1,854 matches
-
ADK cu gastrostomă; - TM oro-faringo-esofago-gastrice sau ale unor segmente intestinale inoperabile sau în faze de generalizare. - Rezecția unor segmente intestinale pentru TM cu colostomă, anus iliac, sigma anus sau anus contra lateralis (definitive), - pancreatectomie parțială sau totală pentru TM, - stenoze esofagiene strânse, de cauză diversă, care necesită dilatații, esofagoplastii, protezare, gastrostomă pentru alimentație. ** Parametrii funcționali se vor selecta în raport de segmentul de tub digestiv afectat, modificările morfologice și biochimice induse, precum și de datele antropometrice în funcție de care se stabilește echilibrul ponderal
CRITERII din 19 noiembrie 2007(*actualizate*) medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
eroziuni extinse; c. Ihtioza ereditară caracterizată prin acumularea excesivă de scuame pe suprafața pielii. Poate fi asociată cu manifestări de tip polinevritic, tulburări mentale. Poate fi întâlnită și în unele boli sistemice. d. Epidermoliza buloasă (simplă sau distrofică): - în formele esofagiene cu stenoze cicatriceale - în formele retiniene cu dezlipire de retină 2. Dermatomiozite: - în formele cu scleroză musculară cronică și difuză, - în formele care determină deformații ireductibile ale membrelor. 3. Neurofibromatoza Recklinghausen: - Afecțiune congenitală caracterizată prin tumorete cutanate și noduli subcutanați
CRITERII din 19 noiembrie 2007(*actualizate*) medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
72 de ore la temperatura camerei, într-o cameră umedă și închisă." 16. Protocolul de colectare a probelor și de testare pentru febră aftoasa, din partea III a anexei nr. 1 se modifică și va avea următorul cuprins: "A. Colectarea probelor esofagiene/faringiene și testarea sunt efectuate în conformitate cu următorul protocol: Reagenti: Anterior recoltării probelor se prepară mediul pentru transport. Sunt repartizate volume de căte 2 ml astfel încât numărul de containere să corespundă numărului de animale de la care urmează să fie recoltate probe
ORDIN nr. 287 din 8 decembrie 2006 pentru modificarea şi completarea Normei sanitare veterinare privind lista cuprinzând ţările terţe sau părţi ale ţărilor terţe şi condiţiile de certificare veterinara, sănătate animala şi publică pentru importul în Comunitatea Europeană al anumitor animale vii şi al carnii proaspete provenite de la acestea şi preluarea acestor liste şi condiţii pentru importul în România, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 53/2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185454_a_186783]
-
încearcă raclarea suprafeței epiteliului părții superioare a esofagului și faringelui prin mișcări direcționate lateral și dorsal. Probang-ul este apoi retras, de preferat după ce animalul a înghițit. Cupă trebuie să fie plină și să conțină un amestec de mucus, salivă, fluid esofagian și resturi celulare. Trebuie că fiecare eșantion să conțină resturi celulare vizibile. Trebuie să se evite mișcările brutale care provoacă sângerări. Probele de la anumite animale pot fi puternic contaminate cu suc ruminal. Astfel de probe trebuie să fie eliminate și
ORDIN nr. 287 din 8 decembrie 2006 pentru modificarea şi completarea Normei sanitare veterinare privind lista cuprinzând ţările terţe sau părţi ale ţărilor terţe şi condiţiile de certificare veterinara, sănătate animala şi publică pentru importul în Comunitatea Europeană al anumitor animale vii şi al carnii proaspete provenite de la acestea şi preluarea acestor liste şi condiţii pentru importul în România, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 53/2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185454_a_186783]
-
cronice; 13. stenoze faringo-laringo-traheale; 14. tumori benigne neoperate; 15. tumori maligne confirmate. V. Aparat digestiv: 1. ulcer gastric și/sau duodenal acut; 2. ulcer gastric și/sau duodenal cronic cu manifestări clinice la mai mult de 3 ani; 3. stenoză esofagiană, pilorică, intestinală, rectală; 4. rectocolită ulcero-hemoragică; 5. hepatită acută toxică sau infecțioasă; 6. hepatită acută la mai puțin de 2 ani de la vindecare, prelungită sau recidivată; 7. hepatită cronică; 8. steatoză hepatică; 9. ciroze hepatice de orice etiologie; 10. angiocolecistopatii
