că veneau dinspre cultura română, fie din
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
toleranței religioase, respingându-se dogmatismul steril încă puternic înrădăcinat în mentalitatea popoarelor. Protejat al lui Ludovic al XV-lea, Daniel de Fonseca circula nestingherit prin Europa, bucurându-se (pe fondul în care își declarase fără reticențe evreitatea) de apreciere pentru erudiția sa, „pentru îndelungatele și credincioasele servicii” aduse statelor și principilor creștini. De evrei era nevoie pentru a susține financiar casa voievodală, iar de relațiile lor la Poartă pentru a susține una sau alta dintre domnii. Să precizăm că, atunci când activitatea
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
cunoscută prin organizare (în fruntea ei se află un consul), prin școli și rabini, prin cărțile scrise de cărturari și poeți. Medicii evrei au un prestigiu mare. Aici a funcționat Amatius Lusitanus, doctor și om de cultură de o vastă erudiție. El a scris o lucrare celebră, în șapte volume, intitulată Centurionem septem, fiecare volum conținând o sută de istorii de cazuri medicale. Al șaptelea volum se încheie cu faimosul jurământ Amatius, unde autorul declară că întotdeauna a fost interesat de
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
perpetuarea credințelor. De aici și explicația supraviețuirii evreiești într-o lungă și grea diasporă. Marile sale contacte și orientări nu pot fi înțelese în afara rețelelor economice și comerciale excelent organizate în Europa Mediteraneană, ca și în aceea Central-Nordică. Arta, știința, erudiția evreiască reflectă toate aceste convergențe și, indiferent de teritoriul unde se afirmă, ele definesc părți esențiale ale culturii renascentiste ori iluministe. O sinteză poartă iudaismul cu sine, căci în trăsăturile sale se întâlnesc nu numai tipologiile civilizației Orientului antic, ci
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
desfășoară în convergență cu aceea a culturii și politicii maghiare și austriece. Corpusul lui Șincai, Rerum spectantium ad universam gentem daco-romanam, pe bună dreptate considerat ca un „semnal evident al unui nou spirit istoric, un pas înainte spre încorporarea experienței erudiției secolului precedent”, este, între altele, și rezultatul etapei pestane a cărturarului ardelean, etapă marcată de excelenta colaborare cu Kovachich György în sălile de studiu ale bibliotecii contelui Széchenyi Ferenc. Nu mai puțin interesantă mi se pare posibilitatea unei paralele între
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
ecleziastică și aceea laică, între profesorii școlilor orășenești și educatorii satelor pregătește momentele mai bune ale vieții culturale: deplasarea interesului spre acea diversitate tematică afină enciclopediștilor. Mai apoi, organizarea școlilor, criteriile de selecție a directorilor lor, a profesorilor, exigențele și erudiția cărturarilor, toate aduc un aer proaspăt. Banatul se familiarizează cu Europa; recuperarea nu se mai lasă așteptată. Pretențiile cresc pe fondul multiplicării relațiilor cu Transilvania, cu Principatele, cu țările Sud-Estului, cu popoarele și culturile din centrul și apusul continentului. Cartea
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
mele sincere față de persoana înălțimii voastre vă răspund la dorința dumneavoastră prin această scrisoare autografă asupra literelor și limbii cărților noastre bisericești care în toate vremurile au fost întrebuințate cu mare cinste. Și într-un caz, și în celălalt, pasiunea, erudiția, înțelegerea superioară a dialogului își spun cuvântul. În biblioteca lui Széchenyi avea să lucreze și Gheorghe Șincai, în calitate de prim colaborator al lui Kovăchich. Corpusul de documente, Rerum spectantium ad universam gentem daco-romanam este rezultatul etapei pestane a cărturarului ardelean. Prin
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
1973. Repere bibliografice: N. Iorga, Un erudit și un suflet ales, GT, 1922, 1 ; [Vasile Bogrea], SDM, 1926, 39-40; Sextil Pușcariu, Vasile Bogrea, DR, 1924-1926, partea II; Cezar Cristea, Vasile Pârvan și Vasile Bogrea, București, 1934 ; Adrian Marino, Umanism și erudiție, TR, 1971, 28; Mircea Eliade, Memorii, I, îngr. Mircea Handoca, București, 1991, 329-330; Dicț. scriit. rom., I, 308-310. S.C.
BOGREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
Raluca Lupu, Cluj-Napoca, 2001. Repere bibliografice: Ioana Em. Petrescu, Eminescu și lirica românească de azi, TR, 1990, 24; Mircea Mihăieș, Eminescologia în bluejeans, O, 1990, 24; Ion Simuț, Citatul - semn de criză, RL, 1990, 31; Alex. Ștefănescu, Farmecul discret al erudiției, RL, 1990, 33; Ion Buzera, Dincolo de citat, R, 1990, 9; Gabriela Duda, Acțiunea citatului eminescian, VR, 1991, 1; Maria-Cornelia Oros, Omagiu și deconstructivism, RL, 1992, 13; Alina Creangă, Trădarea cuvintelor, ECH, 1996, 10-12; Mariana Criș, Actualitatea discursului critic, „Azi - Supliment
BOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285826_a_287155]
-
plastic, pe alocuri chiar savuros. Mai mult decât oricine, Bogdan-Duică a reprezentat un istoricism intransigent, adesea confundat cu un exagerat cult al mărunțișului literar. Dacă am vrea s-o definim într-o formulă simplificatoare, am putea denumi specia lui de erudiție un fel de arhivistică literară. Bogdan-Duică a fost stăpânit de instinctul tiranic al analizei, pe care a dus-o până la virtuozitate. Studiile lui fac impresia unor bogate dosare de istorie literară, subiectele fiind tratate până la epuizare. Această pasiune prezintă un
BOGDAN-DUICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285788_a_287117]
-
cu lei-The Lions’ Den, ed. bilingvă, pref. Lucian Raicu, București 1980; Kostas Assimakopoulos, Omoruri în Sparta, București, 1983 (în colaborare cu Ecaterina Sismanoglu); Thomas a Kempis, Imitațiunea lui Cristos, București, 1992. Repere bibliografice: Nemoianu, Utilul, 130-135; Sorin Titel, Implicare și erudiție, RL, 1977, 44; Sultana Craia, O istorie hieroglifică, LCF, 1979, 37; Mircea Mihăieș, „Ieșirea la țărmuri”, O, 1979, 50; Sorin Titel, Gravitatea jocului, RL, 1980, 4; Ioan Holban, Thema și Castelul, CRC, 1982, 5; Dana Dumitriu, Provincia pedagogică, RL, 1981
BREZIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285883_a_287212]
-
explicitarea unor fenomene autohtone, precum formarea generației pașoptiste (Edgar Quinet et leș Roumains, Michelet și românii) sau în identificarea unor relații (I. Budai-Deleanu și Erasmus, Slavici și Confucius, Coșbuc și Longfellow ș.a.). Pretutindeni dovedește spirit asociativ și intuiție de comparatist, erudiție, în tentativa de a sublinia nu numai influențele, dar și deschiderea spre universal a gândirii și scrisului românesc. Culegerile Povestitori ardeleni și bănățeni până la Unire (1937), Antologie română (1938, în colaborare cu Sextil Pușcariu), Poezii patriotice (1938, în colaborare cu
BREAZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285876_a_287205]