1,245 matches
-
1998. Tomescu, Domnița, Numele de persoană la români. Perspectivă istorică, Editura Univers Enciclopedic, București, 2001. Țurcanu, Florin, Mircea Eliade: prizonierul istoriei, Editura Humanitas, București, 2005. Ungureanu, Cornel, Mircea Eliade și literatura exilului, Editura Viitorul Românesc, București, 1995. Vinereanu, Mihai, Dicționar etimologic al limbii române pe baza cercetărilor de indo- europenistică, Alcor Edimpex, București, 2008. Vodă-Căpușan, Maria, Mircea Eliade - spectacolul magic, Editura Litera, București, 1991. Vulcănescu, Romulus, Mitologia română, Editura Academiei RSR, București, 1987. Vultur, Ioan, Narațiune și imaginar. Preliminarii la o
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
profan) este un mit cosmogonic concentrat. (Traian D. Stănciulescu, op. cit., pp. 204-205). Ivan Evseev în Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale, Editura "Amarcord", Timișoara, 1994, p. 119, considera numele un mit condensat: "Numele unui personaj mitologic, din punct de vedere etimologic, ascunde în sine un mit condensat, iar părțile din nume pot fi regăsite în fragmente ale ritualului". 60 Andrei Pleșu, op. cit., p. 70. 61 Ibidem, pp. 65, 73. 62 Walter Benjamin, Œuvres I, Mythe et violence. "La théorie du nom
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
2006, p. 217. 19 Vasile Pârvan, Contribuții epigrafice la istoria creștinismului daco-roman, Libra, București, 2000, p. 142: "istoric-religios nu văd cum putea să se prefacă Sf. Ioan în Ileana Cosânzeana". 20 Eugen Lozovan, op. cit., p. 27. 21 Alexandru Ciorănescu, Dicționar etimologic al limbii române, Editura Saeculum I.O., București, 2002, p. 854. 22 Mihai Vinereanu, Dicționar etimologic al limbii române pe baza cercetărilor de indo-europenistică, București, Alcor Edimpex, 2008, p. 737. 23 Ibidem, p. 737. 24 Elena Niculiță-Voronca, Studii în folclor
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
142: "istoric-religios nu văd cum putea să se prefacă Sf. Ioan în Ileana Cosânzeana". 20 Eugen Lozovan, op. cit., p. 27. 21 Alexandru Ciorănescu, Dicționar etimologic al limbii române, Editura Saeculum I.O., București, 2002, p. 854. 22 Mihai Vinereanu, Dicționar etimologic al limbii române pe baza cercetărilor de indo-europenistică, București, Alcor Edimpex, 2008, p. 737. 23 Ibidem, p. 737. 24 Elena Niculiță-Voronca, Studii în folclor, Tipografia G.A. Lazareanu, vol. I, Bucureșci, 1908, p. 67. 25 Tudor Pamfile, Sărbătorile de vară
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
analizat în legătură cu sărbătoarea Sf. Ion, 24 iunie, suprapusă unor datini vechi, păgâne, Sânzienele (Christian Ionescu, op. cit., pp. 174-177, 257-258). Eliade însuși, în Istoria credințelor și ideilor religioase, III, De la Mahomed la epoca Reformelor, Editura Științifică, București, 1991, își baza ipoteza etimologică pe cultul Dianei, Sânzienele împrumutând numele lor importantei sărbători creștine a sfântului Ioan Botezătorul, p. 231, nota 38); numele Iancu și Enache, ca variante ale lui Ion, au fost analizate de către Sabina Fânaru, op. cit., p. 233, în legătură cu sărbătoarea solstițiului, în
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
p. 457: *templare < templum, contemplare, (in)templare. În plus, este asociat cu a întâmpina, datorită contaminării rădăcinii verbale care stă la baza verbelor a întâmpina și a întâmpla cu verbul a întâlni. 342 În Sacrul și profanul, Eliade analizează înrudirea etimologică dintre templum și tempus, explicată prima oară de către Hermann Usener, cu ajutorul noțiunii de intersectare ("Schneidung, Kreuzung") și confirmată de cercetări ulterioare - Werner Muller, pe care îl citează: "Templum se referă la aspectul spațial, iar tempus la aspectul temporal al mișcării