ORDIN nr. 724 din 9 iulie 2005 privind stabilirea baremelor medicale pentru dobândirea calităţii de detectiv particular. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169056_a_170385]
-
suprafață epiteliului părții superioare a esofagului și faringelui se fac încercări prin mișcări direcționale lateral și dorsal. Probang-ul este retras, preferabil înainte ca animalul să înghită. Cupă trebuie să fie plină și să conțină un amestec de mucus, salivă, fluid esofagian și resturi celulare. Trebuie să se asigure că fiecare eșantion să conțină material celular vizibil. Trebuie să se evite mișcările brutale ce provoacă sângerări. Probe de la anumite animale pot fi puternic contaminate cu conținut ruminal. Asemenea probe trebuie să fie
NORMĂ SANITARĂ-VETERINARĂ din 26 mai 2005 (**actualizată**) privind lista cuprinzând ţările terţe sau părţi ale ţărilor terţe şi condiţiile de certificare veterinară, sănătate animală şi publică pentru importul în Comunitatea Europeană al anumitor animale vii şi al cărnii proaspete provenite de la acestea şi preluarea acestor liste şi condiţii pentru importul în România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180394_a_181723]
-
medico-chirurgicale specifice perinatale; 28. criză epileptica și starea de rău epileptic; 29. criză miastenica; 30. cetoacidoza la pacienții cu diabet zaharat tip 1, tip 2 și în diabetul gestational; 31. chistul hidatic evacuat; 32. corpii străini (nazali, faringieni, laringieni, traheo-bronhici, esofagieni, auriculari cu lezarea părților conductului auditiv extern sau a timpanului; 33. conjunctivita acută virală sau microbiană; 34. corpii străini penetranți sau nepenetranti în globul ocular; 35. colica renală, biliara, abdominală; 36. colecistita acută; 37. colita ischemica; 38. complicațiile sarcinii; 39
HOTĂRÂRE nr. 1.186 din 28 noiembrie 2000 pentru aprobarea Listei cuprinzând urgentele medico-chirurgicale, precum şi bolile infectocontagioase din grupa A, pentru care asiguraţii beneficiază de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă fără condiţii de stagiu de cotizare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131423_a_132752]
-
54. disgravidia precoce - formă severă; 55. disgravidia tardivă; 56. dermatomizitele active; 57. diabetul zaharat tip 1 nou-depistat; 58. diabetul gestational nou-depistat; 59. delirium; 60. decolarea de rețină; 61. dispneea faringiana, laringiana, traheala înaltă; 62. disfagia totală de cauză bucofaringiana sau esofagiana; 63. disecția de aorta, anevrismul disecant al aortei și alte leziuni parietale cu manifestări acute; 64. disfuncțiile acute de proteze cardiace; 65. edemul pulmonar acut; 66. edemul pulmonar acut de cauză cardiovasculară; 67. encefalopatia hepatică; 68. eritrocitoze asociate cu fenomene
HOTĂRÂRE nr. 1.186 din 28 noiembrie 2000 pentru aprobarea Listei cuprinzând urgentele medico-chirurgicale, precum şi bolile infectocontagioase din grupa A, pentru care asiguraţii beneficiază de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă fără condiţii de stagiu de cotizare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131423_a_132752]
-
imunitar (stadializarea tumorilor localizate, evaluarea precoce a răspunsului la terapie după 1-2 cicluri de tratament și la sfârșitul terapiei, restadializare în cazul unor posibile recăderi); 7. Melanom malign (leziuni metastatice cu indicație chirurgicală, melanom cu limfonodul santinelă pozitiv); 8. Neoplasm esofagian (stadializarea cazurilor cu indicație chirurgicală, restadializarea în situația unor posibile recăderi); 9. Neoplasm gastric (stadializarea cazurilor cu indicație chirurgicală cu intenție de radicalitate, reevaluarea cazurilor operabile cu suspiciune de recidivă, cu investigații radiologice neconcludente sau negative); 10. Neoplasm de pancreas
ORDIN nr. 748 din 7 octombrie 2010 privind modificarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate în anul 2010, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 264 / 407/2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226355_a_227684]
-
