1,259 matches
-
și determinări glumețe: nickname: @bubu; varsta: 1 an; locație: un computer pe undeva. Dacă lucrurile ar fi rămas în limitele acestor limbaje tehnice și ale jargoanelor corespondențe, ar fi fost prea puțin de comentat. Din păcate, poate tocmai pentru că legătura etimologica e transparență și locație se integrează ușor, ca sens și că forma, familiei lexicale a cuvîntului loc ( local, localitate, localizare etc.), s-a produs o rapidă extindere a folosirii sale în contexte non-tehnice, acolo unde sinonimele citate mai sus ( poziție
“Locatie” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13743_a_15068]
-
DOOM 2005) a acceptat adaptarea neologismului mass-media ca sub-stan-tiv feminin singular a produs, cum se știe, un val de indignare, îndreptată împotriva a ceea ce mulți au considerat ca fiind o concesie făcută inculturii și ignoranței. Regula anterioară prevedea păstrarea caracteristicilor etimologice ale substantivului, media fiind forma de plural a neutrului latinesc medium. Adaptarea contrară etimologiei avea însă în acest caz argumente destul de solide: în primul rînd, a contat marea frecvență în uzul modern a termenului, contrastînd cu dificultatea de a-l
Curricula by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9402_a_10727]
-
pătrunde (de pildă, prin dialogul profesorilor cu părinții) în conversația cotidiană. În mod normal, singularul este folosit mai frecvent decît pluralul. DOOM 2005 îl înregistrează ca substantiv neutru, ca element latinesc neadaptat, fără plural. Pentru plural, se poate folosi forma etimologică, din latină - curricula - , dar și o formă cu afixul neutru românesc -uri, indicată în NDU 2006 și frecventă în texte: "au elaborat programe școlare, curriculumuri naționale, curriculumuri la decizia școlii" (forum.portal.edu.ro), "poate da o formă mult prea
Curricula by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9402_a_10727]
-
S. Abrevieri a. anul ac. acuzativ alb. albanez ar. arab arom. aromân bg. bulgar CADE I.-Aurel Candrea și Gh. Adamescu, Dicționarul enci clopedic ilustrat „Cartea Românească“, Editura „Cartea Românească“ București, [1931] cat. catalan CDDE I.-A. Candrea-Ov. Densusianu, Dicționarul etimologic al limbii române. I. Elementele latine. A-Putea, Bucu rești, 1907-1914 CDER Alexandru Ciorănescu, Dicționarul etimologic al limbii române, Editura Saeculum I. O., București, 2001 ceh. ceh(esc) cf. confer chin. chinezesc cr. croat d. H. după Hristos DA Academia Română
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
-Aurel Candrea și Gh. Adamescu, Dicționarul enci clopedic ilustrat „Cartea Românească“, Editura „Cartea Românească“ București, [1931] cat. catalan CDDE I.-A. Candrea-Ov. Densusianu, Dicționarul etimologic al limbii române. I. Elementele latine. A-Putea, Bucu rești, 1907-1914 CDER Alexandru Ciorănescu, Dicționarul etimologic al limbii române, Editura Saeculum I. O., București, 2001 ceh. ceh(esc) cf. confer chin. chinezesc cr. croat d. H. după Hristos DA Academia Română, Dicționarul limbii române, A-De și F-lojniță, București, 1913-1949 DEL A. Ernout și A. Meillet, Dictionnaire
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
Cele două principii, fonetic (forma cuvântului) și semantic (înțelesul său), au apărut de la începuturile etimologiei ca știință, în plină epocă a doctrinei neogramatice, și continuă să fie valabile și astăzi. Opera capitală pentru cunoașterea originii cuvintelor romanice este celebrul dicționar etimologic al limbilor romanice al lui W. Meyer Lübke (Romanisches etymologisches Wörterbuch = REW). Este important și pentru limba română, dat fiind că cele mai multe cuvinte românești considerate a fi moștenite din latină sunt prezente aici în context romanic. Diversele concepții și metode
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
ambele fenomene fiind importante pentru stabilirea corectă a unei etimologii. Lucrările lui Gilliéron au zdruncinat teza evoluției normale și mecanice, care era fundamentală în concepția neogramatică, dominantă în acea epocă. Leo Spitzer a introdus punctul de vedere stilistic în cercetarea etimologică, de unde preferința lui pentru creațiile lingvistice spontane, pentru tot ce produce un idiom prin mijloace proprii. Cu această concepție, Spitzer ajunge la ideea că, înainte de a apela la alte limbi pentru a explica originea obscură a unui cuvânt, trebuie să
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
la alte limbi pentru a explica originea obscură a unui cuvânt, trebuie să încercăm să-l explicăm prin și din limba în care există. Cu Walter von Wartburg, autorul celui mai important dicționar etimologic romanic, Französisches etymologisches Wörterbuch (FEW), cercetarea etimologică capătă noi dimensiuni. Folosește toate metodele propuse anterior și, fapt important, încearcă să dea pentru fiecare cuvânt o adevărată istorie a lui, de la începuturi până astăzi. Inovația sa fundamentală constă în cercetarea r e l a ț i i l
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
