KorAP: Find »[drukola/base=esofag & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...41 42 43 ...78 >

1,950 matches

Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257

corelează cu severitatea BRGE. Mecanismul de producere a pirozisului nu este bine stabilit, frecvența și intensitatea acestuia necorelându-se cu severitatea leziunilor evidențiate endoscopic sau cu durata expunerii acide determinată prin monitorizarea pH-ului esofagian; astfel, pacienți cu BRGE complicată (stenoză, esofag Barett) prezintă o sensibilitate redusă la acid, iar alții cu aspect endoscopic normal, prezintă pirozis sever. Explicația acestor discordanțe este sensibilitatea diferită a mucoasei esofagiene de la un bolnav la altul. 2. Regurgitația conținutului gastric în esofag este simțită de către bolnav

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
cu BRGE complicată (stenoză, esofag Barett) prezintă o sensibilitate redusă la acid, iar alții cu aspect endoscopic normal, prezintă pirozis sever. Explicația acestor discordanțe este sensibilitatea diferită a mucoasei esofagiene de la un bolnav la altul. 2. Regurgitația conținutului gastric în esofag este simțită de către bolnav ca un gust acru (acid) sau amar (alcalin) în faringe. 3. Eructația, sialoreea, odinofagia sunt alte simptome care apar cu frecvență variabilă. II. Simptomele atipice (extraesofagiene), digestive și extradigestive, se întâlnesc la aproximativ 1/3 dintre

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
bolnavii cu dureri precordiale prezintă dovezi clare pentru diagnosticul BRGE. Manifestările pulmonare ale BRGE sunt secundare fie microaspirației pulmonare a conținutului gastric acid care produce lezarea mucoasei și infecție secundară, fie unui reflex de bronhoconstricție mediat vagal indus prin iritația esofagului de refluxul acid. Durerea toracică non-cardiacă, cu sediul retrosternal, caracter constrictiv și iradiere spre gât, umeri și uneori brațe, este de multe ori dificil de diferențiat de durerea din angina pectorală; este secundară unei tulburări de motilitate esofagiană (spasm difuz

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
zilnice, datele culese fiind apoi analizate de computer (sistem Holter). Un episod de reflux se definește prin scăderea pHului esofagian sub 4 (normal, pH-ul esofagian este mai mare sau egal cu 6). Normal, limita superioară a expunerii totale a esofagului la un pH mai mic de 4 este de 5%, numărul total al episoadelor de reflux este mai mic de 50, iar numărul episoadelor de reflux mai lungi de 5 min este inferior sau egal cu 3. Evaluarea refluxului duodeno-gastro-esofagian

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
reducerii în greutate. 2. Interzicerea fumatului (nicotina produce scăderea presiunii SEI). 3. Recomandări posturale: în timpul somnului sau odihnei capul patului să fie ridicat cu 1015 cm prin plasarea unei bucăți de lemn (sau cărămidă) pentru a favoriza tranzitul orocaudal al esofagului. 4. Evitarea medicamentelor care scad presiunea SEI: nitriții, anticolinergicele, eufilina, progesteronul, antagoniștii alfa-adrenergici, agoniștii beta-adrenergici, blocanții canalelor de calciu etc. Tratament medicamentos I. Medicația antiacidă neutralizează HCl, inactivează pepsina și are efect chelator pe sărurile biliare; ameliorează simptomele BRGE și

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
Topaal etc.) sunt frecvent folosite pentru controlul simptomatic al BRGE. Alginatul este un polizaharid neabsorbabil, care la contactul cu conținutul gastric acid formează un gel care flotează la suprafața acestuia și, în momentul refluxului, gelul fiind primul care ajunge în esofag, se interpune între mucoasa esofagului și lichidul gastric acid, având în felul acesta un rol protector pentru mucoasa esofagiană la acțiunea corozivă a HCl; se administrează în 34 prize/zi după mesele principale. II. Medicatia prokinetică se utilizează în scopul