imunitar (stadializarea tumorilor localizate, evaluarea precoce a răspunsului la terapie după 1-2 cicluri de tratament și la sfârșitul terapiei, restadializare în cazul unor posibile recăderi); 7. Melanom malign (leziuni metastatice cu indicație chirurgicală, melanom cu limfonodul santinelă pozitiv); 8. Neoplasm esofagian (stadializarea cazurilor cu indicație chirurgicală, restadializarea în situația unor posibile recăderi); 9. Neoplasm gastric (stadializarea cazurilor cu indicație chirurgicală cu intenție de radicalitate, reevaluarea cazurilor operabile cu suspiciune de recidivă, cu investigații radiologice neconcludente sau negative); 10. Neoplasm de pancreas
ORDIN nr. 1.277 din 30 septembrie 2010 privind modificarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate în anul 2010, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 264 / 407/2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226351_a_227680]
-
pacienți cu ingestie de droguri; ... c) convulsii după ingestia de droguri. ... E. Tulburări gastrointestinale a) sângerări digestive amenințătoare de viață, inclusiv hipotensiune, angina, sângerare activă sau cu condiții de comorbiditate; ... b) insuficientă hepatică fulminanta; ... c) pancreatita acută severă; ... d) perforație esofagiana cu sau fără mediastinita. ... F. Tulburări endocrine: a) cetoacidoza diabetica complicată cu instabilitate hemodinamica, alterarea stării de conștiență, insuficiență respiratorie sau acidoza severă; ... b) comă tiroidiana cu instabilitate hemodinamica; ... c) stare hiperosmolară cu comă și/sau instabilitate hemodinamica; ... d) crizele
REGULAMENT din 24 noiembrie 2009 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a secţiilor şi compartimentelor de anestezie şi terapie intensivă din unităţile sanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218195_a_219524]
-
afectare hemodinamica ori neurologica. ... C. Rezultate imagistică (radioscopie/radiografie, ecografie, tomografie, rezonanță magnetică) și endoscopie: a) hemoragie vasculara cerebrală, contuzie sau hemoragie subarahnoidină cu afectarea stării de conștiență ori semne neurologice focale; ... b) rupturi de viscere, vezica urinară, ficat, varice esofagiene sau uter cu instabilitate hemodinamica; ... c) anevrism de aorta disecant. ... D. Electrocardiograma: a) infarct miocardic cu aritmii complexe, instabilitate hemodinamica sau insuficiență cardiacă congestiva; ... b) tahicardie ventriculara susținută sau fibrilație ventriculara; ... c) bloc complet cu instabilitate hemodinamica. ... E. Semne fizice
REGULAMENT din 24 noiembrie 2009 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a secţiilor şi compartimentelor de anestezie şi terapie intensivă din unităţile sanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218195_a_219524]
-
ventriculo-peritoneal. Ingestie de droguri sau supradozare: ● orice pacient cu ingestie ori supradozare de droguri stabil hemodinamic care necesită urmărire neurologica, pulmonară sau cardiacă. Tulburări gastrointestinale: ● sângerări gastrointestinale cu hipotensiune ortostatica ce răspunde la terapia volemică; ● pacienți cu sângerare din varice esofagiene fără semne de sângerare activă și stabilitatea semnelor vitale; ● insuficientă hepatică acută cu semne vitale stabile. Tulburări endocrine: ● pacienți cu cetoacidoza diabetica necesitând administrarea continuă de insulină în perfuzie pentru stabilizare în faza de recuperare după comă cetoacidotică; ● comele hiperosmolare
REGULAMENT din 24 noiembrie 2009 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a secţiilor şi compartimentelor de anestezie şi terapie intensivă din unităţile sanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218195_a_219524]
-
35 calorii/kg/zi timp de minimum 10 zile 6 D 116 Alimentație enterala: 35 calorii/kg/zi timp de minimum 10 zile, cu debit constant 3 D 117 Reinjectare de lichid de ascita 10 D 118 Tamponare de varice esofagiene: montare sau supraveghere 3 D 119 Sunt arteriovenos: montare sau supraveghere 10 D 120 Sonda ureterala: montare sau supraveghere 3 D 121 Cateter suprapubian: montare sau supraveghere 1 D 122 Tracțiune ortopedica complexă 6 D 123 Bilanț neurologic 1 D
REGULAMENT din 24 noiembrie 2009 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a secţiilor şi compartimentelor de anestezie şi terapie intensivă din unităţile sanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218195_a_219524]
-