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Paradigme lingvistice și conceptual-semantice în limbajul panlatin / 145 VI.1. Criteriul structural de clasificare a formanților de sursă greco-latină / 147 VI.2. Criteriul conceptual de clasificare / 149 VI.3. Criteriul interdisciplinar de clasificare a formanților greco-latini / 150 VI.4. Criteriul etimologic de clasificare a formanților / 152 VI.5. Relații paradigmatice la nivelul afixoidelor / 153 VI.6. Prefixe neologice în terminologia medicală / 156 Capitolul VII. Studii interdisciplinare de terminologie. Transferul metaforic / 163 VII.1. Conceptul de interdisciplinaritate în limbajele specializate / 163 VII
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
neutră, primară a conceptelor specializate, în sintagme. Iată câteva exemple: med. bordură în perie, med. bloc de ramură etc. Ambii termeni ai metaforei bordură în perie au sensuri diferite față de domeniul medical în care s-a realizat transferul, au izvoare etimologice diferite: bordură (cf. fr. bordure) provine din limba francilor stabiliți în Galia, unde bord era utilizat cu accepțiunea de "margine a vasului", iar perie (cf. sl. perije) este un cuvânt de origine slavă. Imperativul transparenței de sens a unui concept
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Galia, unde bord era utilizat cu accepțiunea de "margine a vasului", iar perie (cf. sl. perije) este un cuvânt de origine slavă. Imperativul transparenței de sens a unui concept complex revendică utilizarea analogiei duble, având două baze diferite semantic și etimologic, libere de domeniul medicinii. În "bordură...", analogia are în vedere baza comună "margine..." - rezultatul semantic fiind diferit în limbajul medical, atât din punct de vedere denotativ cât sub aspectul referentului ("suprafață apicală a membranei plasmatice"). Situația este identică și în
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de principiul invarianței semantice, limitativ în ceea ce privește productivitatea metaforei conceptuale, în general). În sens restrâns - pe axa verticală (privind relația dintre lexicul comun (LC) și lexicul specializat (LS) al fiecărei limbi-țintă) - mecanismele și strategiile de transfer semantic sunt variabile, în funcție de sursa etimologică /de imagine /de tipul de reprezentare semantică/ de tipologia (flexionară/ aglutinantă) a limbilor, chiar dacă referentul desemnat își conservă univocitatea/ caracterul monoreferențial. Așa de pildă, verbul "stalk" are în lexicul comun al limbii engleze numeroase semnificații 14. Tot în limba comună
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
fr. méga- ,mégal/o/- ,mégalie/ (gr. μεγα-, μεγαλο-, μεγας )] devin unități autosemantice cu circulație internațională. Fenomenul lexicalizării este și mai bine pus în valoare prin calitatea unor afixoide autonome de-a se combina cu prefixe neologice (ex-vicele). VI.4. Criteriul etimologic de clasificare a formanților În limbajul medical se manifestă o vădită influență intralingvistică, prin capacitatea de interacțiune fonetică, morfologică și lexicală a afixoidelor. Se formează variante fonetice ale unuia și aceluiași afixoid, în funcție de criteriul etimologic: cant-, canto- (cf. gr. kanthos
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
neologice (ex-vicele). VI.4. Criteriul etimologic de clasificare a formanților În limbajul medical se manifestă o vădită influență intralingvistică, prin capacitatea de interacțiune fonetică, morfologică și lexicală a afixoidelor. Se formează variante fonetice ale unuia și aceluiași afixoid, în funcție de criteriul etimologic: cant-, canto- (cf. gr. kanthos vs. lat. canthus): cantectomie, cantoplastie; crani-, cranio- (cf. gr. kranion vs. lat. cranium); eter-, etero- (cf. gr. aither vs. lat. aether). Există o mare compatibilitate fonetică a unor serii de afixoide de a forma unități
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
germană/ rusă. La nivelul variantelor există două tipuri de compatibilitate: (1) compatibilitate conceptuală: în termenul hemocromogen, prefixoidul hemo- are sensul primar (gr. αίματο-, αϊμα "sânge"). Substituirea acestui termen cu hemi-(gr. ήμι "jumătate") ar compromite sensul/ valoarea conceptuală; (2) compatibilitate etimologică. Substituirea formanților hist-, histio-, histo- (histamină, histoliză) de origine greacă, cu un prefixoid latin nu este posibilă, datorită incompatibilității etimologice și conceptuale. Nu toți termenii medicali sunt compatibili sub aspect funcțional: dacă "migrenă" circulă în lexicul comun, există in vivo