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
pentru controlul simptomatic al BRGE. Alginatul este un polizaharid neabsorbabil, care la contactul cu conținutul gastric acid formează un gel care flotează la suprafața acestuia și, în momentul refluxului, gelul fiind primul care ajunge în esofag, se interpune între mucoasa esofagului și lichidul gastric acid, având în felul acesta un rol protector pentru mucoasa esofagiană la acțiunea corozivă a HCl; se administrează în 34 prize/zi după mesele principale. II. Medicatia prokinetică se utilizează în scopul creșterii presiunii SEI, stimulării peristaltismului

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
pentru gradul I-II și doar 50% pentru gradul III-IV; insuccesul în formele severe de BRGE este legat de inabilitatea acestor preparate de a menține pentru o lungă perioadă de timp un pH peste 4 al conținutului gastric refluat în esofag. Eficacitatea tratamentului de întreținere (de lungă durată) cu blocanții receptorilor histaminici H2 este însă controversată. Din nefericire, blocanții receptorilor histaminici H2 pot determina o serie de reacții adverse (Tabel VII), reversibile însă la încetarea tratamentului; în general, utilizarea lor de

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
reconstituirea unei bariere antireflux. Indicațiile operatorii includ pacienții care nu răspund la tratamentul medical corect urmat, cei care din motive socioeconomice nu pot urma un tratament medical de întreținere de lungă durată, tinerii cu simptomatologie severă; complicațiile BRGE (stenoza, ulcerul, esofagul Barrett) reprezintă indicația majoră. Tehnici. Fundoplicatura Nissen (cu valvă 3600) și cea Toupet (cu valvă de 1800) sunt procedeele chirurgicale cele mai utilizate. Tehnica laparoscopică a devenit standardul de aur în tratamentul chirurgical al BRGE, respectând aceleași principii și vizând

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
volum, gastroplicatura endoluminală etc) destinate tratamentului BRGE este de dată recentă, progresele sunt extrem de rapide, tehnologia complexă, rezultatele pe termen lung necunoscute și în consecință este dificil de prevăzut ce vor aduce următorii ani în acest nou câmp terapeutic. 2. ESOFAGUL BARRETT Definiție. Inițial, esofagul Barrett (E.B.) (sinonime: sindromul Barrett, “esofagul inferior căptușit cu epiteliul columnar” endobrachiesofagul) era definit ca o condiție în care porțiunea inferioară a esofagului este căptușită cu epiteliu de tip columnar. Ulterior, definiția E.B. a fost restrânsă

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
destinate tratamentului BRGE este de dată recentă, progresele sunt extrem de rapide, tehnologia complexă, rezultatele pe termen lung necunoscute și în consecință este dificil de prevăzut ce vor aduce următorii ani în acest nou câmp terapeutic. 2. ESOFAGUL BARRETT Definiție. Inițial, esofagul Barrett (E.B.) (sinonime: sindromul Barrett, “esofagul inferior căptușit cu epiteliul columnar” endobrachiesofagul) era definit ca o condiție în care porțiunea inferioară a esofagului este căptușită cu epiteliu de tip columnar. Ulterior, definiția E.B. a fost restrânsă numai pentru cazurile la

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
recentă, progresele sunt extrem de rapide, tehnologia complexă, rezultatele pe termen lung necunoscute și în consecință este dificil de prevăzut ce vor aduce următorii ani în acest nou câmp terapeutic. 2. ESOFAGUL BARRETT Definiție. Inițial, esofagul Barrett (E.B.) (sinonime: sindromul Barrett, “esofagul inferior căptușit cu epiteliul columnar” endobrachiesofagul) era definit ca o condiție în care porțiunea inferioară a esofagului este căptușită cu epiteliu de tip columnar. Ulterior, definiția E.B. a fost restrânsă numai pentru cazurile la care epiteliul columnar este prezent pe

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
de prevăzut ce vor aduce următorii ani în acest nou câmp terapeutic. 2. ESOFAGUL BARRETT Definiție. Inițial, esofagul Barrett (E.B.) (sinonime: sindromul Barrett, “esofagul inferior căptușit cu epiteliul columnar” endobrachiesofagul) era definit ca o condiție în care porțiunea inferioară a esofagului este căptușită cu epiteliu de tip columnar. Ulterior, definiția E.B. a fost restrânsă numai pentru cazurile la care epiteliul columnar este prezent pe o lungime de cel puțin 3 cm deasupra joncțiunii esogastrice. Mai recent s-a convenit că definiția