lipsesc caracteristicile descrise mai sus, poate implica doar o porțiune limitată la nivelul hemitoracelui stâng, și durează ore sau chiar zile. În mod normal nu este ameliorată de administrarea de nitroglicerină (deși acest lucru poate să apară în cazul spasmului esofagian) și poate fi provocată de palpare. În aceste situații trebuie căutate cauze non-cardiace ale durerii. Definițiile pentru angina tipică și atipică au fost publicate anterior și sunt redate în Tabelul 2. Tabelul 2. Clasificarea clinică a durerii toracice Angina tipică
GHID din 2 septembrie 2009 de management al anginei pectorale stabile - Anexa nr. 2*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215598_a_216927]
-
are artere coronare normale sau fără obstrucție și semne obiective de ischemie indusă de efort (subdenivelare de segment ST la testul de efort ECG, modificări ischemice scintigrafice). Este necesar a deosebi această durere de durerea toracică non-cardiacă determinat de dismotilitatea esofagiană, fibromialgie sau costocondrita. Spasmul arterelor coronare trebuie exclus prin teste de provocare adecvate. Disfuncția endotelială poate fi identificată prin măsurarea diametrului arterelor coronare epicardice ca răspuns la acetilcolină. Testarea invazivă prin provocare la acetilcolină servește unui dublu scop exclude vasospasmul
GHID din 2 septembrie 2009 de management al anginei pectorale stabile - Anexa nr. 2*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215598_a_216927]
-
contraindicată în ascitele voluminoase, tulburări de coagulare (trombocite sub 60.000), rezultate fals negative în cirozele macronodulare: - ecografie, CT, RMN, aspectul neregulat al suprafeței hepatice, inomogenitatea parenchimului. HP: clinic: circulația colaterală, ascita, ecografic: ascita, comportamentul venei porte, splenomegalia,endoscopic: varicele esofagiene. IH: laborator: scăderea factorilor de coagulare (timp protrombină, INR) amoniemia, semnele de Encefalopatie portală( conexiunea numerică, electrofiziologie, potențial de evocare) b. Diagnosticul diferențial: cu alte forme de fibroză hepatică: "ciroză cardiacă" sau formare de noduli: hiperplazia nodulară focală, cu alte
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea gastroenterologie - "CIROZA HEPATICĂ" - Anexa 12*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227117_a_228446]
-
cursul zilei. Ruta orală trebuie preferată ori de câte ori toleranța digestivă o permite, atât pentru alimentație, cât și pentru administrarea de suplimente nutriționale. Alimentația enterală prin intermediul sondei naso-gastrice sau naso-jejunale poate înlocui ruta orală în cazul reducerii toleran��ei digestive. Prezența varicelor esofagiene nu reprezintă o contraindicație pentru nutriția enterală. Nutriția parenterală este recomandată în situații particulare, în care necesarul nutrițional nu poate fi asigurat pe cale orală/enterală: hemoragia digestivă, ileus, postoperator. Principalele dezavantaje ale nutriției parenterale constau în riscul hemoragic legat de
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea gastroenterologie - "CIROZA HEPATICĂ" - Anexa 12*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227117_a_228446]
-
ascita și peritonita bacteriană spontană, sindromul hepato-renal Anticiparea, prevenirea și managementul adecvat al complicațiilor reprezintă cea mai importantă intervenție terapeutică la pacienții cu ciroză hepatică. 1. Profilaxia primară a hemoragiei variceale Consensurile actuale (Baveno IV și AASLD) recomandă screeningul varicelor esofagiene în cazul tuturor pacienților cu ciroză hepatică, la momentul inițial al diagnosticului. Varicele esofagiene sunt prezente la 30-40% din pacienții cu ciroză hepatică compensată și 60% din pacienții cu ciroză hepatică decompensată în momentul diagnosticului. Scopul screeningului varicelor esofagiene este
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea gastroenterologie - "CIROZA HEPATICĂ" - Anexa 12*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227117_a_228446]
-
reprezintă cea mai importantă intervenție terapeutică la pacienții cu ciroză hepatică. 1. Profilaxia primară a hemoragiei variceale Consensurile actuale (Baveno IV și AASLD) recomandă screeningul varicelor esofagiene în cazul tuturor pacienților cu ciroză hepatică, la momentul inițial al diagnosticului. Varicele esofagiene sunt prezente la 30-40% din pacienții cu ciroză hepatică compensată și 60% din pacienții cu ciroză hepatică decompensată în momentul diagnosticului. Scopul screeningului varicelor esofagiene este definirea pacienților în cazul cărora se recomandă tratamentul profilactic pentru prevenirea primului episod de