texte foarte vechi, cele mai vechi sunt din secolul 16. Absența textelor mai vechi nu permite cunoașterea formelor fonetice și a sensurilor intermediare între cele ale etimonului presupus și cele ale cuvântului românesc. A existat și la noi o etapă etimologică preștiințifică, practicată de nelingviști: cronicarii au citat cuvinte românești de origine latină (Gr. Ureche, carne, găină, pâine; M. Costin, frunte, meu, om), iar D. Cantemir explică prin substrat unele cuvinte românești (stejar). Reprezentanții Școlii Ardelene fac un mare salt înainte
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
de nelingviști: cronicarii au citat cuvinte românești de origine latină (Gr. Ureche, carne, găină, pâine; M. Costin, frunte, meu, om), iar D. Cantemir explică prin substrat unele cuvinte românești (stejar). Reprezentanții Școlii Ardelene fac un mare salt înainte în cercetarea etimologică, fiindcă folosesc principiile utilizate în Europa. Lucrarea cea mai reprezentativă este Lexiconul de la Buda (1825), care are și multe exagerări latiniste inacceptabile (babă, cuvânt slav, este dat ca provenind din it. babbo). Primul dicționar etimologic complet este semnat de A
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
cuvinte vechi și/sau dialectale, dar ignoră neologismele. Consultarea acestei opere enciclopedice, cu etimologii în mare parte corecte, este obligatorie în orice încercare de stabilire a unei etimologii. Elementele autohtone sunt tratate pe spații foarte întinse. Cel mai bun dicționar etimologic este opera lui Al. Ciorănescu, Diccionario etimológico rumano = DER (1958-1965; tradus în română, 2001). Are 9.532 de cuvinte-titlu, dar, de fapt, sunt discutate și alte câteva mii, pentru că în secțiunea derivatelor sunt atrase în discuție nu numai derivatele sigure
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
explicații de felul lui „creație expresivă“. Pentru elementele moștenite din română, există două dicționare speciale: cel al lui S. Pușcariu, Etymologisches Wörterbuch der rumänischen Sprache = EW (1905; reeditat în 1975) și cel semnat de I.-A. Candrea -Ov. Densusianu, Dicționarul etimologic al limbii române = CDDE, 4 fascicule, de la A la putea (1907 -1914). Cele două dicționare se aseamănă: au același număr de cuvinte-titlu (1947 la EW, 1491 la CDDE; până la putea, EW are 1420). Derivatele sunt tratate la cuvântul-bază. Comentariile etimologice
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
etimologic al limbii române = CDDE, 4 fascicule, de la A la putea (1907 -1914). Cele două dicționare se aseamănă: au același număr de cuvinte-titlu (1947 la EW, 1491 la CDDE; până la putea, EW are 1420). Derivatele sunt tratate la cuvântul-bază. Comentariile etimologice nu sunt prea ample (mai frecvent la CDDE). Indicațiile etimologice reprezintă punctul de vedere personal; multe dintre soluțiile din EW au fost abandonate de S. Pușcariu în Dicționarul Academiei, pe care l-a coordonat, sau în diversele sale articole din
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
putea (1907 -1914). Cele două dicționare se aseamănă: au același număr de cuvinte-titlu (1947 la EW, 1491 la CDDE; până la putea, EW are 1420). Derivatele sunt tratate la cuvântul-bază. Comentariile etimologice nu sunt prea ample (mai frecvent la CDDE). Indicațiile etimologice reprezintă punctul de vedere personal; multe dintre soluțiile din EW au fost abandonate de S. Pușcariu în Dicționarul Academiei, pe care l-a coordonat, sau în diversele sale articole din revista Dacoromania. Din CDDE lipsesc unele cuvinte considerate de alții
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
im Rumänischen (unter Berücksichtigung der Mundartwörter) (1966). Conține informații foarte bogate despre răspândirea cuvintelor (multe apar în zone foarte retrânse) și despre etimologia lor. În unele cazuri însă, trebuie consultat cu prudență. Există și alte dicționare care, fără să fie etimologice, conțin informații etimologice demne de luat în seamă. Cel mai important este Dicționarul limbii române, cunoscut sub numele Dicționarul Academiei. Din 1913 până în 1949, au fost publicate trei mari volume (A-B, C și F-I) și patru fascicule (D-
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
Berücksichtigung der Mundartwörter) (1966). Conține informații foarte bogate despre răspândirea cuvintelor (multe apar în zone foarte retrânse) și despre etimologia lor. În unele cazuri însă, trebuie consultat cu prudență. Există și alte dicționare care, fără să fie etimologice, conțin informații etimologice demne de luat în seamă. Cel mai important este Dicționarul limbii române, cunoscut sub numele Dicționarul Academiei. Din 1913 până în 1949, au fost publicate trei mari volume (A-B, C și F-I) și patru fascicule (D-de, J, L
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