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
se definească două tipuri de E.B.: 1) E.B.segment lung, corespunzând definiției clasice, în care metaplazia intestinală este prezentă la ≥ 3 cm deasupra joncțiunii eso-gastrice; 2) E.B. segment scurt, definit ca prezența metaplaziei intestinale pe o lungime < 3 cm în esofagul terminal. Epidemiologie. Prevalența E.B. este dificil de precizat având în vedere numeroasele cazuri asimptomatice și diferențele semnificative în definiția bolii care au determinat rezultate heterogene, greu de interpretat. Studii efectuate pe loturi mari de persoane cărora li s-a efectuat

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
aspect de langhete. 2.examenul histopatologic al fragmentelor de biopsie prelevate endoscopic atestă prezența mucoasei de tip columnar și este esențial pentru diagnosticul displaziei; 3. examenul radiologic baritat este sugestiv pentru diagnosticul de E.B. când evidențiază un ulcer la nivelul esofagului distal sau o stenoză localizată în treimea medie a esofagului. Diagnosticul pozitiv de E.B. se stabilește endoscopic și bioptic. Diagnosticul diferențial - uneori este dificil de diferențiat endoscopic mucoasa de tip esofagian de cea de tip gastric în prezența unei hernii

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
prelevate endoscopic atestă prezența mucoasei de tip columnar și este esențial pentru diagnosticul displaziei; 3. examenul radiologic baritat este sugestiv pentru diagnosticul de E.B. când evidențiază un ulcer la nivelul esofagului distal sau o stenoză localizată în treimea medie a esofagului. Diagnosticul pozitiv de E.B. se stabilește endoscopic și bioptic. Diagnosticul diferențial - uneori este dificil de diferențiat endoscopic mucoasa de tip esofagian de cea de tip gastric în prezența unei hernii hiatale, iar segmentul scurt de E.B. trebuie diferențiat de o

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
vârsta înaintată etc). Supravegherea implică examen endoscopic și histopatologic al fragmentelor de biopsie. Protocolul de biopsiere propus de majoritatea autorilor include în cazul segmentului lung de E.B. prelevarea unei biopsii din fiecare cadran (4 biopsii), la fiecare 2 cm de esofag Barrett, iar în cazul E.B. -segment scurt, 2-4 biopsii la fiecare 1 cm de E.B.; unul dintre dezavantajele majore ale acestui protocol este prelevarea unui număr mare de biopsii, dificil de realizat în practica curentă. Următorul protocol de supraveghere endoscopică

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
parte din stomac este angajată prin hiatusul diafragmatic în torace, astfel încât joncțiunea esogastrică este situată deasupra diafragmului; 2) tipul II - HH prin rostogolire, răsucire sau paraesofagianăcând joncțiunea esogastrică este situată normal, dar marea tuberozitate gastrică rulează prin hiatus, lateral de esofag, în torace; 3) tipul III - mixt - reprezintă o combinație între primele două tipuri. HH prin alunecare este tipul cel mai frecvent (8590% din cazuri) și se însoțește adesea de reflux gastroesofagian (RGE). Epidemiologie. Incidența reala a HH în populația generală

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
în timp ce se execută unele manevre care cresc presiunea intra-abdominală și favorizează protruzia gastrică prin hiatusul diafragmatic (Valsalva, Muller, tuse, compresiunea abdomenului), evidențiază HH prin alunecare ca o opacitate rotunjită sau ovalară supradiafragmatică, cu pliuri ale mucoasei de tip gastric, esofagul deschizându-se în vârful acestei pungi, iar HH paraesofagiană ca o imagine rotunjită, situată paramedian, deasupra părții interne a hemidiafragmului stâng, esofagul deschizându-se în stomac sub diafragm (fig.2). Examenul endoscopic este important atât pentru diagnosticul HH, cât și