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea gastroenterologie - "CIROZA HEPATICĂ" - Anexa 12*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227117_a_228446]
-
varicelor esofagiene în cazul tuturor pacienților cu ciroză hepatică, la momentul inițial al diagnosticului. Varicele esofagiene sunt prezente la 30-40% din pacienții cu ciroză hepatică compensată și 60% din pacienții cu ciroză hepatică decompensată în momentul diagnosticului. Scopul screeningului varicelor esofagiene este definirea pacienților în cazul cărora se recomandă tratamentul profilactic pentru prevenirea primului episod de hemoragie variceală. La pacienții fără varice esofagiene la endoscopia inițială, riscul apariției acestora este de 5% anual, iar endoscopia de control este indicată la 2-3
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea gastroenterologie - "CIROZA HEPATICĂ" - Anexa 12*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227117_a_228446]
-
cu ciroză hepatică compensată și 60% din pacienții cu ciroză hepatică decompensată în momentul diagnosticului. Scopul screeningului varicelor esofagiene este definirea pacienților în cazul cărora se recomandă tratamentul profilactic pentru prevenirea primului episod de hemoragie variceală. La pacienții fără varice esofagiene la endoscopia inițială, riscul apariției acestora este de 5% anual, iar endoscopia de control este indicată la 2-3 ani de la examinarea precedentă. La pacienții cu varice esofagiene mici, riscul de progresie al acestora este de 10-15% pe an, iar repetarea
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea gastroenterologie - "CIROZA HEPATICĂ" - Anexa 12*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227117_a_228446]
-
tratamentul profilactic pentru prevenirea primului episod de hemoragie variceală. La pacienții fără varice esofagiene la endoscopia inițială, riscul apariției acestora este de 5% anual, iar endoscopia de control este indicată la 2-3 ani de la examinarea precedentă. La pacienții cu varice esofagiene mici, riscul de progresie al acestora este de 10-15% pe an, iar repetarea endoscopiei este indicată la 1-2 ani interval. În cazul pacienților cu varice esofagiene mari, endoscopia este indicată numai în cazul hemoragiei variceale. Mărimea varicelor, evaluată endoscopic, reprezintă
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea gastroenterologie - "CIROZA HEPATICĂ" - Anexa 12*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227117_a_228446]
-
de control este indicată la 2-3 ani de la examinarea precedentă. La pacienții cu varice esofagiene mici, riscul de progresie al acestora este de 10-15% pe an, iar repetarea endoscopiei este indicată la 1-2 ani interval. În cazul pacienților cu varice esofagiene mari, endoscopia este indicată numai în cazul hemoragiei variceale. Mărimea varicelor, evaluată endoscopic, reprezintă cel mai important factor de risc asociat cu hemoragia variceală. Pacienții cu risc crescut de hemoragie variceală sunt: 1) pacienții cu varice esofagiene mari, 2) pacienții
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea gastroenterologie - "CIROZA HEPATICĂ" - Anexa 12*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227117_a_228446]
-
pacienților cu varice esofagiene mari, endoscopia este indicată numai în cazul hemoragiei variceale. Mărimea varicelor, evaluată endoscopic, reprezintă cel mai important factor de risc asociat cu hemoragia variceală. Pacienții cu risc crescut de hemoragie variceală sunt: 1) pacienții cu varice esofagiene mari, 2) pacienții cu varice esofagiene mici și semne roșii variceale și 3) pacienții cu varice esofagiene mici și insuficiență hepatică severă (clasa Child C). Aceste categorii de pacienți necesită tratament pentru profilaxia primară a hemoragiei variceale. Prevenirea hemoragiei variceale
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea gastroenterologie - "CIROZA HEPATICĂ" - Anexa 12*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227117_a_228446]