Mihăilă. La elaborarea acestei noi serii, au participat institutele de specialitate din București, Cluj și Iași. Au apărut volumele cu literele D, E, J, K, L, M, N, O, P, Q, R, S, Ș, T, Ț, U, V, Z. Partea etimologică este mai amplu tratată în DA. Informații etimologice fundamentale există în Rumänischdeutsches Wörterbuch al lui H. Tiktin, în trei volume (1895-1925). O nouă ediție este lucrarea colectivă redactată sub conducerea lui Paul Miron (1985-1989), în care se dă și prima
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
institutele de specialitate din București, Cluj și Iași. Au apărut volumele cu literele D, E, J, K, L, M, N, O, P, Q, R, S, Ș, T, Ț, U, V, Z. Partea etimologică este mai amplu tratată în DA. Informații etimologice fundamentale există în Rumänischdeutsches Wörterbuch al lui H. Tiktin, în trei volume (1895-1925). O nouă ediție este lucrarea colectivă redactată sub conducerea lui Paul Miron (1985-1989), în care se dă și prima atestare a cuvintelor, importantă pentru etimologia și istoria
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
lui H. Tiktin, în trei volume (1895-1925). O nouă ediție este lucrarea colectivă redactată sub conducerea lui Paul Miron (1985-1989), în care se dă și prima atestare a cuvintelor, importantă pentru etimologia și istoria lor. Autorul este prudent în partea etimologică. Foarte bun este Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească“ = CADE al lui I.-Aurel Candrea și Gh. Adamescu (1926-1931). Partea întâi, „Dicționarul limbii române din trecut și de astăzi“, îl are ca autor pe I.-A. Candrea. Este, de altfel, cunoscut
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
române din trecut și de astăzi“, îl are ca autor pe I.-A. Candrea. Este, de altfel, cunoscut sub numele de „Dicționarul lui Candrea“. Este un dicționar bogat, cu 45.000 de cuvinte din trecut și din graiurile actuale. Soluțiile etimologice prudente sunt datorate celui mai bun etimolog român. L. Șăineanu, cu Dicționarul universal al limbii române = DU (1896-1943), a fost prezent prin nouă ediții între cele două războaie mondiale. Și L. Șăineanu a dovedit prudență în stabilirea etimologiei. Al. Graur
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
român. L. Șăineanu, cu Dicționarul universal al limbii române = DU (1896-1943), a fost prezent prin nouă ediții între cele două războaie mondiale. Și L. Șăineanu a dovedit prudență în stabilirea etimologiei. Al. Graur l-a folosit sistematic în cercetările sale etimologice. Recent, a apărut o ediție amplificată, în cinci volume (1995-1996), și o altă ediție importantă, într-un volum. Este, de fapt, o nouă lucrare, cu mai multe cuvinte noi și cu etimologiile schimbate. A. Scriban, Dicționaru[l] limbii românești (1939
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
într-un volum. Este, de fapt, o nouă lucrare, cu mai multe cuvinte noi și cu etimologiile schimbate. A. Scriban, Dicționaru[l] limbii românești (1939) are 38.000 de cuvinte și bogate informații referitoare la răspândirea și istoria cuvintelor. Secțiunea etimologică este depășită, deci trebuie consultat cu multă prudență; nu face distincție netă între etimonul propriu-zis și reflexul său în diverse limbi (mai ales, la limbile slave). Cel mai cunoscut astăzi este Dicționarul explicativ al limbii române = DEX, în două ediții
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
Despre lat. bos „bou“, aflăm că este un cuvânt indo-european care desemna un animal din specia bovinelor, fără precizarea sexului (forma bos este refăcută de la un acuzativ care s-a păstrat în umbriană, o limbă indo-europeană dispărută). Din același dicționar etimologic al limbii latine, aflăm că multe cuvinte latinești sunt împrumuturi din greacă (de ex. brac(c)hium „braț“, ecclesia „adunare“, cu sens generalizat în latina bisericească), din celtică (de ex. carrus „car“, braca „pantaloni“, camisia „cămașă“), din substratul mediteraneean (de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
nalbă etc. Prima atestare este importantă în stabilirea etimologiei cuvintelor „internaționale“ recente (provenite din franceză sau engleză). Criteriul comparației cu limbile înrudite poate fi folosit mai ales la cuvintele de origine latină. Comparația romanică este importantă pentru alegerea unei soluții etimologice în cazul când s-au propus mai multe etimoane latinești (de exemplu, pentru rom. a frământa s-au invocat lat. fermentare „a dospi“, lat. *fragmentare „a sfărâma, a fărâmița“ și lat. *frementare < frementum „sfărâmare, fărâmițare“). Acest criteriu poate fi decisiv
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
vână, vintre etc.), dar și verbe (a asculta, a auzi, a bea, a (se) căca, a fute, a gusta, a mesteca, a naște, a simți, a vedea etc.) sau adjective (acru, dulce, surd etc.). Cuvintele panro manice nu pun probleme etimologice. Chiar și în cazul unor cuvinte ca sprânceană, cu mai multe soluții etimologice, toate explicațiile sunt din latină. Este greu de explicat însă de ce s-au luat din slavă cuvinte ca obraz, care corespunde fr. joue (cuvânt de origine preromanică
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]