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
evidențiază HH prin alunecare ca o opacitate rotunjită sau ovalară supradiafragmatică, cu pliuri ale mucoasei de tip gastric, esofagul deschizându-se în vârful acestei pungi, iar HH paraesofagiană ca o imagine rotunjită, situată paramedian, deasupra părții interne a hemidiafragmului stâng, esofagul deschizându-se în stomac sub diafragm (fig.2). Examenul endoscopic este important atât pentru diagnosticul HH, cât și pentru complicațiile sale. În HH prin alunecare, linia Z (normal, corespunde hiatusului diafragmatic) este situată deasupra hiatusului diafragmatic (acesta traducându-se printr-

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
sub diafragm (fig.2). Examenul endoscopic este important atât pentru diagnosticul HH, cât și pentru complicațiile sale. În HH prin alunecare, linia Z (normal, corespunde hiatusului diafragmatic) este situată deasupra hiatusului diafragmatic (acesta traducându-se printr-o strâmtare extrinsecă a esofagului la acest nivel), între linia Z și hiatus evidențiindu-se mucoasă gastrică cu pliurile caracteristice. Manometria esofagiană evidențiază un dublu punct respirator inversat, iar pH-metria monitorizată atestă prezența RGE asociat, dar ambele metode nu reprezintă explorări de uz curent în

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
în vedere, pe lângă repararea herniei, crearea unui mecanim antireflux (fundoplicare). Tehnicile recente laparoscopice prezintă unele avantaje și sunt preferate de mulți chirurgi. 2. DIVERTICULII ESOFAGIENI Cadru nosologic. Diverticulul esofagian reprezintă o dilatație circumscrisă, sacciformă care interesează toate straturile anatomice ale esofagului (diverticul “adevărat”) sau numai mucoasa și submucoasa (diverticul “fals” sau pseudodiverticul). În funcție de momentul constituirii lor, diverticulii pot fi congenitali și câștigați, iar după nivelul la care se dezvoltă, se deosebesc trei tipuri de diverticuli: “faringoesofagieni” - în esofagul cervical; “parabronșici”- în

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
straturile anatomice ale esofagului (diverticul “adevărat”) sau numai mucoasa și submucoasa (diverticul “fals” sau pseudodiverticul). În funcție de momentul constituirii lor, diverticulii pot fi congenitali și câștigați, iar după nivelul la care se dezvoltă, se deosebesc trei tipuri de diverticuli: “faringoesofagieni” - în esofagul cervical; “parabronșici”- în esofagul mijlociu și “epifrenici” - în esofagul inferior. După modul în care acționează forța necesară dezvoltării lor, se deosebesc diverticuli de tracțiune (aplicarea forței se face din afara peretelui esofagian), de pulsiune (aplicarea forței se face dinăuntrul lumenului esofagian

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
diverticul “adevărat”) sau numai mucoasa și submucoasa (diverticul “fals” sau pseudodiverticul). În funcție de momentul constituirii lor, diverticulii pot fi congenitali și câștigați, iar după nivelul la care se dezvoltă, se deosebesc trei tipuri de diverticuli: “faringoesofagieni” - în esofagul cervical; “parabronșici”- în esofagul mijlociu și “epifrenici” - în esofagul inferior. După modul în care acționează forța necesară dezvoltării lor, se deosebesc diverticuli de tracțiune (aplicarea forței se face din afara peretelui esofagian), de pulsiune (aplicarea forței se face dinăuntrul lumenului esofagian) și micști, de tracțiune

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
și submucoasa (diverticul “fals” sau pseudodiverticul). În funcție de momentul constituirii lor, diverticulii pot fi congenitali și câștigați, iar după nivelul la care se dezvoltă, se deosebesc trei tipuri de diverticuli: “faringoesofagieni” - în esofagul cervical; “parabronșici”- în esofagul mijlociu și “epifrenici” - în esofagul inferior. După modul în care acționează forța necesară dezvoltării lor, se deosebesc diverticuli de tracțiune (aplicarea forței se face din afara peretelui esofagian), de pulsiune (aplicarea forței se face dinăuntrul lumenului esofagian) și micști, de tracțiune - pulsiune. Epidemiologie. Diverticulii esofagieni sunt

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]