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
primar (gr. αίματο-, αϊμα "sânge"). Substituirea acestui termen cu hemi-(gr. ήμι "jumătate") ar compromite sensul/ valoarea conceptuală; (2) compatibilitate etimologică. Substituirea formanților hist-, histio-, histo- (histamină, histoliză) de origine greacă, cu un prefixoid latin nu este posibilă, datorită incompatibilității etimologice și conceptuale. Nu toți termenii medicali sunt compatibili sub aspect funcțional: dacă "migrenă" circulă în lexicul comun, există in vivo, varianta sinonimică, hemicranie, are o sferă funcțională limitată, existând doar in vitro. Variabilitatea inter- și intradisciplinară asigură flexibilitatea conceptual-semantică a
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
să fie mult mai bine reprezentată decât în domeniul tehnic. Este mult mai generoasă și însumează o serie de tipuri specifice de similitudine între unitățile terminologice și/ sau de inventar etc. Este un tip de sinonimie multidimensională, non-uniformă. (3) Variabilitatea etimologică impune concurența dintre sursa lingvistică primară și împrumutul din limba engleză și/sau engleza americană: termenii grecești și latinești conservă conceptele fundamentale, unitățile neologice actualizează trăsăturile conceptuale adiționale. (4) Există un tip de sinonimie specifică termenilor alcătuiți prin autocombinarea afixoidelor
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
invariantă: gr. cata- "în jos" este folosit cu sensul de "degradare": catabolism, catalepsie, cataliză; (2) omonime care au două invariante: dis-(dys-), eco-(eco-). Coincidența poate avea loc între afixoide latine vs. grecești, diferite ca formă și ca sens (omonime etimologice): lat. dis- "separat de" (cf. disecție, diseminare etc.) și gr. δυσ- "greu, dificil; indică o funcționare anormală" (cf. disartrie, discrazie). Frecvente sunt situațiile în care convergența fonetică se produce între rădăcini cu sensuri diferite (omonime semantice): (1) provenite din limba
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
frecvente unități conceptuale sunt actualizate cu ajutorul prefixelor neologice de circulație internațională. Majoritatea termenilor formați cu aceste prefixe sunt împrumuturi savante sau calcuri după model străin (francez/ englez) și în mică măsură, formații cu termen-bază românesc. Cercetarea în domeniu actualizează dihotomia etimologică: a (cf. lat. ad-) prefix provenit din limbile latină, franceză, italiană (adnota, acalmie), care a pătruns și în limba comună (acasă, alene, asfinți), și a- prefix neologic, intrat în limbajele specializate, prin filieră franceză sau engleză. Legăturile de sens dintre
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
pF (logaritm decimal al sucțiunii...), pH (logaritrm decimal negativ al concentrației ionilor de hidrogen...), ppm (părți per milion) etc. Studiul caracterului interdisciplinar al metaforei terminologice panlatine și/ sau al termenilor implică necesara aprofundare în sincronie și în diacronie, sub aspect etimologic și comparativ. Terminologia este o problemă de cunoaștere științifică (prin concepte), de lingvistică (prin relațiile cu limbile istorice), de logică (prin metafora terminologică și tehnicile logice de conceptualizare), de ontologie (prin existența a două sau mai multe discipline necesare explicării
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
se manifestă în diferite grade la nivelul unui domeniu. Structura internă, vocabularul specializat este format, de regulă, dintr-o "sferă centrală" de termeni (D. Slușanschi, 1971) puternic abstractizată, uneori ermetică și ariile exterioare, alcătuite din subansambluri eterogene. Analiza conceptual-semantică, analiza etimologică precum și gradul de stabilitate a termenilor pot contribui la relativa definire a granițelor dintre "nucleul dur" și termenii migratori, de regulă metafore terminologice. Sfera centrală însumează termeni și sintagme specializate omogene, prin care se desemnează un fond coneptual comun, cvasi-universal
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de la numele insulei Cyprus) + semul "ină", în termenul medical "hepatocupreină". În combinație cu elementul conceptual "-rafie" (cf. gr. ραφή, -ής, s.f. ,,cusătură"), termemul,,hepar" formează noțiunea de "hepatorafie" definind sutura celor două "buze" ale unei plăgi hepatice. Anexa I Ghidul etimologic al modelelor preconceptuale de origine greacă și latină utilizate, cu excepțiile necesare, în terminologia panlatină/ parțial engleză (selectiv) Nu numai rădăcina ci și prefixoidele provenite din limbile greacă și latină s-au impus ca modele preconceptuale în limbajul medical: A
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
-ειν vb. "a fierbe, a clocoti"): ro. zeoliți s.m. (cf. fr.zéolites s.f.; en. zeolits); zigo- ,,unit, cuplat" (cf. gr. ζυγός,-οϋ s.m. "jug"): med. ro. zigot s.m. (cf. fr. zygote s.m.; en. zygote). Bibliografie ANDREI, N., 1987: Andrei, Dicționar etimologic de termeni științifici - Elemente de compunere greco-latine, Editura Științifică și Enciclopedică, București. BAILLY, A,. 1901: Anatole Bailly, Dictionnaire grec- français, rédigé avec le concours de M. E. Egger, onziéme édition, Paris, Libraire Hachette 79, Boulevard Saint- Germain, Paris. BIDU-VRĂNCEANU, A
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
formei de prezent indicativ persoana a treia din latină. La Paul Iorgovici, unde se înregistrează, se pare, prima dată grafia sunt, se întîlnesc numeroase alte forme etimologizante, precum potea pentru putea. Desigur, scrierea sunt pentru sînt este etimologizantă, iar nu etimologică, și nu presupune pronunția [sunt] decît în vorbirea persoanelor semidocte. Așadar, se poate constata, pe de o parte, că modificările fonetice au produs restructurări la nivelul morfologiei limbilor romanice populare și, pe de altă parte, că apariția unor cazuri de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
79. Limba franceză, care a recurs de timpuriu la fondul latin pentru a se îmbogăți, cunoaște la împrumuturile foarte vechi modificări față de original, dar în epoca modernă (după secolul al XVI-lea) latinismele sînt păstrate foarte aproape de forma inițială, scrierea etimologică avînd un rol însemnat în acest sens. În operele religioase franceze din secolele al X-lea și al XI-lea, apăreau deja cuvinte latinești împrumutate, aparținînd cultului: angele (franceza avea și cuvîntul moștenit ange), apostele, benedin, martire, virgene etc. Treptat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cînd este vorba de împrumuturile de la o limbă romanică la alta, printr-o confruntare cu situațiile din latină. Din acest motiv, multe dintre elementele preluate din franceză de celelalte limbi romanice au fost adaptate prin urmarea grafiei franceze (care, fiind etimologică, era mai aproape de latină) și nu au realizat serii desinențiale paralele cu cele latinești, ci s-au asimilat acestora. Prin urmare, în epoca modernă, toate limbile literare romanice au preluat din latină cuvinte pentru a denumi concepte noi, multe dintre
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
dus o adevărată luptă, pentru că Ion Ghica - ministrul de interne - dăduse o circulară în anul 1860 care prevedea înlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin, dar fără nici o regulă de scriere. Așa se face că Cipariu a introdus în Transilvania sistemul etimologic, iar în Bucovina, Aron Pumnul răspândise sistemul fonetic... Junimiștii au pornit temeinic la căutarea unei ortografii care să fie corectă și unanim acceptată. Numai că discuțiile se prelungeau fără să aducă vreun folos. Titu Maiorescu a prezentat în una din
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]